4,565 matches
-
timp profund reacționara, putea fi considerată o concesie făcută orientării generale, un permis de liberă trecere acordat de cenzură pentru a dilua prin ironie discursurile critice la adresa puterii. Numeroase eseuri, studii și teze de doctorat au fost consacrate de atunci «postmodernismului» și tinerei literaturi experimentale În România. Printre autori, unii sunt În același timp scriitori - unii dintre cei mai recunoscuți -, alții eseiști, teoreticieni sau profesori de literatură. Pentru ei, postmodernismul a reprezentat un răspuns pentru o dublă constrângere: cea a izolării
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
eseuri, studii și teze de doctorat au fost consacrate de atunci «postmodernismului» și tinerei literaturi experimentale În România. Printre autori, unii sunt În același timp scriitori - unii dintre cei mai recunoscuți -, alții eseiști, teoreticieni sau profesori de literatură. Pentru ei, postmodernismul a reprezentat un răspuns pentru o dublă constrângere: cea a izolării lingvistice din anii ’80 și cea a lipsei de categorii adecvate pentru judecarea noii producții literare. Cum să te situezi Într-un spațiu de discuție internațională sprijinindu-te pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ghid al literaturii române contemporane, apariția primelor texte literare «postmoderne» era marcată de o «asimetrie Între istorie și retorica», În care proletkultismul se revendică drept revoluționar iar modernismul drept restaurator. Dincolo de cronologiile și tipologiile propuse de diferiții participanți la dezbatere, postmodernismul a fost o operație de evaziune reușită, scăpând măcar În parte constrângerilor interne și externe și Înscriindu-se În circuitul internațional al literaturilor Într-o măsură greu de imaginat Înainte. ANII ’90 Într-un articol ce are drept subiect două
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Bloch în Leipzig, Frankfurt am Main. Cazacu, Honorina (1991), „Inegalitatea șanselor de acces la Învățământ În România”, Sociologie românească, serie nouă, ÎI, 3-4, București. Cazacu, Honorina (coord.) (1988), Structura socială diversificare, diferențiere, omogenizare, Editura Academiei RSR, București. Cărtărescu, Mircea (1999), Postmodernismul românesc, Humanitas, București Cerny, Jochen (coord.) (1992), Wer war wer DDR: ein biographisches Lexikon, Links, Berlin. Cerny, Jochen, Keller, Dietmar, Neuhaus, Manfred (1993-1995), Ansichten zur Geschichte der DDR, vol. I-V, Matthias Kirchner 15518 Eggersdorf. Charle, Christophe (1995), „Intellectuels, Bildungsbürgertum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ion Bogdan (1994b), „ASPRO pornește de la spiritul unei generații”, 22, 29, 20-26 iulie, București. Lefter, Ion Bogdan (1999), A Guide to Romanian Literature. Novels, Experiment and the Postcommunist Book Industry, Editura Paralelă 45, Colecția „Mediana”, București. Lefter, Ion Bogdan (ANUL), „Postmodernism. Din dosarul unei «bătălii» culturale”, REVISTA, NUMĂRUL. Lehmann, H.T. (1984), „Intelligenz”, În W.R. Langenbucher, R. Rytlewski și B. Weyergraf (coord.), Kulturpolitisches Wörterbuch. BRD/DDR im Vergleich, KZfSS, 36., 3, Köln-Opladen, pp. 280-282. Lemke, Christiane (1991), Die Ursachen des Umbruchs
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Detlef Pollack și Dieter Rink (coord.), Zwischen Verweigerung und Opposition. Politischer Protest în der DDR 1970-1989, Campus, Frankfurt. Mickiewicz, E. (1993), „The commercialization of scholarship în the Former Soviet Union”, Slavic Review, 51. Mihăilescu, Florin (2002), De la proletcultism la postmodernism, Pontica, Constantă. Ministerul Învățământului și Științei (1991), Documentar Statistic privind dezvoltarea Învățământului În România până În anul școlar (universitar) 1990/1991, București. Modrow, Hans (coord.) (1994), Das Große Haus. Insider berichten aus dem ZK der ȘED, Ost, Berlin. Mühle, Eduard (1995
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Îndeosebi grupul literar din jurul revistei Săptămînă (culturală a capitalei) a lui Eugen Barbu, transformată În 1990 În România Mare, organul partidului naționalist cu același nume, condus de succesorul lui Barbu, Corneliu Vadim Tudor. Un rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului, vezi Dan Rațiu (1999, pp. 87-100). S-a dovedit imposibil să fie declarat Ceaușescu un erou postmodern, dar s-a spus despre palatul pe care și l-a construit că este o capadopera postmodernă! Ion Bogdan Lefter (1999, pp. 55-83
