2,793 matches
-
spus Papi, înciudată, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei. Aerul se făcu translucid și vibră. Ca de obicei, Iacob, fiul lui Zevedei, nu-l auzi intrând. Ridică ochii, nu era nevoie să-l poftească să se așeze și nici alte politețuri nu erau necesare. În cameră nu existau cărți. Nu încăpeau aici visele niciunui copil, pentru când o să se facă mare. Pereții erau goi și mereu proaspăt văruiți. Orice adaos era de prisos. Pe birou - teancuri de foi, strânse între coperți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse Maca, după ce se înecă într-un dumicat gros. Namila se întoarse cu halbele. Maca îl opri cu un semn, îi luă halbele din mână și le așeză încet pe masă. Celălalt înțelese semnificația gestului ca pe un semn de politețe și râse din nou. Maca râse și el, înclinându-se ca un japonez. Namilei îi plăcu, așa că se înclinară de câteva ori unul spre altul. — Țigară ? întrebă uriașul, după ce, lovindu-se cu creștetul de bec, se uită la pachet. Încercă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin toate codurile de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor unei confuzii între comparatism și analogie, riscul deja semnalat este de a închide interpretarea în teatrul ritului; de a sublima o dimensiune simbolică, a cărei elaborare ar fi astfel deconectată de mizele sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-și poate menține sentimentele de demnitate și de valoare atât de utile existenței sale dacă toți cei pe care îi întâlnește îl tratează ca pe un "nimeni"" (2000, pp. 36-37). Aceasta explică de ce lucrurile mărunte aparent banale și uzate (precum, politețea, curtoazia, complimentele, adresarea directă, focalizarea privirilor și câte și mai câte) pot avea asemenea consecințe enorme în relațiile interumane. Cel mai clar semnal prin care vrem să-i oferim celuialt prețuire este momentul în care suntem dispuși să-i arătăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a nu fi respins, de teama de critici, de teama de a nu-și ocupa locul (dorit, tânjit n.n. G.A.) în lume" (2006, p. 200). Acest gen de amabilitate cum știm este (cel mai) adesea "o mască searbădă", acea politețe înțeleasă ca manifestată drept "indiferență organizată" (precum se exprima P. Valéry).34 Există teama de pedeapsă. Mai ales și mai frecvent întâlnită în împrejurări și raporturi instituționale, ierarhice, formale, aceasta teama de pedeapsă (și corolarul ei, vânătoarea de recompense) îi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rezervația mea și aruncat în lume, nu știam să vorbesc. Oamenii, mulți, cu care intram deodată în contact și care până atunci nu făcuseră parte din lumea mea, mă deconcertau: nu-mi găseam tonul și cel mai adesea practicam o politețe excesivă și nelalocul ei, pe care interlocutorul meu o percepea ca pe ceva distant și jignitor. Această derută socială merge atât de departe încît atunci când cineva îmi spune "domnule profesor" trebuie o clipă să mă reculeg ca să-mi dau seama
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este un atentat la adresa eternității vieții, fiind sceptică în fața nemuririi, este păcatul suprem. Așadar, pentru că transformase buna dispoziție în conduită și pentru că încremenise în grimasa bunătății, chipul lui Bibi Cajal rămăsese tânăr. Aș adăuga că buna dispoziție era suprema ei politețe și, pentru cei foarte apropiați, un fel comunicativ de a le declara iubire. Zâmbetul care o însoțea în permanență era replica naturii ei iubitoare la gândul (descoperit cândva, la începutul vieții) că tristețea noastră îi rănește, îi sperie sau îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conștientizare al normelor sociale apare în acele acțiuni pe care individul le execută în compania altora și care impun desfășurarea lor conform unor convenții sociale. În general, comportamentul zilnic este guvernat de aceste convenții sociale cum ar fi expresiile de politețe sau maniera de a te îmbrăca pentru situații diverse. Evident că nu există o linie distinctă între convenția socială și deprindere, deoarece multe "maniere" convenționale de comportament devin obiceiuri. În cele mai multe societăți cerințele la acest nivel sunt obligatorii numai în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să aibă siguranță și confortul minim pentru serviciile care le-au plătit, după cum studenții se așteaptă să fie învățați. Mai mult, călătorii se așteaptă să fie serviți într-un anume fel (spre exemplu, să fie tratați cu atenție, respect și politețe) după cum studenții se pot aștepta să fie învățați într-un anumit fel (să se folosească mijloace de calcul și comunicare moderne, spre exemplu). Există limite dincolo de care un cadru didactic universitar nu se poate abate fără să dea studenților simțământul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de ierarhizarea statutelor, și în funcție de tipurile de raporturi sociale care leagă între ele diferitele categorii astfel constituite; * "cultural" în funcție de valorile morale care influențează activitatea sa și care pot fi valori care se referă la mode, la utilizări, la gusturi, la politețe și la buna-cuviință, la scopurile ultime și la alegerea mijloacelor etc. Să remarcăm spune Goffman că toate faptele pe care le putem preciza cu privire la o organizație trimit simultan la toate cele patru perspective, dar adoptarea unei anume perspective antrenează o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care să lucrezi, în special datorită efortului lor de a atrage angajați care împărtășesc aceleași valori, una dintre acestea fiind grija. În interacțiunile cu alte persoane din cadrul procesului de găsire a unui loc de muncă potrivit, fiți conștient de câtă politețe dați dovadă. Vă veți spori șansele de succes. Dacă în timpul căutării dvs. vă simțiți ghinionist sau frustrat, revedeți cele zece chei ale succesului. Dacă vă concentrați pe ele, veți rămâne convins că puteți face schimbările de care aveți nevoie pentru
