2,765 matches
-
perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate ale Iașilor până către 1940, când a fost demolat. Așadar, șapte români provenind din Bacău, Botoșani, Brăila, Craiova, Iași, Focșani și Român au parcurs întregul ciclu de studii al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles în perioada 1875- 1903. Încercând să integrăm datele privitoare la români în contextul statistic al absolvenților Școlii Politehnice în anii 1875-1914, situația se prezintă astfel: Tabele III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Bacău, Botoșani, Brăila, Craiova, Iași, Focșani și Român au parcurs întregul ciclu de studii al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles în perioada 1875- 1903. Încercând să integrăm datele privitoare la români în contextul statistic al absolvenților Școlii Politehnice în anii 1875-1914, situația se prezintă astfel: Tabele III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles Dintre diplomele obținute la Universitatea Liberă din Bruxelles, două domenii aveau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al doilea exprimarea era ceva mai generală era ceva mai generală (art. I). Justificarea 25 modificării din 1892 o regăsim în raportul Ministrului Lucrărilor Publice, C. Ollănescu, înaintat Regelui, în care se spunea că numărul mare de specializări în domeniul politehnic, pe care Școală Națională de Poduri și Șosele nu o putea cuprinde, ca și nevoia acută a instituțiilor statului de specialiști tehnici, impunea o relaxare a condiționărilor recunoașterii diplomelor din străinătate strict în conformitate cu programa autohtonă. De aceea C. Ollănescu propunea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În total, șapte români au obținut diplomă de inginer a Școlii Politehnice de care am facut vorbire în perioada 1875-1903. Unii dintre aceștia au avut cariere importante în spațiul public și politic (Grigore Bejan), dar și în sfera lor de competență (Elie Radu, Grigore Bejan). Însă nu toți cei care se înscriau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tânăr din Brăila, pe numele lui Victor Eminescu, ce se pregătea să intre la Facultatea de Drept a Universității Libere din Bruxelles, si Legația României din Belgia, am gasit numele lui Vasile G. Butză, la vremea aceea student al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles 1. Asupra să plana atunci suspiciunea că l-ar fi înșelat pe novicele lui tovarăș, cel puțin așa a reieșit din epistolele mamei furioase și îndurerate, dispărând cu vreo 80 de franci, ce aparțineau lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Butză spunând că pentru anii ce s-au scurs după 1904 arhivele nu ne-au mai dezvăluit vreo urma a trecerii sale (sau nu am găsit-o noi!), iar în listele celor care obțineau o diplomă de absolvire a Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă (până către Primul Război Mondial), numele tânărului ofițer demisionar din armată română, plecat din București la studii în străinătate, nu l-am mai aflat... IV.2. Un student "rău-platnic": Petre Zlătescu, doctor în drept fără diplomă În
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României la Bruxelles îi răspundea Mathildei Ilian pe 8 / 21 ianuarie 1904. Preciza că Florian Becescu nu era amestecat în mutarea lui Victor Eminescu de la profesorul Jules Garsou, că numai Vasile Butză, ce urma de mai multă vreme cursurile Școlii Politehnice din Bruxelles, era responsabil de aceasta. Mai mult, Butză l-a deposedat pe tânărul naiv și de o bună parte din banii ce-i luaseră de la profesorul Garsou, cu titlul de împrumut, numai că în acel moment era de negăsit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coord.: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). Vlad, Laurențiu, Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, coordonatori: Irina Nastasă-Matei, Laurențiu Vlad, Editura Universității din București, București, 2014, pp. 79-97; ediția a doua revăzuta și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Localitate Studenți Studente Iași 5 5 Litere București 2 Cernăuți 1 Drept Iași 2 București 2 Belle Arte Iași 2 Științe Iași 1 București 2 Teologie Chișinău 1 Acad. Comercială București 1 Arte/ meserii București 1 Studii agronomice Cluj 1 Politehnică București 1 Conservator Iași 1 București 1 Tabel 5. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Laurian" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1922 66 81 2 1923* 16 6 1 1924 85 72 1925 91 63 1926 96 66 1927 86
