3,008 matches
-
cuprinde ansamblul resurselor naturale, a căror caracteristici de calitate diferă foarte mult, fiind în funcție de natura resursei, sezon, factori atmosferici etc. Oferta secundară cuprinde ansamblul resurselor create de om pentru servirea turiștilor, incluzând hoteluri și restaurante, mijloace și rețele de transport, popasuri, indicatoare etc. Pentru serviciile hoteliere se utilizează clasificarea pe stele care are în vedere mai multe grupe de caracteristici: caracteristici constructive, caracteristicile dotărilor, caracteristicile personalului, a serviciilor prestate etc. Pe baza acestor caracteristici distingem calitatea intrinsecă și calitatea relațională a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
s-au dovedit la înălțimea cerințelor. Desigur, este greu să trecem în revistă, într-o expunere succintă, toate momentele importante ale bătăliilor de clasă în care am fost angajați efectiv, în cursul acestor decenii. Totuși, se impune a face un popas și a evoca câteva din acțiunile cele mai semnificative, nu numai pentru reîmprospătarea memoriei celor mai vârstnici, participanți activi la aceste bătălii de clasă, ci pentru educarea tinerelor generații de ofițeri ai aparatului de securitate, care - în mod firesc - n-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
O nouă etapă a desfășurărilor politice internaționale (1768-1792) și Principatele Române constituie, laolaltă, verigi ale unuia și aceluiași lanț tematic, care i-a captat iremediabil atenția și i-a angajat energia creatoare mai bine de un sfert de veac, cu „popasul” sintezei din 1986, sugestiv intitulată Principatele Române în raporturile politice internaționale. Secolul al XVIII-lea. De fapt, demersul științific nu abordează integral veacul luminilor, ci se oprește la ultima confruntare militară din Orientul european a secolului, după care autorul - deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dorohoi, în anul 1819, împotriva cărora domnitorul Mihail Suțu cerea ispravnicilor să ia măsuri drastice. Constrânși prin forță, țăranii plecau la ocnă, încărcau sarea, dar în drum spre schele se opreau adeseori pe la casele lor pentru a termina treburile. În popasul acesta, sarea dispărea toată sau în parte, și atunci cărăușii plăteau ocnei „grele despăgubiri”. Transporturile de sare nu erau convenabile pentru țărani, deoarece prețul lor nu se stabilea prin liberă învoială, ci era impus de către Vistierie, „cu preț hotărât”, cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ședea-ntr-o groaznică beție de Remușcare și de Pocăința. [El cu piciorul o-a respins pe Enion; sări înalt în Nori 90 În bucuria-i beata ajungînd într-o Dumbrava foarte-ndepărtată.] Există dintru Marea Veșnicie un blînd, plăcut popas Numit Beula, un dulce Univers Lunar, feminin, încîntător, Pur, blînd și Gingaș, din Mila dăruit celor ce dorm, Creat pe veci de Mielul Domnului în jurul, 95 De toate părțile,-năuntrul și-n afară Omului Universal. Fiicele lui Beula îi urmează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
când este vorba de problema omului. De altminteri, el s-a ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca "un popas pentru rațiunea omenească, unde aceasta poate medita la plimbarea ei dogmatică și poate face schița ținutului în care se află, spre a-și putea alege de aici înainte cu mai multă siguranță drumul, dar nu un domiciliu în care să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reținut. Zacharias Elekos!? Cine ar fi crezut?! Ca de atâtea ori, făptașul a fost prins în mod cu totul întâmplător, printr-o împrejurare pe care i-a fost imposibil s-o prevadă. O banală alunecare pe stradă, o căzătură, un popas la spital l-au făcut să-și piardă veșnica sacoșă. Iar din sacoșă a apărut un laptop. După cum s-a constatat, inginerul Zacharias Elekos era un împătimit al meseriei sale, cu accent pe laptopuri. Îl interesau nu atât informațiile conținute
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
își găsește un făgaș. În 1844 e redactor la revista „Propășirea”. În 1845 pleacă la Lemberg și la Viena să-și caute de sănătate, iar în 1846 se avântă într-o lungă călătorie (Constantinopol, Brusa, Atena, Insulele Ionice), făcând un popas mai îndelungat la Veneția, unde își trăiește idila cu Elena Negri; bolnavă fără scăpare, Nineta își dă sfârșitul peste puțină vreme, în drum spre țară. La revoluție, A. nu stă deoparte. Redactează un proiect de revendicări, compune poezii agitatorice, care
