3,622 matches
-
formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1998; Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău), 1998, 3; Constantin Ciopraga, Prefață la Ana Bantoș, Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, București, 2000. M.Dg.
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău), 1998, 3; Constantin Ciopraga, Prefață la Ana Bantoș, Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, București, 2000. M.Dg.
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
de observație dintr-un oraș străin, de unde scrutează lumea cu o lunetă. Ca și în romanele mai vechi, B. plasează criza individuală a omului modern, incapabil să-și depășească statutul de demon mărunt, pe fundalul crizei colective a lumii crepusculare postbelice, aflată în pierdere de identitate și tradiții. În Noaptea strigoilor (Martorul) (1996), cadrul este al unui oraș de provincie în care participanții la un simpozion de istorie se trezesc izolați din pricina viscolului. Constrânși la imobilitate, ei profită de acest răgaz
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
a fost distins cu Premiul Academiei (1971) și, de mai multe ori (1968, 1973, 1979), cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În literatura satirică și umoristică mai veche, subiectele erau luate din lumea mahalalei și lumea cazonă. B. și alți prozatori satirici postbelici își caută temele în spațiul comerțului socialist, al administrației publice (birocrația) și al căminului. Gestionarul necinstit și patetic, vârstnicul adulter, femeia filosoafă și infidelă, amici care se „magnetizează” și povestesc, la cârciumă, întâmplări ieșite din comun, funcționari la „spațiile verzi
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști”, irezistibil umorist și mim. Amestec de lirism și de umor, de stil colocvial și anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promoții de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
prezentului” (1/1991). Publicația trăiește și reflectă dinamic fenomenul literar postdecembrist, caracterizat atât prin încercări de recuperare și recunoaștere a valorilor culturale obturate până în 1989 de politica și ideologia comunistă, cât și prin dorința de a limpezi perspectivele asupra literaturii postbelice, de a lansa tineri scriitori („«nouăzeciștii» calendeeni”). Programatic, C. are intenția, ambițioasă, „de a deveni o revistă națională, de a-și păstra independența printr-o strategie proprie culturală și mai ales financiară, de a publica scriitori importanți ai literaturii române
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, urmat de Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina, iar „Symposion” găzduiește convorbiri (cu Sorin Alexandrescu, Cezar Baltag, Teohar Mihadaș, I. Negoițescu ș.a.), anchete, orientate consecvent asupra culturii politice în societatea postcomunistă, asupra literaturii postbelice și a rolului intelectualului în societate. Rubrica „Inedit” publică teatru de Leonid Dimov, fragmente din jurnalul pictorului Costin Petrescu și din cel al scriitorului Radu Petrescu, iar „Restituiri” recuperează din arhiva radio texte de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. „Paralela
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
fertilitate au fost și sunt într-o cădere constantă. Cel de-al doilea capitol tratează aspectele teoretice privind asigurările sociale, descriind totodată istoricul implicării statului în protecția socială a cetățenilor. Capitolul următor descrie evoluția sistemului românesc de pensii. Din perioada postbelică și până în prezent, sistemul de asigurări de stat deținut de țara noastră este unul de tip pay as you go PAYG: cheltuielile pentru pensiile curente sunt acoperite de generația activă, urmând ca și aceasta să fie susținută, la rândul ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Eminescu, 5-8/1998, Sergiu Al-George, 4-8/2000, Petre Pandrea, 7-12/2001) ori unor chestiuni istorice sau teoretice, forme literare etc. (Paraliteratura, 1/1991, Romanul polițist, 2/1991, Exil și literatură, 1-2/1993, Literatura română din Basarabia, 1-3/1994, Literatura română postbelică, 11-12/1996, Destinul iugoslav, 10-12/1999, Literatura română în regimul libertății: perioada 1990-2000, 2-3/2000, Fenomenul nouăzecist, 9-12/2000). Cercul colaboratorilor e foarte larg și cu o componență extrem de diversă. La numerele tematice ori monografice, la anchete sau la „dosare
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 203-208; A. Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 118-125; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 203; I. Ciocanu, Reîntâlnirea cu Petru Cărare, LA, 1998, 3, 4; A. Moraru, [Petru Cărare], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 96-108. M.Dg.
