2,744 matches
-
și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că din butoiul de stejar fuseseră luați cinci litri și jumătate, vin cu care mama a potolit setea duhului neliniștit al tatălui meu, adică l-a dat de pomană), gardul ce-mprejmuie umilul meu domeniu, cotețul plin de păsări grase, cocina În care de multă vreme nu mai țineam porc, căci sămânța ălor cu care ne Înțelegeam noi bine a pierit cam de la moartea tatii (adăpostul porcesc, Însă, era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că le e frig la mormoloci și-o să-i găsim pe toți cu burta-n sus!”. Gazda se ferise să-i Întoarcă vorba și adusese niște lumânări frânte pe care mamă-sa le primise laolaltă cu vasele și mâncarea de pomană. Le lipiseră cu grijă de marginea scăunelului și le aprinseseră. Cu un oftat care arăta un mare sacrificiu, Baronu adusese și unul dintre lucrurile sale cele mai de preț: lanterna cu baterie pătrată pe care o folosea la vânătoarea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Bunica vitregă a lui Ectoraș avea numai șapte ani când, În timpul primului război mondial, familia ei se refugia - din cauza ocupantului german - către partea de Răsărit a țării. Capul familiei, un domn Îngrozitor de aspru, cu mustăți stufoase, dăduse câțiva mărunței de pomană unui fost lucrător de la căile ferate care-și pierduse amândouă picioarele de sub genunchi și care cerșea, Îmbrăcat Într-o uniformă jerpelită și cu un chipiu cu bandă roșie pe cap, târându-se pe un peron de gară prăpădită de bombe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unei boli pe care nici o ființă n-avea cum s-o merite. Micul Foiște, pe atunci În clasa a patra, primise cu Încântare darul Învățătoarei și nu-și Închipuise nici un moment că era vorba, de fapt, de un fel de pomană din partea viitoarei bunici a lui Ectoraș. Acesta avea să afle povestea rămășițelor din serviciul de cafea Încă de copil și, aproape la trei sferturi de veac de la uciderea ologului și a câinelui său de un obuz tras din cine știe ce Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
continuare cel mai leneș om de pe planetă. E o adevărată minune că nu l-au dat afară, Însă, până la urmă, mi-am dat seama de ce eu mă spetesc muncind pentru aceeași leafă pe care el o primește arzând gazul de pomană: șefii Îl păstrează pe lângă ei ca să-i distreze, să le spună bancuri, să-și dea cu părerea despre aranjamentele din fotbal și să-i facă să le curgă balele atunci când le povestește ce și cum i-ar face cine știe cărei muieruști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că se suia pe ea la fiecare drum pentru apă de băut nu știuse ce și cum să facă atunci când o văzuse prăvălită. Ca să nu pară atins de slăbiciune, spusese cumva cu o veselie miloasă: „Se duse și asta dracului pomană...”. Această Întâmplare - al cărei miez viu era copilul topit În Apa Morților și În care tractoristul căzuse mai mult sau mai puțin din nimereală - era Înfășurată ca Într-o gogoașă de mătase de o țesătură deasă de oameni și lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, și lăudînd pe Dumnezeu. 9. Tot norodul l-a văzut umblînd și lăudînd pe Dumnezeu. 10. Îl cunoșteau că era cel ce ședea la poarta "Frumoasă" a Templului, ca să ceară de pomană, și s-au umplut de uimire și de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră. 11. Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot norodul mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon. 12. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
a dezlegat sacul, apoi să tot torni în coș, că moara nu stă defel; decât lung și bleg, mai bine mic și tont”; și altele. Tot aici apar și unele expresii ca: dricul serii, terchea-berchea - doi lei perechea; nu-i pomană în toate sâmbetele, cuvânt spus în doi peri, ce iei pe mere dai pe pere; să legăm și să dezlegăm vorbele; să sprintenim limbile; ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap; ce folos că ai avere, dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Viață și moarte (pag. 45). Îmi șterg ochii de lacrimi să nu mă vadă mama și tata, pesimismul îmi dă târcoale și puterea de lăcrimare îmi crește... Am făcut tot ce mi s-a spus să fac:rugăciuni, acatiste, pomeni, spovedanii, împărtășanii. De ce mă caută Tristețea și nu Emil, care-mi spunea că mă iubește? Mi-a apărut icoana mamei. Întotdeauna m-a iubit, făcând din mine un idol...(ca toate mamele). Un părinte de copil trebuie să fie iubitor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
1741 (7249): “Facem știre cu acest testament a domnii mele tuturor cui să cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta și cu agiutoriul lui Dumnedzeu săvârșind noi acea pomană, aducând apa denaintea porții Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case, carile fiind penpregiurului aceștii svinte mitropolii... și alt loc ce iaste din vale, despre Ulița Feredeului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul Vechiu lângă Arcărie, aproape de besereca armenească”, pe care l-au primit pomană “de la Misailă iuzbașea”... în schimbul unui “loc de prisacă”. --Știu că nu te încurci în răspunsuri. Da’ te-oi prinde eu la cotitură! --Până să mă prinzi, hai la o întâlnire cu Iane Hadâmbul, despre care tocmai am vorbit. Într-un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că: “am vândut casa noastră cu loc cu tot... în Ulița Armenească , lângă poarta sfintei mănăstiri Bărboiul... svinții sale egumenului de la... Bărboiul, anume Neofit... și sfinția sa... o au