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care îl corectează prin raportare la viziunea integratoare a epocii actuale. Schițează apoi un model personal de structurare a criticii românești moderne, precum și o reinterpretare a secvențialității istoriei literaturii române, bazată pe delimitarea curentelor pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism și postmodernism. Volumul Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale (2000) reunește, ca probe în vederea unei pledoarii ulterioare, diversele intervenții ale autorului pe tema postmodernismului: articole, eseuri, răspunsuri la anchete, interviuri publicate în presă în decursul a cincisprezece ani. Varietatea ansamblului, care este
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
corectează prin raportare la viziunea integratoare a epocii actuale. Schițează apoi un model personal de structurare a criticii românești moderne, precum și o reinterpretare a secvențialității istoriei literaturii române, bazată pe delimitarea curentelor pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism și postmodernism. Volumul Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale (2000) reunește, ca probe în vederea unei pledoarii ulterioare, diversele intervenții ale autorului pe tema postmodernismului: articole, eseuri, răspunsuri la anchete, interviuri publicate în presă în decursul a cincisprezece ani. Varietatea ansamblului, care este structurat pe
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
precum și o reinterpretare a secvențialității istoriei literaturii române, bazată pe delimitarea curentelor pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism și postmodernism. Volumul Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale (2000) reunește, ca probe în vederea unei pledoarii ulterioare, diversele intervenții ale autorului pe tema postmodernismului: articole, eseuri, răspunsuri la anchete, interviuri publicate în presă în decursul a cincisprezece ani. Varietatea ansamblului, care este structurat pe cinci secțiuni, mergând de la textele cu pronunțat caracter teoretic până la simplele precizări de detaliu, lasă să se întrevadă o viziune
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
1986; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun), Pitești, 1998; A Guide to Romanian Literature. Novels. Experiment and the Post-Communist Book Industry, Pitești, 1999; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic, I-III, Pitești-Brașov-București-Cluj-Napoca, 2000- 2001; Alexandru Ivasiuc, ultimul modernist, Pitești, 2001; Bacovia - un model al tranziției, Pitești, 2001; Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Dobrescu, Foiletoane, III, 45-50; Grigurcu, Existența, 486-491, 499-504; Mincu, Eseu, 110-113; Nicolae Manolescu, „Revalorificarea” lui Ivasiuc, RL, 1987, 6; Nicolae Manolescu, Sinceritate și disimulație, RL, 1988, 23; Simion, Scriitori, IV, 514-518; Țeposu, Istoria, 65-66; Dicț. scriit. rom., II, 735-736; Cărtărescu, Postmodernismul, 387; Luminița Marcu, Un dosar critic încă deschis, RL, 2001, 17; C. Rogozanu, O combinație rară, RL, 2001, 34; Daniel Cristea-Enache, Ion Bogdan Lefter și critica interbelică, ALA, 2001, 4 decembrie; Popa, Ist. lit., II, 621-622; Liviu Grăsoiu, O carte
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul are nevoie de dragoste, CNT, 1993, 37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL, 1997, 1-4; Pop, Pagini, 149-150; Gabriel Dimisianu, Leul în iarnă, RL, 1999, 1; Nora Iuga, O femeie trece prin poemele
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
accente ale ideologiilor feministe, pomenite mai la început, cum ar fi, de pildă, așa-numita teorie a conduitei „rebel-sfidătoare” (queer theory, Leeder, 2004), în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult decât o fac prin postmodernism, să arate ostentativ, cu prețul de a fi etichetați ca stranii, în toată gama de comportament, că se opun categoric stereotipiilor și prejudecăților de gen social, atât de profund prezente (transparent sau ascuns) în viața socială și familială curentă. După cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exprimate și în lumea familiei, și o abordare ideologică a acestora, în termeni revendicativi, este însă realizabilă, așa cum se întâmplă și în recenta lucrare despre „societatea genizată” (Kimmell, 2004). e) Continuă să fie operantă și într-un fel reînviorată prin postmodernism teoria interacționalismului simbolic, cu insistența ei pe emergența realității familiale din interacțiunea actorilor pe baza simbolurilor și așteptările de rol (vezi 2.5.2., etnometodologia). Important este că tot mai multe metode calitative sunt dublate de culegerea de date statistice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
drepturilor omului a lărgit și mai mult asaltul Împotriva unei perspective unice. Drepturile universale ale omului și drepturile naturii erau un mod de a recunoaște că povestea fiecărei persoane are aceeași valoare și că pământul Însuși contează. Însă aici, logica postmodernismului a Început să se impiedice În propriile contradicții interne. Însăși recunoașterea drepturilor universale ale omului și a drepturilor naturii sugerează o metanarațiune. „Universal” este ceva recunoscut și acceptat de toată lumea ca fundamental și indivizibil. Oarecum neintenționat, postmoderniștii și-au săpat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
