1,723 matches
-
Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977. * Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Traducere de Paul G. Dinopol, Prefață de Vasile Nicolescu, București, Editura Univers, 1978. * Eliade, Mircea, Despre Eminescu și Hasdeu, Ediție îngrijită și prefață de Mircea Handoca, Iași, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
am aflat cu adevărat numai după ce am propus, pregătit și trimis la tipar cartea lui Pacepa, "Orizonturi roșii" (cu un alt prilej voi detalia, întrucât am fost direct implicat în apariția acestei cărți, ca și a "Moștenirii Kremlinului", a cărei postfață îmi aparține în anumită măsură.) Nu era voie să se vorbească despre excavatorul cutare fiindcă fusese pur și simplu furat (planurile constructive) de la cine știe ce firmă occidentală. La aceste liste, mereu modificate și completate, se adăuga eterna listă de cuvinte interzise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Momentul aniversar a fost marcat, la Iași, cum se cuvine, prin lansarea, în prezența autorului, a unei masive ediții critice în care este adunată întreaga operă poetică a românului basarabean, însoțită de o prefață datorată acad. Mihai Cimpoi, de o postfață a lui Theodor Codreanu, precum și de câteva anexe de certă utilitate: un itinerar biografic și bibliografic (alcătuit de Daniel Corbu), un cuprinzător florilegiu de texte critice ("Poezia lui Grigore Vieru în interpretarea criticii literare", unde-s înmănuncheate 30 de contribuții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ar trebui să contestăm deciziile CCES. Dac-o punem în relație cu întregul context, mă tem că aveam ceva dreptate: Consiliul Culturii se auto-sancționa atunci, încercând să tempereze osârdia cu care salariații respectivului minister potopeau editurile propriului sistem cu prefețe, postfețe și îngrijiri de ediție, așezându-se, ca musca la arat, în fruntea bucatelor. În fine, a patra oară, M.S. mă așază printre "editorii inteligenți", datorită cărora s-au putut salva cărți. Tot e ceva! Alții sunt complet ignorați (de M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
subsemnatului, care a condus 11 ani același Teatru Național, este că istoria se repetă ciclic și cabala în domeniul teatrului nu-i invenție recentă, ci vine de departe și de de mult. Drept pentru care am dezvăluit întreaga lucrătură în postfața la cartea "Ion Sava" ("Junimea", 2004). Dosarul a mai fost consultat doar de câțiva cercetători, între care N. Barbu, V. Râpeanu, Mihaela Tonitza-Iordache, V. Petrovici, Const. Paiu, Leonid Cemortan), care s-au ferit să-l comenteze. El pune în evidență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu sfiiciune și evlavie pragul bisericuței noastre de suflet, unde am învățat taina rugăciunii și închinării... unde ne-am închinat până la desființarea școlii.” În modestia lui, pe care încă i-o mai reproșez într-o măsură, Gheorghe Tescu mărturisește în Postfață: „Aceste pagini sunt, doar, niște mărturisiri ale unui om, care a fost martor al unor întâmplări și evenimente zguduitoare pentru vremurile în care a trăit...”. Înainte de aceasta, el își explica mărturisirea: „...N-aș fi lăsat nepovestită... aceea, care numai auzită
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA EMANOIL PORUMBARU Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra Viziunea unui tânăr diplomat Traducere, studiu introductiv, note și postfață de Andrei Alexandru CĂPUȘAN INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Studiu introductiv Dunărea în raporturile României cu Marile Puteri. De la Războiul ruso-româno-turc la Conferința de la Londra (1877-1883) În urma izbucnirii războiului între Rusia țaristă și Imperiul Otoman, în vara anului 1877, Dunărea a devenit
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Ei sunt creatorii unei adevărate literaturi apologetice în jurul „profesorului”, cu caractere de exaltare și de idealizare 1 E. LovinescuCritice, II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 2 E. Lovinescu- Scrieri, vol. VIII, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, ediție și postfață de Eugen Simion, București, Editura Minerva, 1980 7 sub forma unei simple evocări, a comemorării prin articole, amintiri, discursuri, întreținând în jurul lui un adevărat cult...” 1. Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E. Lovinescu însuși, I. Petrovici, Paul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Editura Scrisul Românesc, 1977 Grigurcu, Gheorghe - Idei și forme critice, București, Editura Cartea Românească, 1973, pp. 27-36 Grigurcu, Gheorghe - Între critici, ClujNapoca, Editura Dacia, 1983, pp. 95-102 Lovinescu, E. - Scrieri, vol. VIII, (Titu Maiorescu și posteritatea lui criticăă, ediție și postfață de Eugen Simion, București, Editura Minerva, 1980, pp. 249-252 Martin, Mircea - Identificări, București, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 189-191 Mihăilescu, Florin - Conceptul de critică literară în România, București, Editura Minerva, 1976, pp. 404-411 139 Oprea, Al. - Incidențe critice, București, Editura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și cu Dl. Ursache, pentru o eventuală participare la simpozion. Mi-a trimis articolul: Mihail Sadoveanu și Artur Gorovei (De amicitia), pentru volumul Mărturii fălticenene. Îl voi dactilografia și-l voi adăuga contribuțiilor existente. Aștept din partea d sale și o Postfață, în care să descrie geneza acestui volum, avatarurile prin care a trecut. La Mărturii... l-am cooptat și pe Dl. Iacobescu, care a scris: Cum l-am cunoscut pe Mihail Sadoveanu. Știi că anul acesta volumul nu va apare aici
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bucuria unor realizări depline. Respectuoase sărutări de mâini doamnei. La mulți ani! Eugen Dimitriu 194 Scriitorul Ion Șerb, redactor la Editura „Minerva”. 195 Paul Călinescu, Proiecții în timp - Amintirile unui cineast, București, Editura Sport. Turism, 1982, 236 p. (cu o postfață de Ecaterina Oproiu). 133 MORȚUN, Florica 1 Fălticeni, 5.V.1972 Mult Stimată Doamnă, Conform înțelegerii, Vă trimit caietul de impresii de la expoziția Dv. de pictură, din octombrie 1971 la Fălticeni. O dată cu mulțumirile mele pentru expoziția închinată orașului natal, primiți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
În două interviuri ulterioare difuzate de Radio București, Paul Călinescu mi-a pomenit numele, mulțumindu-mi pentru îndemn. 525 Acestea au apărut într-un volum cu titlul: Proiecții în timp - Amintirile unui cineast, la Editura Sport-Turism, București, 1982, cu o postfață de Ecaterina Oproiu. 526 La sugestia mea, Paul Călinescu a scris la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, arătând intenția de a dona documente privind viața și activitatea sa de cineast cunoscut în țară și peste hotare. 527 Din păcate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dragi mie. Dacă voi reuși poate voi avea prilejul să mă reped până la Suceava ca să ne putem revedea. Vă doresc numai bine, Paul Călinescu 531 De fapt Anuarului. 532 Vezi: Eugen Dimitriu: PAUL CĂLINESCU, Proiecții în timp. Amintirile unui cineast. Postfață: Ecaterina Oproiu, București, Editura Sport-Turism, 1982, 236 p., în SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, 1983, p. 901-902. 409 10 București, 27.3.1985 Domnule Dimitriu, Almanahul (Anuarul, n.n.) Jud. Suceava (al Muzeului, n.n.) mi-a făcut mare plăcere și vă mulțumesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
paharului. O consolare? În ziua de 24 mai la postul de Radio II, la ora 1430, la „Viața cărților” prezintă Ileana Corbea „Jocurile Daniei” cu o introducere de Mihai Gafița (volumul va apare curând, la Editura „Cartea Românească” cu o postfață de M. Gafița). Aceeași emisiune „Viața 546 Coca Codreanu, logodnica lui Anton Holban. A fost și secretara lui, dactilografiindu-i scrierile. 547 Pentru tipărirea operelor scriitorului fălticenean. 548 Elena Beram, îngrijitoarea ediției și autoarea studiului introductiv al celor 3 volume
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care a urmat. Astfel de preocupări le au tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare Eminescu și India mi s-a părut excelentă, scriind pentru ea și o postfață. A fost premiată de Academia Română, fiind primul băcăuan ce a obținut, după 1990, o asemenea recunoaștere. Legat de inițiativele dumneavoastră, nu vi se par prea izolate pentru a impune filozofii noștri în dicționarele și enciclopediile lumii? Este un capitol care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de opere Păstorel Teodoreanu. Astfel de îngrijit ori de o pere sunt ca și caprele negre, căci o asemenea întreprindere presupune multă și profesionistă muncă, bani fiind puțini. Însă universitarii noștri mai noi vor invers, după câte văd. Citesc apoi postfața lui Gheorghe Hrimiuc la „Hronic ul măscă riciului Vălătuc”(Junimea, 1989) , care mi se pare cel mai bun lucru care s a scris până acum despre Păstorel. Și nici mă car nu știu cine este acest autor (poate mă vor ajuta cititori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