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
datoria. Mai apoi n-ai decât să pui În discuție orice subiect dorești.” 8. În acest moment, pe măsură ce Înaintau, iată-ne În fața statuii despotului Hieron 1. Deși străinul știa toate amănuntele pe care le Înșira ghidul, Îl asculta totuși din politețe. Dar, atunci când a auzit că o coloană de bronz Înălțată de Hieron s-a prăbușit de la sine, În aceeași zi În care s-a Întâmplat ca Hieron să moară la Siracuza, s-a mirat. Iar eu am Început să evoc
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pierdu mințile, doamna Slavici, în casa căreia locuia, undeva prin Piața Amzei, cam la jumătatea distanței dintre sediul Uniunii Scriitorilor și al Asociației Scriitorilor București, fu cuprinsă de panică. Ea scrise succint și elocvent domnului Titu Maiorescu, fără să uite politețea ce îi impunea să utilizeze vorba „domnul”, că „domnul Eminescu a înnebunit”! Ea cerea imperios marelui om să o scape de celălalt mare om „căci e foarte rău”. Nu e clar dacă „rău” înseamnă aici „grav bolnav” sau mai degrabă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
eșec al inteligenței. Un băiat Își minte prietena și pe părinții acesteia spunând că a terminat facultatea de arhitectură, când, de fapt, Îi mai rămăseseră de dat examenele la două materii. Este o minciună banală, inutilă, spusă mai degrabă din politețe, numai pentru a da bine, pentru ca ei să nu fie nevoiți să asculte ceva neplăcut În atmosfera destinsă a unei reuniuni de familie. Viitorul socru, arhitect, Îi oferă un loc de muncă. Din acest moment, toată viața personajului va fi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
19‐20, referindu‐se la menirea revistei F. Anderca face constatările: „Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată - pe care o folosește cu scumpătate - preocupările de interes obștesc sunt dezbătute cu politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică generoasă, lipsită de ipocrizii, cu ridicarea t reptată a conștiinței tuturor, păturilor sociale și îndeosebi a muncitorimii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prerogativele sale), manipulând un parlament care îi imită, disciplinat, gesturile precum reflecția în oglindă, continuă să facă aceeași jenantă și derutantă echilibristică verbală și de comportament. Întors de la summit-ul NATO de la Praga, unde a fost primit mai mult din politețe și poate ca un element mai ciudat și amuzant de decor (cine și-ar refuza curiozitatea de a-l vedea, într-o pauză de cafea, pe cel care „apără Breanskul de tancurile NATO-ului” și construiește astăzi „o Cubă comunistă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
găsit scriitorul basarabean cu sertarele goale, fără cărțile (paginile) de literatură adevărată, destinate publicării într-o vreme mai bună, aruncând o umbră de îndoială asupra curajului, enormului său curaj din epoca Gorbaciov. Această situație de-a dreptul stânjenitoare (rămânem, din politețe, în perimetrul unui limbaj eufemistic) nu a micșorat deloc numărul disidenților declarați sau nedeclarați printre scriitori, mai ales că într-un timp a fost destul de profitabil să te numești disident sau opozant. Majoritatea confraților noștri jură că au opus rezistență
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce caracterizează evoluția actuală a științelor limbajului oferă repere pentru o abordare mai complexă și riguroasă a practicii științifice, pentru o fundare interdisciplinară a acestei practici, pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este cea elaborată de Ferdinand de Saussure în Cursul de lingvistică generală (1916), deci avînd ca model general (patron général) știința limbii: "Limba este un sistem de semne ce exprimă idei, comparabilă cu scrierea, alfabetul surdo-muților, riturile simbolice, formele de politețe, semnalele militare etc. Ea este însă cel mai important din toate aceste sisteme. Putem deci concepe o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea ar fi o parte a psihologiei generale: o vom numi semiologie (de la gr. semeion
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
grupului social care l-a generat și în interiorul căruia funcționează. Chiar dacă nu întotdeauna "realitatea vibrantă" poate fi înlocuită de "structura rigidă" (C. Lévi-Strauss, 1978: 394), construirea de modele ale acțiunii sociale la cele mai diverse nivele (limbaj, mit, strategii ale politeții, coduri culinare) reprezintă o tentativă și reușită de integrare a metodei și realității, de circumscriere a constantelor spiritului uman. În povestirea mitică Lévi-Strauss caută în primul rînd sistemul de relații; astfel, mitul lui Oedip propune să subsumeze relației de consangvinitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]