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
românească”, „Ramuri”, „Steaua”. Prima lui carte, Cum să vă spun, a apărut în 1964. Reprezentant al generației ‘60 - alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu și Ana Blandiana -, A. a contribuit în mod esențial la înnoirea poeziei românești postbelice, într-o perioadă în care climatul cultural era supus unor sufocante comandamente ideologice. Rezonanțele grave ale lirismului său sunt datorate îndeosebi revitalizării tradiției, în sensul asimilării, pe de o parte, a experiențelor poetice ale lui Eminescu și Blaga, și, pe
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
În carantină, pe timpul verilor din copilăria lor, fusese Învinsă de vaccinul Salk. Oamenii habar n-aveau că virușii sunt mai deștepți decât ființele umane și Își Închipuiau că În curând aveau să devină ceva de domeniul trecutului. În acea Americă postbelică, optimistă, căreia i-am surprins ultimele zvâcniri, toți erau stăpânii propriului destin, așa că era firesc ca și tatăl meu să Încerce să și-l conducă pe al său. La câteva zile după ce Îi dezvăluise lui Tessie planul său, Milton veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Disco-Matic din crom, plastic și sticlă colorată. Avea un geam micuț, prin care se vedea schimbarea automată a discurilor. Printr-un sistem circulator de pe marginile tonomatului se ridicau dâre de bule albastre, bule care simbolizau efervescența vieții americane, optimismul nostru postbelic, băuturile noastre Înțepătoare, imperiale, carbogazoase. Bule pline cu aerul fierbinte al democrației americane, fierbând din teancurile de discuri de vinil dinăuntru. Poate Mama Don’t Allow It de Bunny Berigan sau Stardust de Tommy Dorsey și orchestra sa. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sfârșit, ceva În neregulă cu ea, ceva organic, și pentru că nu rata nici o ocazie să colinde prin ținutul copilăriei sale. Pe doctor Îl chema Müller. German prin naștere, se lepăda de rasa sa atunci când venea vorba de mâncare. Cu vinovăție postbelică, condamna bratvurștul, sauerbraten și Königsberger Klopse ca pe niște mâncăruri vecine cu otrava. Erau Hitlerul alimentelor. În schimb, considera propria noastră dietă grecească - vinetele plutind În sos de roșii, sosurile de castraveți și pasta de pește cu ouă, pilaful, stafidele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câte o dușcă. Îi place mult sake-ul japonez. Poartă un costum gri-antracit, din trei piese, călcat la dungă. Vorbește clar și la obiect. Se mândrește cu viața sa de până acum și cu faptul că a muncit în perioada postbelică. Încă nu e timpul să se retragă, va mai munci atât timp cât va putea. S-a născut în Kōfu. După ce a absolvit Liceul de Electronică, a plecat la Tokio și, în 1949, s-a angajat la o firmă de construcții. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am găsi calea necesară pentru rezolvarea problemelor. 6 O violență covârșitoare s-a declanșat sub privirile noastre Cutremurul devastator din Hanshin, din ianuarie 1995, respectiv atacul cu gaz sarin, din martie 1995, sunt două tragedii care au marcat istoria Japoniei postbelice. Nu aș exagera dacă aș spune: „S-a simțit o schimbare radicală în conștiința japonezilor, dacă analizezi perioada de dinainte și de după evenimente.“ Aceste două catastrofe vor rămâne întipărite în mintea noastră, ca două borne mari ce nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
-i sfârâie tălpile; am văzut-o, cu groază, lansându-se într-un balet pasabil, cu o nepoțică de-a mea în vârstă de cinci zile în brațe. Walt, răposatul meu frate mai mic, care a fost omorât într-un accident postbelic în Japonia (și despre care îmi propun să vorbesc cât mai puțin cu putință în seria aceasta de ședințe de pozat, dacă vreau să termin odată cu ele), era și el un bun dansator, poate că mai puțin spontan, dar, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Ar fi trebuit să se ocupe avocații, dar era important pentru Antonina să supravegheze asta personal. Fusese omorâtă În 1940, iar fabrica tatălui ei de instrumente optice (una mică) fusese dezasamblată și trimisă În Austria. Nu se plătise nici o indemnizație postbelică. Margotte primea plăți de la guvernul vest-german pentru proprietățile familiei sale din Frankfurt. Arkin nu-i lăsase mult; chiar avea nevoie de banii ăștia de la nemți. Nu te mai luai la discuții cu oamenii În asemenea circumstanțe. Desigur, și el avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