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
unic al emigrației din Moldova și Muntenia. Între anii 1850 și 1853, diriguiește Arhivele Statului din Iași. În 1852, imprimă primul număr al revistei „România literară”, suspendată de cenzură mai înainte de a fi difuzată. Și, din nou, călătorii. După un popas pe continentul african, se duce în Spania, iar de acolo pleacă la Paris, având drept tovarăș de voiaj pe Prosper Mérimée, cu care se întreține despre poezia noastră populară. În 1854 se află la Londra, apoi iarăși în capitala Franței
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
epice cunoscute până atunci li se adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul actual al dezvoltării disciplinei științifice
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Creație și viață, București, 1978; Vârstele lui Proteu, București, 1984; Vedere dinspre Eyub, București, 1986; Barocul în proza lui Arghezi, București, 1988; Gânduri în asfințit, București, 1999. Ediții: Traian Chelariu, Teatru, pref. edit., București, 1976; G. M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, introd. edit., București, 1977; N. Iorga, Istoria românilor prin călători, introd. edit., București, 1981; Mihail Fărcășanu, Frunzele nu mai sunt aceleași, introd. edit., București, 1997. Repere bibliografice: Zaciu, Lancea, 218-221; Adam, Planetariu, 252-255; Piru, Critici, 224-226; Dicț. scriit. rom., I
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
literatură, a cărei inconsistență nu poate fi camuflată de nici un arabesc stilistic. Dincolo de „pitorescul” situației, relieful conturat de o asemenea retorică astupă orice libertate stilistică, impunând o poetică emfatică a triumfalismului și entuziasmului deontologizat, ce va marca literatura noastră până la popasul vremelnic al „dezghețului” ideologic situat între instaurarea „regimului Ceaușescu” și „revoluția culturală” de inspirație asiatică. Timid, în conținutul publicației se mai strecoară, în dosul perdelelor de ideologie, studii a căror rezistență este una tăcută, tocmai prin tematica evazivă pe care
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979; Săptămâna patimilor, București, 1979; Popasuri între arme, București, 1979; Fluviile, București, 1980; Ieșirea din iarnă, București, 1981; Noroaiele, București, 1982; Zăpezile, București, 1984; Cutremurul, București, 1986; Întoarcerea morților, București, 1987; Ieșirea la mare, București, 1988; Fascinația ierbii, București, 1988; Zăpezile de-acum un veac, I-
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
des de crize de anghină pectorală, se vede nevoit să se întoarcă la Iași, unde, cu cizmele sale de iuft și în cămașa de stambă roșie, aduce cu un agitator bolșevic. Urmând să plece pentru tratament în Anglia, face un popas la Petrograd, unde fratele lui, Constantin, era ministru. Se îmbarcă pe un vapor la Arhanghelsk, dar în timpul unei furtuni, „inima smintită” a lui D. nu mai rezistă. Trupul lui, potrivit obiceiului marinăresc, e aruncat în valuri, în dreptul insulelor Shetland, în
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
Petersburg, unde ajunge în februarie 1843. Dându-se drept literat maghiar poliglot, e angajat de un prinț rus ca secretar privat, în care calitate îl va însoți pe acesta în voiajul lui prin țările apusene (aprilie 1843-februarie 1844). Încă un popas la Paris, și cu aceasta, itinerarul consemnat în memorialul peregrinului ia sfârșit. Revenit la Petersburg, la capătul celei de a cincea călătorii, îl prinde dorul de țară. În august 1845 se întoarce la București. După un timp, în anul școlar
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
a Dâmboviței până la 1878. Protagoniștii sunt descriși cu binecunoscuta emfază mucalită și vag ironică, sentimentală cel mai adesea, într-un stil în bună măsură la fel de flamboaiant: este într-un fel o închidere a ciclului „levantin” prin descrierea originii orașului de popas. SCRIERI: Ciudățenii de familie, București, 1968; Cancerul blond, București, 1970; Smog, București, 1971; Cum îndemult Bucureștii petreceau, București, 1977; Amurgul levantinilor, I-II, București, 1978-1980; Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Își amintea de Casablanca, București, 1984; Aleargă pentru viața ta
