4,003 matches
-
iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără de motor, la circa o milă[ - 1852 m ] marină depărtare de țărm. Speram, ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagră. Este la fel de bine știut de către cei ce se avântau pe întinderea nemărginită de apă și faptul că vântul se poate porni în câteva minute și să țină chiar și trei zile, dacă nu mai
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
prin locurile pe unde căldura prigonise neaua, de se ițiseră petice cu iarbă din ăl’alt an. Îmi râdeam în drumurile mele de gospodină prin bătătură de cum îmi scosesem una după alta hanțele groase aidoma Babei Dochia, păstrând numai ilicul. Potolisem oarele, caprele, spărsesem lemne, cum se-ntâmplă la o casă de văduvă... Și toate îmi păruseră mai la-ndemână cu tine și cu soarele alături, nu altceva! Zărisem pe la amiază cum printre ulucile rare ale gardului privea spre mine un
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
răspunde el, acu toarce, acu face fasoane! Ca femeia văduvă, până-i afli toate melicurile!” Îar tăcurăm, urcam niște serpentine abrupte și șoferul era atent la volanul lui. Se zăreau pe fereastră stânci prăpăstioase, hăuri adânci și coame de dealuri potolite cu câte-o stână spânzurată în vârful lor în care ardea o vatră de foc. Pe parbriz, jos la bord, șoferul își lipise o colecție de ilustrate japoneze cu fete care-ți fac cu ochiul pe care eu le vedeam
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
pierise într-o furtună, lăsând-o pe săraca femeie singură pe lume. Puținii bani pe care îi câștiga, abia îi ajungeau să ducă un trai sărăcăcios, așa încât, de multe ori, putea fi văzută căutând scoici pe plajă, pentru a-și potoli foamea. Într-o dimineață, după o furtună care scormonise mult timp marea, femeia ieși să vadă ce aruncaseră valurile pe nisip. Nu mică îi fu mirarea când nu găsi altceva decât câteva alge bătrâne. Cum foamea nu îi dădea pace
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
nemișcat, cănd deodată, mânios, iar își mai aduce aminte c-ar dori un pic să zboare și, atunci, încrâncenat, da din aripi, că afară, fără altceva în minte. Am să-ncerc să-l duc la doctor, să văd cum îl potolesc, poate-mi da un hap sau două, vreun sirop, plasă de fluturi, vreau cumva cu fluturașul laolaltă să trăiesc, nu vreau să-i ciuntesc din aripi să nu poți să le mai scuturi. Iar de doctorul-mi va zice că
CA UN FLUTURE PE LAMPĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381934_a_383263]
-
îndată. Oricât se strădui, nu găsi alt mod de a acționa urgent, decât să îl trezească pe Algus și să-i repete cele auzite de la prizonieri. Stăpânul său scoase un răcnet teribil la aflarea veștilor, dar delfinul reuși să îl potolească: - Triton este doar regele mărilor, tu ești regele Oceanului Fără Sfârșit. Ai mai mulți supuși decât ar putea visa el și cu toții te iubesc și ar fi gata să-și dea viața pentru tine și pentru Anemona. Tot ce trebuie
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
luăm, să-l ducem la spital, dar cum să-l prindem, că se scutură tot și nu stă locului! - Stai căpitane, că io am auzit că trebuie să-l muști de degetul mic, tare, în astfel de cazuri, ca să se potolească și să-și revină. Da stai așa, să văd dacă putem să-l ținem bine, unul din noi, tremură de parcă îl scutură vântul! Hai să văd, dacă-l pot ține io și tu îl muști de deget, bine? Spunând asta
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
Văzând și auzind așa, căpitanul îl prinse de mâna dreaptă, îi luă degetul mic în gură și-l mușcă tare, cât putu el, preț de câteva clipe, care lui Sile i se părură ore. La un moment dat, omul se potoli și buimăcit după criză, se sperie de cei doi oameni și de câini care îl salvaseră, dar căpitanul îi spuse: - Stai omule, liniștit, că nu-ți face nimeni, nimic. Tocmai ai avut o criză de epilepsie. Sile te strânsă tare
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
