4,842 matches
-
bazat, la început, pe voința a șase state de a crea o grupare supranațională care să corespundă intereselor legitime comune. Ulterior, procesul de dezvoltare a comunităților și extinderea acestora cu noi state a generat noi reguli de funcționare și de poziționare a comunităților și ulterior a Uniunii ca actor semnificativ în politicile geo-strategice internaționale. În al doilea rând, dacă există certitudinea că, în procesul de dezvoltare a construcției comunitare, Franța și Germania, dată fiind greutatea lor politică economică dar și din cauza
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fenomen sesizabil cu precădere odată cu extinderea statului bazat pe principii democratice de guvernare și pe respectarea drepturilor omului. În prima parte a lucrării, Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale, a fost tratată evoluția noțiunii de parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică a principalelor state. Abordarea a urmărit atât o traiectorie verticală, proiectând perspectiva istorică a parlamentului și a parlamentarismului, de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în state care au același tip de regim nu putem identifica o unitate de acțiune și un sistem identic, unic. Analiza principalelor sisteme parlamentare naționale a reliefat faptul că, deși organizarea unicamerală sau bicamerală ține de evoluția statului și de poziționarea parlamentului față de executiv, toate adunările legislative au aceleași funcții și atribuții similare-comparabile. Se poate concluziona că, respectând tradițiile istorice, culturale și sociale ale fiecărui stat în parte, parlamentele au ajuns să dețină același tip de competențe și să impună, la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
există un prototip al înființării adunărilor parlamentare a organizațiilor internaționale. Unele adunări parlamentare au fost prevăzute în tratatele constitutive ale organizațiilor internaționale, iar altele au apărut ulterior, din dorința de democratizare a organizațiilor internaționale; * nu există un mod unitar de poziționare a adunării parlamentare față de organizația internațională propriuzisă și față de adunarea generală a acesteia. Unele adunări parlamentare au fost concepute ca fiind parte a organizației, altele au fost înființate în afara organizației, dar în strânsă legătură cu activitatea acesteia; * toate organizațiile parlamentare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
electoral, aspect important întrucât Parlamentul european este singura instituție a Uniunii aleasă în mod democratic de către cetățenii statelor membre, dar și singura organizație parlamentară internațională în care membrii sunt desemnați direct de popor. Procesul de integrare europeană, dezvoltarea instituțiilor comunitare, poziționarea Uniunii ca actor principal în relațiile internaționale influențează într-o manieră tot mai marcantă orânduirea economică, politică, socială, juridică atât a persoanelor, cât și a statelor membre. În aceste condiții, spațiul european, cu toate dificultățile generate de criza fără precedent
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pe șine (van Riel 1995; Vlăsceanu 2003; Coman 2009). Thierry Libaert și André De Marco (apud Coman 2009: 214) includ în cadrul identității organizaționale, ansamblul de caracteristici fizice, concrete ale unei organizații (cifre de afaceri, tip de activitate, număr de filiale, poziționare geografică, lideri, număr de angajați). Considerăm că identitatea organizațională este direct modelată de cultură organizațională, considerată un rezultat al experienței colective (Hofstede, Hofstede 2005: 7). Orice organizație trebuie să ia în considerație cinci elemente ale culturii organizaționale: povestirile (despre reușite
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Schoemaker (2006) disting între imaginea corporatistă și reputație, nu atât la nivelul definiției (suma impresiilor și evaluări ale organizației/ companiei de către publicurile implicate), cât la nivelul instrumentelor de măsurare a imaginii și reputației. Dacă impresiile primare, familiaritatea, percepția, preferințele și poziționarea (Vos, Schoemaker 2006: 84) sunt variabilele luate în considerație pentru imaginea corporatistă, reputația este mai degrabă corelata de interesele organizației/ companiei. În funcție de aceste imagini se poate crea un mix identitar (Balmer 2001: 263) în a cărui reprezentare se regăsesc elemente
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi traduse prin acțiune și simulacru, cele două pietre de temelie ale imaginii corporatiste. Agricolă Internațional 33, o corporație formată din șase companii (Comcereal, Aicbac, Europrod, Conagra, Agriconstruct, Bâc Prinț), a prezentat întotdeauna o dublă identitate: * La nivelul producției, poziționarea pe piată este un indice al imaginii corporatiste (Vos, Schoemaker 2006: 66). Agricolă Internațional deține 17% din piață cărnii de pasăre, acoperind atât piața internă, cât și cea externă. Are 3.000 de angajați proprii și 10.000 de angajați
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
semantice cronologice și cauzale (Biocca 1991: 22), care sugerează o aspectualizare durativa. Mesajul verbal este susținut de o secvență temporală nonverbală a etapelor din cadrul fluxului de producție a cărnii de pui, semn al unor fapte care pot fi verificate. Alături de poziționare și politici (Vos, Schoemaker 2006: 66), această realitate este un prim indice important al imaginii corporatiste. Imaginile reprezentate dezvolta din punct de vedere vizual durată de viață a păsărilor și habitatul social din fermele Agricolă. Intenția reclamei nu este de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
