1,576 matches
-
defor marea lui subiectivă („fausticul/romanticul germanic“), așadar, după cum cred, nu un nou clasicism, ci un manierism, unul al clasicismului. Căci este artă născută din artă. De altfel, în paranteză fie spus, baladele Cercului se constituie într-un surprinzător fenomen postmodernist, iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de necongruență, sunt inevitabile și, nu de puține ori, problematice. Probabil acesta este și motivul pentru care inițierea și promovarea procesului de schimbare educațională au fost uneori marcate de disfuncționalități și ambiguități funcționale. Situarea educației între paradigma tradiționalistă și cea postmodernistă este responsabilă de apariția unor tensiuni valorice, riscul major fiind acela ca școala să își piardă reperele. Mai mult, delimitarea tranșantă între tradițional și modern devine periculoasă. În fond, procesul schimbării nu presupune anularea valențelor tradiționalului, nu-și propune repudierea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
delimitat trei paradigme interpretative ale managementului strategic, analizate prin raportare la șase dimensiuni: rolul managementului strategic, caracteristicile schimbării de succes, așteptările față de cei de la nivelurile inferioare, atitudinea față de planificare, atitudinea față de evenimentele întâmplătoare, cerințele organizaționale. Cele trei paradigme sunt: modernistă, postmodernistă și neomodernistă, fiecare având câteva caracteristici fundamentale. Iată care sunt cele mai importante repere ale acestor modele, așa cum apar ele în viziunea autorilor citați. Dimensiuni Modernistă Postmodernistă Neomodernistă Rolul managementului strategic Elită decizională Inițiative de succes promovate de managementul de la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
față de planificare, atitudinea față de evenimentele întâmplătoare, cerințele organizaționale. Cele trei paradigme sunt: modernistă, postmodernistă și neomodernistă, fiecare având câteva caracteristici fundamentale. Iată care sunt cele mai importante repere ale acestor modele, așa cum apar ele în viziunea autorilor citați. Dimensiuni Modernistă Postmodernistă Neomodernistă Rolul managementului strategic Elită decizională Inițiative de succes promovate de managementul de la nivelurile inferioare Responsabil pentru conducerea intelectuală Schimbarea de succes Programabilă Poate fi descoperită Bazată pe anticipare și experiment Așteptări față de cei de la nivelurile inferioare Să fie angajați
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și dezvoltare a unei organizații. Responsabilitatea decizională revine managerilor, situați la vârful ierarhiei, în timp ce implementarea acesteia reprezintă o activitate distinctă ce revine structurilor inferioare. Altfel spus, viitorul sau destinul organizației depind de capacitatea managerului de elaborare a planului strategic. Perspectiva postmodernistă accentuează latura afectiv-emoțională, valorizând resursa umană pe care o consideră capabilă de creativitate, diversitate, inovare. Rolul managerilor este limitat, reducându-se la crearea condițiilor propice manifestării creativității oamenilor. Paradigma neomodernistă minimalizează importanța planificării strategice, considerând importantă descoperirea strategiei. Este adepta
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
strategiilor sau a planificării strategice. Adaptarea la cerințele socialului, precum și compatibilizarea performanțelor sale cu standardele europene în materie de educație și dezvoltare organizațională, implică atât un efort formativ, de învățare, cât și experimentare, și inovație. Din acest considerent, caracteristicile paradigmei postmoderniste, inclusiv unele accente neomoderniste, pot fi oricând o grilă valorică de analiză și evaluare a performanțelor școlii în planul managementului strategic. VI. 2. 2. Etapele managementului strategic Practicile manageriale actuale din domeniul educației trebuie să răspundă unor noi exigențe specifice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