criza asta acasă, nu pe-aci. Văzând locul unde se afla și privindu-se atent, omul se simți stânjenit de postura în care se afla. Căpitanul urlă la câini să tacă din gură acum, în timp ce Sile observa stânjeneala omului. După ce potoli câinii, căpitanul se întoarse spre om și îl întrebă: - Cum te simți acum? Ți-e mai bine? Ai nevoie să te ajutăm să ajungi acasă? - Vă mulțumesc, oameni buni! Dacă nu erați voi... - Ei, dacă nu erau câinii ăștia, nu
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am transformat în fluture-ntr-o seară și nechemat la tine am venit să văd ce iți mai face netrairea, si dorul să mi-l am mai potolit. Am poposit pe-ascuns la tine-n casă, si am găsit un loc micuț, ferit că nu cumva de-atata suferință, să mă lovești iar eu să fiu zdrobit. Mi te-am găsit tot palida și slabă așa cum te-am
METAMORFOZA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380394_a_381723]
-
adânc iluzii, visuri și păcate sunt un întreg tumult sufletul meu e limpede precum e cerul învăluindu-te când îi treci pragul în senin, dac-ai avut curajul . sufletul meu e ca o apă atât cât bei din el îți potolește setea... Citește mai mult sufletul meu e adâncprecum o apăsă nu te avânți prea mult în elcă nimeni nu te scapăe liniștit la suprafațăca oglinda de cristalcât privești în el învațăce te-a atins în primul valsubstraturi învolburatesunt îngropate mai
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
învațăce te-a atins în primul valsubstraturi învolburatesunt îngropate mai adânciluzii, visuri și păcatesunt un întreg tumultsufletul meu e limpedeprecum e cerulînvăluindu-te când îi treci pragulîn senin, dac-ai avut curajulsufletul meu e ca o apăatât cât bei din elîți potolește setea...... XX. POEZIA MEA, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. poezia mea a început cu tine atunci când în lume am venit și-a mers la drum cu tine în primul gângurit / poezia mea a
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
mâna disperării Să rătăcesc ca pustnicu-n deșert Până găsi-voi capătul cărării Și ceasul despărțirii stând inert. Cât îmi lipsești iubito, numai cerul Acest secret îl știe ca un sfânt, Căci n-ar putea nici soarele nici gerul Să-mi potolească dorul din cuvânt. Tu îmi lipsești ca ploile de vară, Ca roadele din toamnele târzii, Ca ghioceii-n prag de primăvară, Ca iernile cu fulgii străvezii. În lipsa ta e secetă în lume, Natura toată parcă a murit Iar gândurile-ncearcă
DOAR O SECUNDA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380471_a_381800]
-
dat jos. Să mă ajute, Taty mi -a dat un ciomag și am început să le alerg prin grădină. Kim, zăpăcita se băga și ea între noi și era cât pe ce să o calce o oaie. Dar s-a potolit după ce Mamy a adus castronul cu aripile de pui și le-a pus la umbră sub pomul acela nedeslușit. Îi mirosea a carene acum și dădea târcoale finuț și fără ca nimeni să observe, a luat o aripă și a fugit
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
tăceam ,Lanule, nu tăceam și el iar îmi mai dădea câte una. Dar eu tot nu mă lăsam. Cum intra în curte săream cu gura pe el și până nu îl făceam să își ia lumea în cap, nu mă potoleam. Sâtui, ne am ridicat de la masă și l-am abordat pe Taty discret, ispitându -l cu o aventură pe la calea ferată, pe la canal sau chiar pe malul Siretului. Că acolo erau locurile unde noi ne puteam juca linștiți. Mamy a
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
spre poarta mare de la drum. Inervat, unchiul Tolic s-a dus și i-a tras un șut de l-a băgat înapoi pe gaura din gard, singura pe unde el avea acces spre civilizație. Dar cuțu Andrei tot nu se potolea, a intrat iar pe gaura aia rotundă și lătra acum de speria toate găinile din curte. Cineva mai deștept a realizat că nu latră câinele așa, degeaba; - I-a vezi, măi Tolic, poate o fi cineva la poartă, a sugerat
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
ureche și îmi crescuse o pată roșie în obraji de am pus-o pe gânduri pe Kim. Îngrijorată a început să miorlăie și să se frece de picioarele mele și până nu am luat-o în brațe nu s-a potolit. Stăteam acum amândoi și îi priveam pe toți unchii și toate mătușile și ne minunam de cât sunt și pe unde au ajuns. Plecați din Bucovina împânziseră globul cu numele lor și acum se reântâlniseră spre a povesti despre copilăriile
