3,133 matches
-
de chimioterapie de întreținere, în special la pacienții cu tumori inoperabile [28,29]. Doza recomandată la pacienții cu RT este de 45-54 Gy cu 1,8-2,5 /fracțiune sau de 36 Gy cu 2,4 Gy/fr [20]. RADIOCHIMIOTERAPIA CONCOMITENTĂ POSTOPERATORIE Exereza radicală este potențial curativă pentru stadiile cT1-T2N0M0 și cazuri selecționate cT3N0-1M0. Eșecul locoregional sau/și la distanță este frecvent, justificând tratamentul adjuvant. În trialuri randomizate, RCT postoperatorie și-a demonstrat utilitatea (tabel 153), dar rezultatele au fost discordante. Gastrointestinal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
sau de 36 Gy cu 2,4 Gy/fr [20]. RADIOCHIMIOTERAPIA CONCOMITENTĂ POSTOPERATORIE Exereza radicală este potențial curativă pentru stadiile cT1-T2N0M0 și cazuri selecționate cT3N0-1M0. Eșecul locoregional sau/și la distanță este frecvent, justificând tratamentul adjuvant. În trialuri randomizate, RCT postoperatorie și-a demonstrat utilitatea (tabel 153), dar rezultatele au fost discordante. Gastrointestinal Tumor Study Group (GITSG) a fost primul trial randomizat care a investigat, în urma cu aproape 30 de ani, rolul RCT la pacienții cu cancer de pancreas operat radical
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
GITSG) a fost primul trial randomizat care a investigat, în urma cu aproape 30 de ani, rolul RCT la pacienții cu cancer de pancreas operat radical cu margini de rezecție R0. Deși raportat doar pe 43 de pacienți randomizați între RCT postoperatorie și observație, dublarea SV mediane - statistic și clinic semnificativă - a impus în Statele Unite RCT adjuvantă ca tratament standard la pacienții cu cancer de pancreas operat radical [30]. Rata crescută de recidive loco-regionale (30-50%), respectiv metastaze hepatice (40-50%) au sancționat doza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
RCT, deleteră în SV mediană: 15,9 luni versus 17,9 luni, marginal semnificativ clinic și statistic (p= 0,05). Utilizarea tehnicii de iradiere spilt-course, lipsa controlului de calitate a radioterapiei, existența unui tratament anterior includerii în trial, lipsa stadializării postoperatorii la pacienții care au efectuat tratament anterior și a restadializării după secvențele terapeutice pun sub semnul întrebării rezultatele acestui trial [36]. Randomizarea a fost între 5FU și Gemcitabina, 1 ciclu înainte și alte doua după încheierea secvenței de RCT (50
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
include pe lângă cele descrise pentru capul de pancreas și ganglionii suprapancreatici (situați pe traiectul vaselor splenice) și hilul splenic. Cu scopul reducerii dozei de la nivelul parenchimului renal drept, ganglionii pancreaticoduodenali inferiori pot fi excluși din volumul țintă. RADIOTERAPIA EXTERNĂ ADJUVANTĂ (POSTOPERATORIE) CTV include: patul tumoral, anastomoza (pancreatico-jejunostomie, hepatosau coledocojejunostomie) și ariile ganglionate pozitive. Iradierea electivă a ariilor ganglionare este similară cu iradierea preoperatorie. În cazul necesității unui boost pe patul tumoral sau a escaladării dozei, volumul țintă va fi reconstruit pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
similară cu iradierea preoperatorie. În cazul necesității unui boost pe patul tumoral sau a escaladării dozei, volumul țintă va fi reconstruit pe baza volumului tumorii primare descris la imagistica preoperatorie corelat cu protocolul operator, detaliile examenul histopatologic și cu imagistica postoperatorie. Dozimetria (numărul și orientarea câmpurilor, doză/câmp, accesorii, protecții,optimizarea histogramelor doză-volum) După conturajul volumului țintă și al organelor la risc, dozimetria tridimensională stabilește geometria câmpului de iradiere, numărul fasciculelor, orientarea lor, porțile de intrare și accesoriile utilizate (filtre pană
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
