16,876 matches
-
pentru că identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea de acces către intimitatea unei profunde meditații asupra existenței și a condiției umane. Autoportretul din 1922 și Portretul mamei din 1927 sînt, în acest sens, punctele de pornire, cel puțin din ceea ce se cunoaște pînă acum, a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfîrșitul vieții, iar
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
pornire, cel puțin din ceea ce se cunoaște pînă acum, a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfîrșitul vieții, iar cu cel de-al doilea începe ampla galerie a portretelor individuale care se întinde și ea pînă în deceniul nouă. Vreme de șaptezeci de ani, această portretistică va înregistra constant ritmurile unei istorii exterioare dezlănțuite, cu personajele, caracterele, miturile și dramele ei, dar și prefacerile interioare ale pictorului însuși, mișcările
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
superior de boneta roșie care acoperă ca o aură întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea dreaptă este supusă unui ecleraj al cărui efect este o paloare ușor translucidă. Asupra acestei simbioze dintre lumină și umbră, asupra permanenței și a inseparabilității lor în pictura
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
umbră, asupra permanenței și a inseparabilității lor în pictura lui Baba, inclusiv în ceea ce privește distribuția lor mai mult sau mai puțin spontană în cazul acestei lucrări, s-ar putea scrie studii întregi. În afara jocului de lumină, singurul element care îi construiește portretului un oarecare profil psihologic sînt privirile sau, mai exact spus, plastica ușor exaltată a ochilor. însă și acest element rezumă întreaga viață interioară la o stare de uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
alfabetul, cît și instrumentele picturii. Fără a fi cîtuși de puțin rigidă, această lucrare este riguroasă și exactă, dar și realizată suficient de liber pentru a se vedea limpede că ea nu este simpla consecință a unei rețete. Spre comparație, Portretul mamei reprezintă sigur o altă etapă, o altă percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
se vedea limpede că ea nu este simpla consecință a unei rețete. Spre comparație, Portretul mamei reprezintă sigur o altă etapă, o altă percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Iar în acest context ar trebui amintit un lucru important, și anume acela că în viața
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
privirile pictorului surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu o expresie în care severitatea și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și sensibil, martor discret al unui mister pe care-l presimte dar pe care, în același timp, nu-l poate pătrunde pînă la capăt.
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
al revistei LETTRE INTERNATIONALE (ediția română), am reținut două articole politice. Primul e de fapt un reportaj al Isabelei Hilton, o jurnalistă engleză, specializată, se pare, în America de Sud, despre mărirea și decăderea lui Fujimori, fostul președinte peruan. Totul e remarcabil: portretele protagoniștilor, interviurile, comentariile, montajul. Puține romane senzaționale, politice ori de spionaj, se citesc cu același interes. Al doilea text e datorat Feliciei Antip și se referă la un volum de documente intitulat The Tiananmen Papers, compilate de Zhang Liang și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
plachetă, modelul poetului rupt de realitate, cu capul în nori. Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar deloc, în comparație cu proza). Da, poezia în plachete, cu un portret mare al poetului nemuritor și rece pe a patra copertă, nu are cum să se vîndă. Poetul zilelor noastre nu trebuie doar să știe să scrie, trebuie să știe să se vîndă pe sine. Și nu e vorba doar despre
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
nu risipește ci mai curând accentuează întunericul des care ne împresoară din toate părțile. Tot așa de apăsătoare, obscuritatea din salonul mare lipit de bibliotecă, cu toată lumina lunii care face pete mari pe parchet și a privirii luminoase din portretul care, de pe șemineu, veghează asupra casei. Și ce tăcere pretutindeni în jur! Nici un sunet, nici un ecou în camerele astea mari, lambrisate cu lemn de stejar, închis la culoare; aproape sinistră este liniștea de la Miclăușeni în care pașii nu se aud
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă Cecilia Cuțescu, a fost prieten cu Jean Bart, după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul Bellu, un monument funerar de marmoră albă în care a săpat, sub portretul scriitorului: COMANDOR EUGEN P. BOTEZ (JEAN BART) 1874-1933 iar în partea de sus a blocului de marmură a dăltuit, într-un medalion, o corabie nostalgică, cu pânzele în vânt - bricul "Mircea", la bordul căruia comandorul și-a făcut ucenicia și
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
personajele politice importante ale Estului, dezvăluind și explicând aspecte mai puțin cunoscute, poate chiar străine, restului Europei. Răspunde printr-o scrisoare deschisă actriței Vanessa Redgrave care în autobiografia publicată în Franța vorbește despre "necessité absolue du marxisme", face două excelente portrete, unul lui Noica și celălalt lui Iorga sau ține scurte prelegeri de istorie modernă occidentalului ignorant sau neinteresat îndeajuns de mult pentru a nu-și face păreri eronate (a se citi edulcorate) despre fenomenul comunismului. Marea amărăciune e că exterminările
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
nu-i plăcea factura mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor Felea, constat că acest autor îmi rămâne, omenește, simpatic, iar literar
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Familia". Interesatul trăiește un moment de descurajare și se întoarce... împotriva jurnalului: " De altfel, am tot mai puțină încredere în acest morman de note răzlețe. Lipsesc fapte și evenimente marcate, le-am trecut cu vederea. Iese, în schimb, la iveală "portretul" meu, cu toate imperfecțiunile lui, de o uimitoare stăruință. Și, în fundal, atmosfera acelor ani." (p. 817). Reacția e mișcătoare, dar toate acele "lipsuri" pot fi trecute cu vederea. Prețios e portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
trecut cu vederea. Iese, în schimb, la iveală "portretul" meu, cu toate imperfecțiunile lui, de o uimitoare stăruință. Și, în fundal, atmosfera acelor ani." (p. 817). Reacția e mișcătoare, dar toate acele "lipsuri" pot fi trecute cu vederea. Prețios e portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și în mod legitim) la iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Anca-Maria Christodorescu Deși scrisă în limba patriei adoptive, limba franceză, cartea de memorii a Elenei Văcărescu exprimă, de la o amintire la alta, de la un portret la altul, un atașament adesea patetic față de patria de origine. Chiar dacă e una din cele mai importante reușite ale genului, ea a rămas practic necunoscută cititorului român. Memorial în mod minor (Mémorial sur le mode mineur) a apărut în 1946
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi)". Sorin Antohi e nemulțumit, pe bună dreptate, de portretul cu "ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și profită de ocazie pentru a-și spune părerea în "cazul" ce a stîrnit atîtea polemici. Ei îi reproșează lui Bellow "colportarea unor acuzații nefondate, precum și tonul general de dispreț, condamnare și calomnie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
și de adaptarea unor piese, interpretînd diferite roluri, scriind sonete... Cît despre Hamlet este știut că s-au scris pînă-n prezent peste 30.000 de lucrări felurite, studii, cercetări, culegeri de date biografice etc. Hamletologia... Despre actorul-autor se potrivește - în portretul intelectual ce i se poate schița - aprecierea, lăsînd de-o parte orice ierarhie de valori, că avem de-a face cu un artist al cuvîntului capabil "să vadă idei", să vizualizeze ceea ce se rostește pe scenă, deci puterea cuvintelor și
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit și cu
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit și cu umor, interacțiunea
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit și cu umor, interacțiunea dintre români și evrei
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
ce urmărește cu cartea sa. Să-l cităm pentru că merită: "În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția în timp, răspîndirea în spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar". Cu alte cuvinte, urmăresc modul în care s-a născut și evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]