idei, atitudini, preocupări care au rămas cu mine până-n ziua de azi. Cât despre finalul acelui roman, n-a fost decât o împrejurare bună de final și atât. Student: Dacă ar fi să comparați literatura tradițională cu cea modernistă și postmodernistă, ați fi pregătit să afirmați că istoria, trecutul în general, au pierdut teren ori că, din contră, sunt mai pline de înțeles decât înainte? PA: Mă întrebi dacă istoria pierde din importanță în peisajul postmodern? Student: Exact. PA: Nu, nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 5. 511 V. interpretările lui A. C. Popovici, Alexandru Andriescu și Doru Scărlătescu. 512 Reprezentativă, în acest sens, este generația Grama, deschisă de călugărul Alex. Grama și continuată de reprezentanți ai generației postmoderniste, printre care amintim pe Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu. 513 V. interpretările lui Dobrogeanu Gherea, Eugen Lovinescu, Nicolae Iorga, iar mai recent, pe cele ale lui Zigu Ornea, Florin Mihăilescu și Alexandru Sereș. 514 Al. Paleologu, " Cum stăm
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față nici noilor teorii fizice și nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea și relația directă cu imediatul. Manifestându-se ca o formă subiectivă sau contextuală ceea ce încă mai numim realitate și-a pierdut puterea explicativă. Indiferent în care curent filosofic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și constituie îndreptățit bagajul minim de lecturi al unui iubitor de cultură. E, nu doar compatibilă, ci este platforma pe care postmodernitatea își află terra firma. Odată cu căderea Cortinei de Fer multiculturalismul s-a generalizat, integrat fiind în uriașul malaxor postmodernist în care totul este relativizat, în afara oricărei reguli. Virgil Nemoianu consideră cu îndreptățire că o posibilă forță stabilizatoare este literatura (comparată sau nu), care nu e numai indispensabilă unei societăți sănătoase și umane, ci ea poate, de fapt, să ofere
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de azi, și contez pe umorul lor rafinat spre a repeta cu tandrețe acel: „A se scuti, Miticăț”. Există, slavă Domnului!, merite suficiente în dreptul atâtor și atâtor nume, pentru a nu fi nevoie de acest „construct” prea din cale afară de „postmodernist”. La ce ne-ar folosi o altă meritocrație imaginară? În sfârșit, ceea ce aș numi hârtia de turnesol. Este vorba de reacțiile pe care le avem la informațiile oferite de dl Mihai Pelin în diferite forme - cărți, analize, articole etc. Dacă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de admiratorii critici ai autoarei. Deși consternantă, este o opțiune la care, firește, niznaii noștri sunt îndrituiți, dar nu trebuie să ne mai mirăm că se grupează în jurul unei publicații pe care tind să o transforme într-o variantă „slick”, postmodernistă probabil, a Luptei de clasă ori a Scânteii anilor ’50. Alinierile la „trend”-uri occidentale aberante nu sunt un semn de maturitate. În plus, multiplicându-se și cronicizându-se, pot invita la concluzia că ne aflăm în fața unor suflete cu geometrie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fi decât un Gorică Pirgu al aceluiași frison. Plouă cu excomunicări fratricide - Viorel Padina nu mai este un poet excepțional, căci, cam slobod la gură, s-a pus rău cu „centrul”. Opera nu prea mai contează. Dacă nu ești declarat postmodernist, ai pus-o de mămăliga. Așadar, „mărunței” ca Philippide, Emil Botta, Stamatu, Doinaș, Stelaru, Caraion s-au chinuit degeaba. Înainte de a se căuta de talent, unii se duc la notarul de postmodernism și la felcerul de zecism. Cu patalamalele la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Cezar Ivănescu și Angela Marinescu, Mazilescu și Robescu, Mihai Ursachi și Adrian Popescu, Prelipceanu și Flora, Gabriela Melinescu, Ion Mureșan și Vasile Vlad, Constanța Buzea și Ioan Alexandru, Brumaru și Foarță n-au scris terorizați de a fi zeciști și postmoderniști. Nu spun că sunt „mai mari” ca alții. Nu-i contrapun altora. Tot ceea ce fac este să le rostesc numele. E de ajuns. Mă uit la o fotografie îngălbenită. Pitești - o grupă de grădiniță din anii ’50. Lângă mine, fața
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
eticii sistemului legislativ, eticii afacerilor și a afacerilor internaționale, bioeticii etc. Supraabundența de etici este explicabilă: nu există domeniu sau activitate umană care să poată fi independentă față de etică și față de furcile ei caudine. Fară a minimaliza doctrine și teoreticieni postmoderniști, cel de-al doilea obiectiv, construcția unei etici integratoare, a rămas însă la stadiul de deziderat (deși un bun motiv pentru retorismul multora din întrunirile internaționale și a ctitoririi unor noi instituții). Demersul analitic al capitolului este orientat pe etica