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
în genere sumbră, un patetism afectat, născut parcă dintr-o suferință generală, dintr-o permanentă insatisfacție a ființei umane, o fantezie desuet romanțioasă, trăirea ușor exacerbată tulbură logica discursului liric. B. și-a strâns schițele și povestirile în două volume - Popasuri vânătorești (1906) și Dor pustiu (1908). În primul, câteva întâmplări mărunte sunt tratate cu umor, pe un ton mucalit, natural și senin, constituindu-se în lecturi ușoare și plăcute. În cel de-al doilea, doar piesa titulară e o povestire
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
învăluie uneori pe acești bolnavi. Traducerile din Tolstoi, Zola, Daudet au cunoscut mai multe ediții în prima jumătate a secolului. O povestire a lui B., în versiune germană, a apărut în volumul Rumänische Erzählungen (1907). SCRIERI: Primele cânturi, Budapesta, 1906; Popasuri vânătorești, București, 1906; Dor pustiu, București, 1908; Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT, 1901, 46; N. I. Apostolescu, Ion Bârseanul, „Primele cânturi”, LAR, 1907, 2; I. C. Negruzzi, Ion Bârseanul, „Popasuri vânătorești”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; A. C. [Al. Ciura], Ion Bârseanul, „Dor pustiu”, LU, 1909, 2; Victor Eftimiu, „Dor pustiu”, istorisiri de Ion Bârseanul, ADV, 1909, 6981; Chendi, Schițe, 90-91; Pușcariu, Cinci ani, 103-105; Iosif Nădejde, „Rapsodii
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea discretă, sentimentul trecerii inevitabile, presimțirea unui sfârșit al tuturor lucrurilor. Trecutul (biografic, istoric) este pretextul unor „popasuri durute”. Poetul rămâne același artizan al versului, fie că poemul se alcătuiește ca reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust parnasian sau a interogației și parabolei. B. a publicat și două romane istorice, Romanul Caterinei Varga (1960
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Legației Române din capitala Franței, consilier de legație la Londra, ministru plenipotențiar al României la Washington și Madrid. Prin poziția sa socială a avut relații cu personalități de seamă ale vieții culturale și politice din Anglia, Franța, Statele Unite. Făcea dese popasuri în țară (avea o moșie în Oltenia), fiind primit cu interes și deferență în cercurile artistice și literare, ținea conferințe, i se luau interviuri. A scris în franceză, începând din 1904, o serie de opere dramatice jucate cu succes, timp
BIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
Drăganu, I. Bianu, „Texte de limbă din sec. XVI”, DR, IV, 1924-1926, partea 2, 1091-1101; Omagiu lui Ioan Bianu, București, 1927; Sărbătorirea profesorului Ion Bianu, București, 1928; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 156-160; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 107-110; Iorga, Oameni, III, 436-437; I. Crăciun, Doi bibliografi români. Ioan Bianu și Al. Sadi-Ionescu, Cluj, 1937; Macrea, Contribuții, 156-161; Biblioteca Academiei R. S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, passim; Mircea Iosa
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Crucile de piatră de pe Valea Cărașului, Timișoara, 1941; Năzuințe și realizări. Etape din viața culturală bănățeană, Timișoara, 1941; Oglinda lui moș Ion Stăvan, cu desene de Catul Bogdan, Timișoara, 1946; Lume fără cer, București, 1947; ed. Timișoara, 1972; Drumuri și popasuri bănățene, București, 1962; Răzbunarea lui Stolojan, îngr. N. Danciu Petniceanu, Timișoara, 1997; Revoluția de la 1848 în Caraș, îngr. Juan Petroi Constantin, Timișoara, 2002. Antologii: Poezia nouă bănățeană, Timișoara, 1944. Repere bibliografice: Petre Pascu, „Oameni și locuri din Căraș”, „Timpul Transilvaniei
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
3058; Mihail Chirnoagă, [„Poezia nouă bănățeană”], UVR, 1944, 28; Al. Jebeleanu, „Oglinda lui moș Ion Stăvan”, „Banatul”, 1946, 42; L. Voita, Lume fără cer, GL, 1957, 36; Traian Liviu Birăescu, „Lume fără cer”, O, 1957, 10; Valeriu Cristea, „Drumuri și popasuri bănățene”, GL, 1962, 50; Dan Ursuleanu, Virgil Birou, LCF, 1966, 37; Pavel Bellu, Virgil Birou, TR, 1968, 19; Nicolae Ciobanu, Virgil Birou, O, 1968, 5; Țirioi, Premise, 53, 58-61, 95-103, 109-111; Popa, Dicționar (1977), 85; Ungureanu, Imediata, I, 67-97, 192-193
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]