recunoscând că există cel puțin o idee universală asupra căreia toți pot fi de accord În principiu - că fiecare viață umană are aceeași valoare și că natura e demnă de respect și de considerație. Visul european preia inițiativa acolo unde postmodernismul Încetinește ritmul. În esență visul european este efortul de a creea un nou sistem de referință, care poate atât să elibereze individul de vechiul jug al ideologiei occidentale și, În același timp, să conecteze rasa umană la o nouă istorie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de asemenea universalizate. Visul european a Început să promoveze cauza moralității universale, Însă numai la nivel experimental. În lumea postmodernă În care metanarațiunile sunt văzute cu suspiciune, orice discuție despre moralitatea universală va fi probabil văzută cu o teamă nervoasă. Postmodernismul este o reacție la ideea iluministă că „one container fits all”, indiferent dacă acel container este o anumită teologie sau ideologie. Dar nu sunt drepturile universale ale omului o metanarațiune? Calificativul universal sugerează cu siguranță acest lucru. Drepturile nu pot
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
http://www.faluninfo.net"www.faluninfo.net, Falun Dafa Information Entities Abroad, 21 noiembrie 2003. 47. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, p. 28; Friedman, J., „Cultural Logics of the Global System”, Theory, Culture and Society, vol. 5, număr special consacrat postmodernismului, 1988, p. 458. 48. Pries, Ludger, Internationale Migration, ediție specială: Soziale Welt, Baden-Baden, 1997. 49. Ibidem. 50. Ibidem. 51. „IOM News: Inside, a Sneak Preview of World Migration”, International Organization on Migration, decembrie 2002. 52. Fleming, Charles și Carreyrou, John
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea criticii (1996) reunește studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și puterea criticii, R, 1997, 1-2; Al. Pintescu, „Apărarea și ilustrarea criticii”, PSS, 1997, 1-2; Ilie Gyurcsik, Eseuri în paradigma postmodernității, O, 1997, 6; Florin Mihăilescu, Starea de postmodernitate, VR
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
paradigma postmodernității, O, 1997, 6; Florin Mihăilescu, Starea de postmodernitate, VR, 1997, 7-8; Ioan Stanomir, Critică și alteritate, LCF, 1998, 44; Ioan Lascu, Interpretarea - un viciu fără frontiere, R, 1999, 1; Sabina Fânaru, „Interpretarea fără frontiere”, RL, 1999, 36; Cărtărescu, Postmodernismul, 175-178; Ion Bogdan Lefter, Romanian Writers of the ’80 s and the ’90 s, Pitești, 1999, 270-272; Maria-Ana Tupan, De la context la text..., LCF, 2000, 2; Iulia Alexa, Melancoliile literaturii, RL, 2000, 22; Marin Mincu, Un redutabil critic și teoretician
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
București, 1996, 257-262; Titu Popescu, Radu Stanca, bardul Sibiului, ST, 1997, 2-3; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, passim; Radu Stanca, DRI, V, 41-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 7-18; Ovidiu Cotruș, Medalion: Radu Stanca, O, 1999, 6; Cărtărescu, Postmodernismul, 301-303; Radu Stanca, PRA, III, 1202-1236; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 300; Dicț. esențial, 781-783; Ghițulescu, Istoria, 124-127; Micu, Ist. lit., 341-342, 660-661; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 84-92; Teodor Tihan, Umanități și valori, Cluj-Napoca
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Debutează în 1975, la „Amfiteatru”, prezentată de Constanța Buzea, iar editorial în 1983, cu volumul Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia de plutire, debutul puternic al poetei, ilustrează până la un punct paradigma „tare” a optzecismului. Compus din cinci secțiuni (Ritmul și cauza, Spațiul întârziat, Mici planete pentru adăpostit îndoiala, Schițe și povestiri, Declarație după război), volumul conține
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
și 1981 a publicat în „Romanian Review”, unde în 1980 este și redactor, traduceri de poezie, proza și eseistica românească (fragmente din românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, eseuri de Constantin Noica ș.a.). În 1986 editează (împreună cu Monica Spiridon) numărul consacrat postmodernismului de „Caiete critice”, acesta constituind prima dezbatere globală și sistematică a conceptului în presa literară de la noi. De la prima traducere, John Ormsbee Simonds, Arhitectura peisajului, publicată în 1967 (în colaborare cu Anton Moisescu), S. a transpus din/ în engleză, singur
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]