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rap, la imaginile și moda impuse de Madona. Iau în discuție, de asemenea, seriale TV populare, precum Miami Vice, MTV-ul, advertising-ul, spectacolul media cunoscut sub numele de "Războiul din Golf", lumile futuriste înspăimîntătoare ale ficțiunii cyberpunk și teoria postmodernistă a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și receptată ajută la luminarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modestei case natale a fostului președinte. Mai mult, în această perioadă au apărut noi forme de spectacole TV și în capitolul 7 analizez cîteva momente-cheie ale culturii TV din anii '80, inclusiv Miami Vice și altele asemenea, adesea etichetate drept "postmoderniste". Audiența postului MTV a revoluționat industria muzicii prin crearea unor noi staruri multimediatice precum Madona și Michael Jackson. De asemenea, explorez cîteva modalități prin care reclama oferă modele de identități convingîndu-ne să cumpărăm anumite produse. Exact cum imaginea a ajuns
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acest context, ofer în partea a treia interpretări ale serialului Miami Vice, ale MTV-ului, ale reclamelor, ale Madonei în relație cu ipoteza că sînt ilustrative pentru producerea de schimbări către ceea ce s-a numit noua cultură și noile identități postmoderniste. Încerc să clarific discursurile postmoderniste, aflate pentru scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a treia interpretări ale serialului Miami Vice, ale MTV-ului, ale reclamelor, ale Madonei în relație cu ipoteza că sînt ilustrative pentru producerea de schimbări către ceea ce s-a numit noua cultură și noile identități postmoderniste. Încerc să clarific discursurile postmoderniste, aflate pentru scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei în cultura contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fenomen cu producție, promovare și strategie de marketing proprii și că e necesară concentrarea asupra politicii culturale pentru a putea interpreta corect "fenomenul Madona". În Cartografierea prezentului din viitor: de la Baurdillard la cyberpunk (capitolul 9), sînt explorate proza și teoria postmodernistă cyberpunk ca artefacte ale culturii media care, la rîndul lor, oferă viziuni imaginar-teoretice asupra unei societăți din ce în ce mai mult dominate de media și de informații. Concentrîndu-mă asupra similarităților dintre analiza socială a lui Baudrillard și romanele lui William Gibson, le interpretez
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiilor culturii britanice). Mai mult, utilizez și contribuțiile feminismului și proiectelor multiculturale ce preiau explorarea genului, sexualității, rasei, etnicității, minorității și marginalizării care au început să prolifereze în anii '60. În plus, evidențiez relevanța pe care inovațiile teoretice din teoriile postmoderniste ale lui Foucault, B. Jameson și alții o au pentru studiile culturale și încerc să analizez cîteva dintre aspectele dominante ale prezentului precum societatea de consum și societatea media; noile tehnologii PC, comunicaționale și informatice; noile forme de manifestare a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
informatice; noile forme de manifestare a modei și culturii; noile forme de putere și cunoaștere; noile aspecte ale subiectivității și identității. De fapt, prezentul este marcat de dezbateri aprinse: trăim încă în epoca modernă sau am trecut într-o epocă postmodernistă? Unii dintre cei care susțin postmodernismul spun că trăim un moment cu totul nou și original, care are nevoie de noi teorii și strategii. Teoreticianul francez Jean Baudrillard este unul dintre cei mai influenți susținători ai rupturii radicale de formele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formele anterioare ale societății, culturii, politicii și teoretice. În carte, avansez ipoteza că trăim într-o nouă eră istorică a postmodernismului și discut relevanța pe care teoria postmodenă o are pentru studiul societății și culturii. Argumentez că, deși unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată. În cîteva studii, examinez utilizarea și supralicitarea teoriei postmoderniste și ipotezele conform cărora unele forme ale culturii media precum Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]