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
mâna disperării Să rătăcesc ca pustnicu-n deșert Până găsi-voi capătul cărării Și ceasul despărțirii stând inert. Cât îmi lipsești iubito, numai cerul Acest secret îl știe ca un sfânt, Căci n-ar putea nici soarele nici gerul Să-mi potolească dorul din cuvânt. Tu îmi lipsești ca ploile de vară, Ca roadele din toamnele târzii, Ca ghioceii-n prag de primăvară, Ca iernile cu fulgii străvezii. În lipsa ta e secetă în lume, Natura toată parcă a murit Iar gândurile-ncearcă
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
din ceasul greuLăsându-mă în mâna disperăriiSă rătăcesc ca pustnicu-n deșertPână găsi-voi capătul cărăriiși ceasul despărțirii stând inert.Cât îmi lipsești iubito, numai cerulAcest secret îl știe ca un sfânt,Căci n-ar putea nici soarele nici gerulSă-mi potolească dorul din cuvânt.Tu îmi lipsești ca ploile de vară,Ca roadele din toamnele târzii,Ca ghioceii-n prag de primăvară,Ca iernile cu fulgii străvezii. În lipsa ta e secetă în lume,Natura toată parcă a muritIar gândurile-ncearcă să
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
monahal și pe vrăjmașul l-ai lăsat păgubit, cântând Domnului neîncetat: Aliluia! Icos 4: Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvați prin rugăciunile tale, cu mulțumire și credință îți cântă unele ca acestea: Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător; Bucură-te, izvor nesecat al minunilor; Bucură-te, astrul cel
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
al Bisericii, prealuminat; Bucură-te, că în ceata Sfinților ai intrat; Bucură-te, vas neprețuit al darurilor cerești; Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuți îngerești; Bucură-te, cel ce furtuna mării o liniștești; Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potolești; Bucură-te, noule ales al lui Hristos; Bucură-te, al virtuților grădinar cuvios; Bucură-te, iubitorule de viață duhovnicească; Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 5
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
Apostolilor; Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor; Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții; Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății; Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor; Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor; Bucură-te, mare învățător al credincioșilor; Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor; Bucură-te, că mulți creștini ai îndrumat; Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-ai îndreptat; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
rie comunitară, dar și o sete epectatică, aspirând spre veșnicie, după cum se poate observa în troparul la Sfintele mucenice: "Pe tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de din¬ții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Iisus Hristos." Numai pronunțând numele Mântuitorului, ca într-un ritual liturgic
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
nopții legănând Se înfrățește cu zeul stâns Însăgetându-l cu o vrajă, o năzuință, ori un gând. Visează ! Deasupra cerul - pajiște divină - a-nflorit. Noaptea singură și vastă plânge lacrimi tremurate de lumină Visează ! Praful muncii, asudul vieții: truda, s-au potolit. Toate drumurile duc mai afund, duc mai departe; În negură capetele și le-au adâncit Și cel din urmă ochiu de lumină Clipește mai tare, mai îmbietor, mai curat Și orice depărtare E atât de mare Că trupul rămas fără
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Și din toată lupta pentru un dor, o nebunie, ori o pâne Mâne, Doar visul rămâne. Visează! (Victor Ion Popa, „Cântecele mele...” Postume, Ed. Boema, București, 1946, pp. 41-42) „Era un moldovean blând și bun. Bunătatea lui ieșea din vorbele potolite pe care le rostea. Bârlădean. Pe fața lui se citea liniștea sufletului și o înțelegere binevoitoare pentru cei cu care discuta sau lucra. Se pare că moldovenismul care-l ducea cu el, Victor Ion Popa - pe care l-am cunoscut
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]