frecvența lor. SISTEM DE GRADARE A PERFUZIEI MIOCARDICE PENTRU ARTERIOGRAFIA CORONARĂ [6,7] Corelațiile gradului stenozei cu aria miocardică perfuzată de fiecare ramură coronară și funcția ventriculară stângă sunt de importanță pentru indicația opțiunii terapeutice chirurgicale, efectuarea operației și rezultatele postoperatorii. În scopul cuantificării, gradul severității obstrucției arteriale este raportat la valoarea miocardică a unei ramuri particulare. Scorul - gradul total pentru fiecare bolnav - este înregistrat. O diagramă a arborelui coronar al fiecărui bolnav este desenată pe un șablon pretipărit ; stenozele sînt
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
este necesar. Înainte de închiderea toracelui se măsoară și înregistrează debitele sanguine prin grefe cu una din metodele menționate verificând eficiența acestora. După închiderea sternotomiei, pacientul cu parametrii vitali monitorizați invaziv este transferat în terapia intensivă cardiacă unde se urmărește evoluția postoperatorie în continuare. Medicația perioperatorie - Aspirina și agenții antilipidici sunt singurele medicații dovedite a fi utile post-BAC, reduc progresia aterosclerozei și incidența ocluziei grefelor (studii randomizate cu cel puțin 100 de pacenți urmăriți cel puțin 1 an post BAC). - Aspirina 325
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cardiacă. Recuperarea se efectuează în ultimele zile de internare, când pacientul se mobilizează, se urmăresc reacțiile sale la acestă readaptare, se revaluează starea sa de sănătate după operație (ecocardiografie, radiografie toracică, examinări de laborator) și se definitivează medicația pentru perioada postoperatorie următoare. Se pregătesc documentele pentru externarea bolnavului și pentru informarea familiei, a medicului de familie sau a medicului specialist cardiolog care efectuează în continuare dispensarizarea pacientului operat. De asemenea, pacientul primește indicațiile de tratament medicamentos, este instruit și verificat asupra
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
revăzut la control la 1 lună, 3 luni, 6 luni și un an de la intervenție. După prima lună de la operație, când se confrimă vindecarea deplină a plăgilor chirurgicale, pacientul este dispensarizat teritorial, deplasarea sa la serviciul chirurgical fiind opțională. Urmărirea postoperatorie a bolnavilor operați este recomandată cu metode clinice, funcționale și de laborator: 1. Starea subiectivă și obiectivă (durata și calitatea vieții, capacitate de efort, prezența anginei, aritmii, insuficiență cardiacă etc.). 2. Medicație coronarodilatatoare, beta-blocante, inhibitori de enzimă de conversie, medicație
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tehnicile combinate anestezice, loco-regionale și generale etc., sunt doar câteva exemple din armamentoriumul anestezistului care permit astăzi intervenții de amploare și durată mare, chiar pe zone extrem de delicate cum ar fi chirurgia traheei, a esofagului sau a mediastinului, cu evoluție postoperatorie favorabilă și cu prognostic bun. Reanimarea respiratorie postoperatorie este o altă provocare pentru anestezistul din chirurgia toracică. Dezvoltarea ventilatoarelor artificiale moderne, în special de ultimă generație, a mijloacelor de investigație paraclinică, a medicației moderne tot mai complexe și cu viză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
doar câteva exemple din armamentoriumul anestezistului care permit astăzi intervenții de amploare și durată mare, chiar pe zone extrem de delicate cum ar fi chirurgia traheei, a esofagului sau a mediastinului, cu evoluție postoperatorie favorabilă și cu prognostic bun. Reanimarea respiratorie postoperatorie este o altă provocare pentru anestezistul din chirurgia toracică. Dezvoltarea ventilatoarelor artificiale moderne, în special de ultimă generație, a mijloacelor de investigație paraclinică, a medicației moderne tot mai complexe și cu viză de interceptare a mecanismelor fiziopatologice (antibiotice, analgetice, hemostatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