cumpărat pre banii svinții sale sfintei mănăstiri ca să-i hie moșie și pomană, în veci, pentru sufletul svinții sale”. Priceput-ai? --Am priceput, deșteptule! A făcut și el o faptă creștinească. Uite ce scrie însă, la sfârșitul zapisului, “Anița, giupâneasa lui hagi Mane armanul”: “Împreună cu fiul meu, Sandul... am vândut la 1 mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tot neamul meu. Și eu văzându... n-am socotit prețul dughenelor... și cu toată voia mea am dat”. Ei? Priceput-ai cum devine socoteala? --Priceput-am cu asupra de măsură, fiindcă am mai întâlnit situații când oameni de bună crerdință dădeau pomană unei mănăstiri averi întregi! --Și ce crezi tu că se vindea de obicei în acele dughene călugărești? --Păi, cine știe?... O bucată de brânză, ceva măsline, smochine... --Asta o cred doar cei naivi precum pari a fi tu și hatmanul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se doar cu lemnul dughenii la care s-au adăugat șindrila și cuiele date pomană de vel visitiernic. --După ce mi-ai făcut capul calendar, poftim de mai înțelege ce spune Nichifor, Mitropolitul Moldovei, rânduit de vodă să ia seama la plângerea lui “Gheorghie copil în casă”. --Și ce durere avea acest Gheorghie. --Copilul în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda...” Și mai departe spune: „Deci noi, văzîndu întru viața noastră aceste casă de piiatră orînduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svînta Mitropolie”... Eu aș zice să mergem la 15 iunie 1695 (7203) și să vedem ce spune chiar doamna Anastasia: „Doamna Anastasia a fericitului răpoasatului domnu Ducăi vodă...Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare...la fața locului ca să-mi aflu dreptate; și mare pomană va fi mării tale. Robul mării tale, Locman gerahul”. Zbuciumul bietului „gerah” nu s-a sfârșit nici cu asta. De aceea, înainte de 12 ianuarie 1778, este nevoit să se adreseze din nou lui vodă: „Preînălțate doamne, jăluiesc mării tale că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poate să și administrezi dania și la sfințiile lor să ajungă doar venitul...Ori ia-ți locul înapoi și gata! Pe când „pentru pomente (pomenire) dumisale dat-au la noi, la sfînta mănăstire, pentru pomente, bani gata, 50 lei bătuți, să fie pomana dumisale deplină” sună altfel și sigur pomana este deplină, pentru că aici sunt ceva parale. Păi cum să nu fie, când o casă sau ceva dughene fac și mai puțin de 50 de lei... Te-ai cam aprins, fiule, dar n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfințiile lor să ajungă doar venitul...Ori ia-ți locul înapoi și gata! Pe când „pentru pomente (pomenire) dumisale dat-au la noi, la sfînta mănăstire, pentru pomente, bani gata, 50 lei bătuți, să fie pomana dumisale deplină” sună altfel și sigur pomana este deplină, pentru că aici sunt ceva parale. Păi cum să nu fie, când o casă sau ceva dughene fac și mai puțin de 50 de lei... Te-ai cam aprins, fiule, dar n-am ce spune, pentru că ai dreptate. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de Sus, dereptu trei sute de lei bătuți...Iar o sută cincizeci de lei am lăsat să ne scrie părinții călugări, pre noi și pre părinții noștri, la svîntul...jirtăvnic (jertvelnic) și la marele pomenic (pomelnic) și să ne facă pomente (pomene) din an în anu în dziua Nașterii Precistei”. Sper ca sfinții părinți călugări să se fi ținut de cele scrie în zapis...pentru că altfel i-ar ajunge blestemul scris în coada zapisului de însuși Dumitrașco Veisea uricarul: „Iar părinții, călugări
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dispre răsărit, pînă în streșinile chiliilor călugărițelor...Deci eu, fiind la bătrînețile meli și neavînd cine mă căuta,nime din rudele meli nu s-au aflat, nici din feciorii mei, ce eu rugîndu-mă dumisali giupînului Pascal, dumnealui și-au făcut pomană de m-au căutat la bătrînețile mele, care nu face acea casă cu locul ei cît mi-au dat dumnealui”. Păi ar cam fi ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată și a avut feciori. Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au vorbit și ei în cunoștință de cauză, fără să facă apel la floricelele de stil ale protopopului. Așa că la vot, popa s-a trezit cu un dezastru și probabil a conștientizat pe loc faptul că-și răcise gura de pomană, că stricase cum se spune orzul pe gâște, servindu-ne acea predică demnă de un sfânt de pe vremuri. Și ne-a demonstrat imediat, cam ce fel de sfânt este el. A pornit un val de anateme și blesteme asupra noastră
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
au găsit ei o frânghie și au folosit-o, săritura de la balcon a lui Adrian Sobaru, a folosit doar ca știre de presă pentru o zi, însă majoritatea românilor, credincioși convinși întru Hristos, au petrecut așa cum se cuvine, începând cu pomana porcului și sfârșind mai puțin ortodox, la spital pentru a fi dezintoxicați, de abuz de sarmale, piftie și trăscău. Așa se întâmplă an de an, când se sărbătorește ziua de naștere, a imensului lăboi, dat peste ochi lumii neevreiești de către
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
creștini, ci al marilor conducători a lumii de pe atunci, când au observat că noua doctrină religioasă, li se potrivește ca o mănușă pentru a încăleca definitiv poporul truditor, având acum cu ce să-l prostească la nesfârșit. Pe anul acesta, pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului... Poiana luminoasă Într-un luminiș mirific, din pădurea magică Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]