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nostru, unele de notorietate națională: Constantin Ciopraga, fost profesor de limba franceză și director al liceului, chemat apoi la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, care a devenit academician; Nicolae Irimiciuc, fost profesor de fizică la liceu, apoi profesor la Institutul Politehnic Iași; Ion Irimescu, fost profesor de desen, sculptor de valoare europeană; Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică la liceu, ulterior directorul laboratorului special al Universității din Iași, etc. În continuare, sunt prezentați directorii unității de învățământ din perioada 1946-2010, consilierii
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
civilă: căsătorită Studii: Colegiul Universitar din cadrul Universității de Vest Timișoara Specialitatea: desen Gradul didactic: definitivat Vechimea în învățământ: 8 ani , din care în unitatea noastră 7 ani Funcția: profesor ed. plastică Alte studii: Facultatea de Chimie Ind. din cadrul Institutului Politehnic “Gh. Asachi” Iași Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: · publicații în specialitate (cărți): grafică revistei școlii “ZENIT” 2005, 2006. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
dintre cele mai puternice de educare a personalității elevului. Cum în cadrul acestuia lecția deține o parte cheie, în mod firesc se scontează pe șiruri de lecții ca un factor hotărâtor al educației. Lecția poate da dimensiuni diferite educației științifice și politehnice, dar și celei moral - civice sau estetice. Depinde în ce măsură reușim să păstrăm armonia necesară între laturile informative și educative ale acesteia, să valorificăm mai mult sau mai puțin intens conținutul ei educativ. Evoluția tipologiei lecțiilor merge mână în mână cu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
al unui om satisfăcut de munca sa. Dimpotrivă, banalități, lucruri știute de toți, ba chiar omiterea multor altora pe care nu avea cum să le afle sau bănuiască. „Dintre cei apropiați lui Pavelcu”, scrie, „sunt Mihai Gheorghe, lector la Institutul Politehnic, un fel de animator al unui club al expedițiilor pedestre” care a făcut În anul 1985 o expediție În vestul Europei. „Altă persoană mai apropiată este conf. dr. Adrian Neculau, de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității”. Și, bineînțeles
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
va fi reluat? de c?tre al?îi ?i va marca durabil sociologia francez? chiar dincolo de secolul al XIX-lea. Saint-Simon avea atunci ca secretar pe Auguste Comte, un matematician de dou?zeci ?i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie. S? insist?m asupra faptului c? Auguste Comte � g�nditor cu siguran?? insolit � nu este nicidecum un r?u autor. Lucr?rile sale s�nt cunoscute. (�n 1831, apoi �n 1833) s? ob?în? o catedr? de matematic? la Politehnic?, e?u�nd ?i la College de France (tot �n 1833) �n �ncercarea de a ob?ine catedră de istoria ?tiin?elor, el poate conta pe ajutorul moral ?i material al admiratorilor s?i francezi ?i englezi, printre care, Stuart
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Le Play apar?ine genera?iei lui Comte ?i Tocqueville, de care �l apropie numeroase tr?s?turi, �ntre care apartenen?a social? ?i formarea. El are �n comun cu primul parcursul ?tiin?ific � am�ndoi au f?cut ?coală politehnic? � ?i grijă pentru ordine, care r?zbate din operele am�ndurora. Normand că ?i Tocqueville, Le Play într? �n politic? atunci c�nd acesta se retrage, dar face o carier? public? care �i marcheaz? traiectoria personal? ?i primele lucr?ri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
culoare operei lor Corneliu Baba, Boușcă, Gânju... Casa Dosoftei Iașul se mândrește cu Grădina Botanică înființa tă de Anastasie Fătu, cu Muzeul de Istorie Naturală - unde în sala Elefantul la 1859 Divanul Ad-hoc al Moldovei a votat Unirea, cu Muzeul Politehnic, Pinacoteca și Biblioteca Județeană, Muzeul Literaturii vechi - Casa Dosoftei - și Muzeul Literaturii Rămâne de la Casa Pogor, o salbă de case memoriale precum Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Sadoveanu, Vila Sonet,Casa Otilia Cazimir, Casa Topârceanu, Casa Kogălniceanu și nu în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
reușit să ne facă acte de naștere în care figuram născuți în Botoșani, România. După întoarcerea noastră la Iași, am continuat studii liceale, iar după absolvire, am urmat în continuare Facultatea de Chimie Industrială din localitate iar fratele meu Institutul Politehnic. În timpul studiilor liceale și universitare, am beneficiat de burse de stat și în acest fel am putut să-mi ajut părinții, care de multe ori treceau prin momente dificile din punct de vedere financiar. După revenirea noastră la Iași, ambii
ÎNTÂMPLĂRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Silvia Stoian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1702]
-
și un inginer. Dar câte nu visăm când suntem foarte tineri, cum eram noi ! Valeria a reușit să devină studentă la Facultatea de Chimie. Eu, din păcate sau din fericire, nu am reușit la Facultatea de Chimie industrială de la Institutul Politehnic ”Gheorghe Asachi” din Iași. La admitere, în acel an, dar și în anii următori nu conta numai pregătirea candidatului, ci și originea lui socială. Candidații erau împărțiți în două categorii. În prima categorie întrau fiii de muncitori, de activiști de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
22 de absolvenți ai primei serii de la Facultatea de Fizică au plecat fiecare spre locul de muncă pe care a obținut repartiția ministerială. Cei mai mulți - 8 dintre noi - au rămas în Iași fiind repartizați la Facultatea de Fizică (2 absolvenți), Institutul Politehnic (1 absolvent), Institutul de Medicină (1 absolvent), Ministerul de Interne (1 absolvent), Uzina Metalurgică (1 absolvent), învățământul preuniversitar (2 absolvenți). Ceilalți au ajuns în învățământul superior (Bacău, Galați, Constanța), în industrie (Brașov, București, Galați) și în învățământul preuniversitar (Botoșani, Dorohoi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
firește, mai veche. Într-un proiect, Gh. Asachi propunea, în 1858, un program de studii în care este vorba de o facultate de drept, o facultate de litere și filosofie și o facultate de Științe, ca și de o școală politehnică, aceasta urmând să pregatească ingineri de poduri și șosele, de căi ferate, ingineri de mine, agronomi, mecanici, silvici. Medicina nu era reprezentată decât printr-un simplu curs de chirurgie. Pregătirea înființării Universității s-a intensificat după preluarea conducerii guvernului din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ca oricînd, am simțit ce înseamnă o carte pentru un tînăr scriitor. Cîtă liniște și încredere putem cîștiga "scăpînd" de prima carte. Pentru că, sînt sigur, cărțile noastre vor uimi plăcut. Mă bucur pentru noul tău post! (transferat de la Biblioteca Institutului Politehnic "Gh. Asachi", la 1 decembrie 1980, la Muzeul Literaturii Române Iași, ca muzeograf). Cred că și tu. Îți scriu de la școală. Cancelaria, pustie ca o călimară. Și Tudor Gheorghe spunîndu-mi poezii alese. Mîine plec la P. Neamț, la Adrian (Alui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
au sosit la Expoziția Internațională de Aero-Auto-Radio-Electricitate din Parcul Carol, fiind întâmpinați de membrii guvernului. S-a oficiat un serviciu religios, au luat cuvântul miniștrii responsabili și s-au vizitat pavilioanele Expoziției: Pavilionul Regal, Pavilionul „Bucovina”, Muzeul Tehnic al Școlii Politehnice, pavilioanele Radiofonie, Chrissoveloni, Banat, Oradea, Hangarul Bessoneaux, trenul de radiocomunicații. La Pavilionul Nirona, Carol și Mihai au încercat armele expuse pentru exercițiile de tir, dovedind o înaltă precizie. Mihai a tras trei gloanțe ce și-au atins toate ținta. La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Carol al II-lea. Au fost vizitate: Pavilionul Regal (industriile confiseriei, băuturilor, pastelor făinoase, brânzeturilor, conservelor), Pavilionul Bucovina (celuloză, arte grafice, lemn), Pavilionul Oradea (industria petrolului), Pavilionul Informației (industria aviatică). Pavilionul Petroșani (exploatarea cărbunelui), Pavilionul Geamurilor și Sticlăriei, Pavilionul Școlii Politehnice, Pavilionul Reșița. Joi, 27 septembrie. La ora 1030, Mihai a sosit în Parcul Carol, cu un autobuz, însoțit de profesori, de col. Pălăngeanu și de colegii săi de clasă, pentru a vizita Expoziția-Târg a Industriei Românești. A fost primit de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
comuna bunicilor, apoi am urmat școala profesională la Turda. O perioadă am lucrat la Fabrica de Ciment Bicaz, dar dorința și ambiția mea de a merge mai departe, m-a motivat să termin liceul la Onești și în final Institutul Politehnic din Galați. În timpul facultății m-am căsătorit iar în anul 1973, am venit în Bacău și am lucrat ca inginer la Mașini Unelte, din localitate, până la pensionare.
ŞTIU DE REFUGIUL MEU, DE LA PĂRINŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Condur () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1675]