moderne tot mai complexe și cu viză de interceptare a mecanismelor fiziopatologice (antibiotice, analgetice, hemostatice etc.), permite o recuperare din anestezie în condiții de homeostazie chiar după operații deosebit de dificile, dar și un control mult mai bun al posibilelor complicații postoperatorii. Siguranța pacientului, care este principalul obiectiv în toată perioada perioperatorie și până la revenirea pe secția de chirurgie, este net îmbunătățită prin mijloacele moderne non-invazive sau invazive de monitorizare a funcțiilor vitale, îndeosebi respiratorii și cardio-vasculare. Dacă anestezistul din chirurgia toracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
nu ar beneficia continuu de colaborarea chirurgului toracic și de aportul consultului interdisciplinar, consult în care medicul pneumolog este principalul suport, patologia respiratorie, fiind cea mai frecvent implicată atât în afecțiunea pentru care se intervine chirurgical cât și în complicațiile postoperatorii. EVOLUȚIA TEHNICILOR ANESTEZICE ÎN CHIRURGIA TORACO-PULMONARĂ Anestezia în chirurgia toraco-pulmonară s-a dezvoltat ca o subspecialitate aparte începând din a patra decadă a secolului XX o dată cu primele reușite de separare a plămânilor prin intubația unei singure bronhii de către J.W
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
toracică au survenit pe fondul celor din anestezia din chirurgia generală, urmărind aceleași scopuri: analgezia de calitate, hipnoza și amnezia, relaxarea musculară și menținerea homeostaziei intraoperatorii. Deși importante, ele au fost depășite de cele realizate în scopul investigației pre- și postoperatorii, a monitorizării pacienților și a terapiei intensive a complicațiilor. Ventilația O a doua etapă de progres este reprezentată de introducerea ventilației pozitive pe sonda de intubație oro-traheală (IOT) și facilitarea acesteia de paralizia prin curarizare (perioada 1934-1942). Guedel este primul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de risc în operațiile toracice sunt asemănători indiferent de tipul leziunilor, totuși rezecțiile de parenchim pulmonar, care sunt de altfel și cele mai frecvente intervenții chirurgicale, au o serie de particularități în evaluarea preoperatorie cât și în conduita intra- și postoperatorie. Beneficiul operației trebuie să exceadă riscurile potențiale. Identificarea problemelor legate de perioada perianestezică este scopul vizitei, evaluării și pregătirii preanestezice. În rezecțiile pulmonare o parte a suprafeței pulmonare, incluzând alveole și vase, de obicei dispare o dată cu leziunea pentru care s-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mult redus este recunoscut ca cel mai important pas, cel care ghidează explorarea viitoare. Este nu numai principala sursă de economie, atât tehnic cât și prin limitarea utilizării multor investigații costisitoare, dar are o importantă valoare predictivă asupra viitoarelor complicații postoperatorii [65]. Orice examen paraclinic trebuie recomandat abia după un minuțios examen clinic. Istoricul bolii respiratorii, numărul de pachete/an fumate, expunerea la noxe, cantitatea și caracteristicile sputei, tipul și gradul de dispnee, durerile toracice, cianoza, degetele hipocratice sau colorate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
categorie se încadrează majoritatea pacienților. În încercarea de individualizare a lor s-au introdus calcule mai rafinate, probele funcționale exprimându-se în funcție de greutatea, vârsta, sexul și înălțimea pacienților [70, 143]. Se pot prezice cu o oarecare acuratețe și valorile spirometrice postoperatorii în funcție de numărul de segmente pulmonare care rămân [155]. Acest lucru trebuie făcut cu prudență, treapta a doua de evaluare (examenele scintigrafice) aducând mai multă precizie prin aprecierea gradului de afectare ale țesutului pulmonar restant. Calculul este simplu și util, putând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
a doua de evaluare (examenele scintigrafice) aducând mai multă precizie prin aprecierea gradului de afectare ale țesutului pulmonar restant. Calculul este simplu și util, putând fi realizat în orice spital: pacienții cu modificări spirometrice moderate au o valoare a FEV1 postoperatorie egală cu valoarea inițială din care se scade numărul de segmente rezecate înmulțit cu 5,26 (procentul funcțional al fiecărui segment) [106]. Aprecierea calității schimburilor gazoase utilizând capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon exprimată în procente (DLCO%) nu este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