însăși inițiativa aprobată și întregul ansamblu de măsuri întreprinse pentru atingerea obiectivului provin, tot de la specialiștii din domeniul relațiilor internaționale care sunt diplomații. Ei au pregătirea specială necesară spre a aborda și atinge țintele avute în vedere. România din perioada postbelică a atins acest ideal parametrii unei politici externe strălucite, prestigioase și apreciate ca atare, satisfăcând cu brio cerințele imperative pe care le presupunea acest ideal și dispunând de un corp de diplomați de înaltă calitate profesională expertiza, fără de care sarcinile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
delegații participante au adoptat, prin consens, proiectul definiției agresiunii armate (directe). Documentul a fost confirmat la sesiunea a XXIX-a de Adunarea Generală a O.N.U. prin adoptarea rezoluției 3314; acest eveniment a marcat încheierea cu succes a efortului postbelic depus de comunitatea internațională, sub egida O.N.U., în acest domeniu. Oferind un temei de drept în plus pentru deciziile politice care se adoptă în cadrul O.N.U., definiția agresiunii ar fi putut, dacă n-ar fi fost deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
păci reale; reamintim că în 1999 U.R.S.S. era deja istorie de aproape un deceniu. Referindu-mă la anii destinderii, trebuie remarcat că aceștia aveau să se constituie într-o perioadă distinctă, chiar unică, în politica externă și diplomația României postbelice. Desprinderea de Moscova se bucura de o largă susținere populară. Apropierea României de Occident depășea condițiile celorlalte state est și central-europene; România rezista și presiunilor sovietice de integrare supranațională în cadrul C.A.E.R.; România devenise, în acest timp, membră G.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Declarația din aprilie 1964, a Partidului Comunist Român o adevărată declarație de independență a României, constituia o dovadă indubitabilă a unui spirit de inițiativă pe plan internațional, "o experiență unică în domeniul colaborării între statele mici și mijlocii din Europa postbelică, a fost o experiență care a erodat structurile bipolare, s-a promovat afirmarea unei diplomații independente..." 76. În ianuarie 1967, România recunoștea Republica Federală Germania din punct de vedere diplomatic, România nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1. Chiar dacă nu am știut să o fructificăm suficient, ne place să vorbim despre semnificația specială pe care a avut-o Președinția O.S.C.E. pentru România și pentru diplomația românească, așa cum a fost: Țară apreciată o bună parte din perioada postbelică pentru independența manifestată în politica externă, dar și stigmatizată pe alte planuri, România reușește să obțină încrederea statelor europene de "a le reprezenta" la conducerea unei organizații, în care miza centrală era tocmai "viitorul democratic" al continentului. Își încheie mandatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în timpul celor 40 de ani de activitate în Centrala M.A.E. sau la ambasadele române din străinătate. Așa veți afla că, vrând-nevrând, am fost martor sau participant direct la o serie de evenimente majore, care au marcat întreaga evoluție postbelică a Europei și nu numai. Apreciez că tema seminarului este deosebit de actuală și incitantă, pentru că ea se referă la termeni-cheie, precum stabilitatea și securitatea, care, după mine, se află într-un raport de siamezi. De acești doi termeni a depins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și elemente privind mediul înconjurător sau drepturile și libertățile umane. În fond, este vorba de tot ceea ce asigură pacea și bunăstarea internă, dar guvernează și raporturile dintre țări și popoare. Pentru a avea o idee cât mai veridică despre evoluțiile postbelice pe planul stabilității și securității europene, cred că ar trebui identificate două etape distincte: prima, aparținând de aranjamentele de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, iar cea de-a doua fiind etapa ce a urmat după căderea regimurilor comuniste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]