universale și românești pînă la 1900, op. cit., p. 174 23 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 7 24 Ibidem 25 Ellen Key, Secolul copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, p. 73 26 Alexandra Bîrna, "Enciclopedicul Rousseau", postfață la: J.-J. Rousseau, Despre Contractul social sau Principiile Dreptului Politic, Editura Mondero, București, 2000, p. 152 27 Gustave Lanson, op. cit., p. 284 28 Simon Blackburn, Dicționar de filosofie (Oxford), Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 420 29 J.-J
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
publicat următoarele cărți: Ruperea ritmurilor, poeme, 1987, Editura Junimea, Iași; Ambigua, poeme, 1992, Editura Moldova, Iași; Cerul pe pămînt (prefață de Emil Iordache), poeme, 1998, Editura Timpul, Iași; Abatorul Îngerilor, poeme, 1998, Editura Cogito, Colecția "Poesis", Oradea; Prada din Rai (postfață de Gheorghe Grigurcu), poeme, 2000, seria "La Steaua Poeți optzeciști", Editura Axa, Botoșani; Jocul de-a Dumnezeu/ Playing God (traducere Olimpia Iacob), poeme, 2002, Editura Limes, Cluj-Napoca; Duminica din trăsnet, poeme, 2002, Editura Cartea Românească, București; Povestiri din Cumania, proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nostru. Gerard Genette a așezat în rîndul "transtextualității" comentariile metatextuale care se rotesc în jurul textului și sînt integrate uneori în dinamica sa internă (morala fabulelor și a povestirilor examinate în cap. 6 și 8) și/sau în peri-textul său (prefață, postfață, avertisment etc.). Statutul relației de hipertextualitate dintre un text și sursa lui atinge atît traducerea, cît și rescrierea (2001a și Adam și Heidmannn 2003). Raporturile dintre intertextualitate, context și memorie discursivă au fost abordate în Lingvistica textuală (1999), împreună cu problema
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
FORȚA UNEI IDEI: REUNIFICAREA / 329 1. Permanența ideii / 329 2. Căderea Zidului Berlinului / 334 3. O singură Germanie / 342 4. Consecințe și așteptări / 345 XV. GERMANIA ASTĂZI / 351 1. Teritoriul și populația / 351 2. Sistemul constituțional și instituțiile politice / 354 POSTFAȚĂ / 365 BIBLIOGRAFIE / 375 INHALTSVERZEICHNIS CUVÂNT ÎNAINTE / 13 ARGUMENT / VORWORT / 15 I. DIE URSPRÜNGE: VON DEM KÖNIGSREICH DER FRANKEN ZU DEM DEUTSCHEN KÖNIGSREICH / 19 1. Die frühesten Informationen über die Deutschen / 19 2. Das fränkische Königsreich / 28 3. Die Wiedergeburt durch
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un mod care captează, în modul cel mai sugestiv, semnificația respectivelor momente istorice. În cuvintele lui Faulkner: Trecutul nu este mort; el nu este nici măcar trecut. O temă gravă cum este istoria reclamă sinceritate supremă și din partea celui care scrie Postfața. Mi-o asum, așadar, atunci când scriu: Ca autodidact, domnul profesor Bichicean se identifică cu pasiunea de intelectual autentic. Mediul academic se (prea) poate să-l fi motivat să scrie această carte cum apreciază însuși autorul în "Argumentul" său -, dar titlul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fi putut găsi o unificare a centrelor de interes. Ediția critică de față păstrează, semnalate în corpusul cărții, inserțiile textelor importante, suprimarea subtitlurilor artificiale, variantele esențiale și modificările. Am notat prin artificii grafice variantele și inserțiile. Așa cum vom comenta în postfață, o mare parte a Memoriei colective, în special textele omise timp de cincizeci de ani, presupune cunoașterea tezelor formulate în articolul despre "Memoria colectivă la muzicieni", de unde decizia noastră de a-l publica drept prim capitol. După acest prim capitol
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
volum], unde Halbwachs scrisese mai întîi: "cu condiția să ne plasăm din punctul de vedere al unui grup și să ne replasăm într-un curent de gîndire colectivă", pentru ca apoi să corecteze fraza printr-un plural care (după cum arătăm în postfață) are o mare importanță: "din punctul de vedere al unuia sau mai multor grupuri și să ne replasăm într-unul sau mai multe curente de gîndire colectivă". Unele variante care nu au fost bifate se găsesc la note. În schimb
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin care editorii anteriori semnalau un text lipsă. Este un frumos text de patru pagini în care Halbwachs ajunge de la durata materială care este spațiul la cadrul social și invers. El face aici aluzie (temă pe care o reluăm în postfață) la o a treia școală savantă, societatea pictorilor, după societatea muzicienilor și cea a geometrilor. Capitolul 1 Memoria colectivă la muzicieni 1 Amintirea unui cuvînt se distinge de cea a unui sunet, natural sau muzical, prin faptul că primului îi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]