standard s-au căutat și altele, mai puțin uzuale și mai dificil de realizat cum ar fi consumul de oxigen în timpul exercițiului fizic - VO2 max. Valori sub 15 mL/kg/min ar fi însoțite de risc crescut de complicații respiratorii postoperatorii [128]. Astfel, în cazul pacienților propuși pentru rezecții pulmonare, reducerea semnificativă a probelor funcționale pulmonare însoțită de modificarea gazelor sanguine, în contextul clinic caracteristic unei afecțiuni cronice sau, mai rar acute, respiratorii (fig. 2.1) impun investigațiile din treapta a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
intervenție, afecțiunea pulmonară de bază și cea pentru care este operat, alte tare asociate etc.) după parcurgerea primei trepte de investigații funcționale. Se pleacă de la presupunerea că plămânul operat este mai afectat funcțional și nu contribuie prea mult la deteriorarea postoperatorie a respirației. Bronhospirometria, utilizată inițial în anii 1950, perioadă când a fost introdusă și la noi, aprecia probele spirometrice separat pentru fiecare plămân la pacientul intubat vigil, cu o sondă cu lumen simplu introdusă într-o bronhie sau cu o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
a plămânului excizat. Prin combinarea testelor radioizotopice cu cele funcționale convenționale se obține o bună corelare între valoarea prezisă și cea rezultată după pneumonectomie [54]. În urma acestui tip de analiză s-a stabilit o limită minimă consensuală a valorii FEV1 postoperatorii prezise care este de 0,6-0,8L, sau 30% din FEV1 preoperator, limită peste care există un risc acceptabil de complicații după rezecțiile pulmonare [128]. Testele radioizotopice permit, de asemenea, identificarea acelor pacienți care, în cursul anesteziei pe un singur
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
că ar aduce date suplimentare. Investigația funcției cardio-vasculare Spre deosebire de chirurgia generală, unde principalele complicații sunt cele cardio-vasculare, în chirurgia toracică acestea sunt pe locul doi, după cele respiratorii, dar, cu o frecvență de 10-15%, au o contribuție importantă la mortalitatea postoperatorie [106]. Orice intervenție chirurgicală majoră este un trigger pentru complicații cardio-vasculare. Chirurgia toracică prezintă riscuri suplimentare atât datorate impactului propriu-zis al rezecțiilor pulmonare asupra cordului drept cât și datorită altor interconexiuni mediastino-pulmonare în perioada perioperatorie. Pe de altă parte pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
coronarian acut, până la aproape 30%, ca și cei cu insuficiență cardiacă acută, în perioada perioperatorie [77], probabil atât datorat stresului catecolaminic cât și a modificărilor de coagulare legate de operație. Insuficiența cardiacă congestivă este un factor de mortalitate și morbiditate postoperatorie în chirurgia toracică [63], necesită evaluare aparte și, în formele avansate, exclude intervenția chirurgicală. Hipertensiunea arterială asociază un risc relativ modest, la valori ale TA diastolice mai mari de 110 mmHg. Reducerea prea agresivă a TA la pacienții hipertensivi poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mari. Cardiomiopatiile (toxice, alcoolice etc.) au un potențial mare de complicații prin mai multe mecanisme, greu de controlat, cum ar fi scăderea fracției de ejecție, insuficiența cardiacă congestivă prin hipertrofie septală sau creșterea capacitanței venoase [94]. Ateroscleroza sistemică influențează morbiditatea postoperatorie prin apariția unor complicații cum ar fi accidentele vasculare cerebrale (îndeosebi ischemice), sau insuficiența renală acută. Menținerea tensiunii arteriale adecvate și a umplerii vasculare sunt esențiale în asemenea situații [202]. Consecințele factorilor extracardiaci care influențează complicațiile cardio-vasculare rareori pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]