atins, si anume nivelul metasimbolurilor (urme ale trecutului istoric). Poveștile intra într-un proces de metamorfoza, devenind piese metafictive, pe care Linda Hutcheon (apud Beckett 2002: 215) le clasifică drept parodii, adică "o repetare a structurilor anterioare", dar "printr-o poziționare critică ce permite semnalarea ironică a diferenței în contextul similarității". Nu doar conținutul poveștilor are de suferit, ci și cititorul însuși. Acesta/ aceasta se va transforma dintr-un simplu copil-adult în "tovarășul de joacă al povestitorului" (Stephens, apud Beckett 2002
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să lucreze nimic. Toată vremea se gătea și visa" (p. 370). Ea refuză, de fapt, munca, considerată (Marinescu 2002: 25) "unul dintre drepturile fundamentale ale omului", nu din cauza unei reprezentări patriarhale a relației dintre bărbați și femei, ci dintr-o poziționare superioară datorată unei proprietăți intrinseci. Ileana nu se încadrează în niciuna dintre cele trei ipostaze 55 ale muncii femeilor: productivă (muncă în sfera publică), invizibilă (muncă în casa/ gospodărie) sau reproducerea ("maternitatea" că munca). Rolurile actanțiale la care tânjește sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este motivul pentru care Ileana va adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
social, așa cum a formalizat-o Pierre Bourdieu în La Distinction. În acest sistem teoretic, societatea este reprezentată ca un spațiu structurat pe trei dimensiuni. Primele două definesc volumul de capital și structura sa. De jos în sus (prin convenție, această poziționare verticală fiind arbitrară) volumele de capital (economic, cultural, social) cresc, în timp ce de la dreapta la stângă capitalul se modifică în compoziție, importanța economiei mergând ascendent. "Evoluția în timp a acestor două proprietăți (manifestată prin traiectoria trecută și potențială în spațiul social
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tiparele relaționale și angajamentul comunitar nonformal pentru angajații DGASPC CS. Noutatea temei. Comparativ cu țările Europei, în cercetările sociologice cu privire la religiozitate și la afilierea religioasă, România se află situată printre cele mai religioase țări, acest aspect fiind dovedit și prin poziționarea activă a Bisericii în societate, mai ales în spațiul public, iar verificarea fenomenului se poate face și prin intermediul temei noastre de cercetare. Există publicații în domeniul asistenței sociale care în cuprinsul lor au și capitole despre Biserică ca instituție, descriind
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tradiționaliste (ca Turcia), unde acest prag trece de 90%. În această confruntare simbolică cu alte repere existențiale majore, familia deține întâietatea, fiind urmată de muncă, religie, prieteni, timp liber (toate peste 70%), viața politică rămânând pe mai departe într-o poziționare neimportantă: sub 20% (Popescu, 2007, p. 185). Mai mult, patternul descris mai sus cunoaște o remarcabilă stabilitate în timp, "valurile de cercetări din European Values Surveys/World Values Survey (EVS/WVS) din 1993, 1999, 2005 și 2008 indicând o continuitate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de mistificare și afundare în mocirla unor vremi mizere. Fiți siguri că moldoveanul din Pechea, Lucian Bute e mult deasupra nămolului de Dâmbovița și bine ar fi, ca niciodată cineva să nu mai încerce să îl folosească în încercări de poziționare electorală. Lecția aceasta a fost destul de cruntă și poate vor învăța din ea și alții! Să sperăm, că la „a spera” nu ne întrece nimeni! Cine drege busuiocul? Despre cei care guvernează această umbră de țară, care de abia mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
caracterizează ca realitate socială distinctă? Care sunt principalele tipuri de comunități virtuale cu specific religios și prin ce elemente esențiale se deosebesc unele de celelalte? * Unde? (Where?) Unde se găsesc comunitățile virtuale religioase de limba română? Care sunt limitele și poziționarea lor în spațiul virtual? * Cine? (Who?) Cine sunt participanții la comunitățile virtuale religioase de limbă română? Există un profil al membrului tipic al acestor comunități? * De ce? (Why?) De ce participă indivizii la activitățile comunităților virtuale religioase de limba română? Care sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu statornicie scrierile Monicăi Lovinescu sunt Nicolae Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Tania Radu etc. Subcapitole în lucrări mai ample i-au dedicat Eva Behring, Florin Manolescu, Nicoleta Sălcudeanu etc. Acestea privesc aspecte precise ale operei diaristei: poziționarea față de literatura din țară și exil, încadrarea în sistematizările exilului, atitudinea anticomunistă, considerentele asupra aparatului de stat. Concepută pe coordonatele celor trei tipuri de discurs, critic, memorialistic și ficțional, lucrarea noastră reprezintă o altă posibilitate de a ilustra biografia și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și controverselor din exil, deoarece pretinde membrilor săi verticalitate în critica textelor și politețe față de autori. Solidaritatea în exil este necesară și dorită, dar diferențele de vârstă, de formare intelectuală și profesională, de mentalitate, de formație politică, de interese, de poziționare geografică, despart oamenii. Anxietatea denunțului și teama că familiile rămase în țară ar putea suferi, însoțesc românii sceptici la multe din inițiativele exilului. Exilul este unit de împotrivirea intelectuală față de regim, dar nu există acțiuni generale împotriva lui, mai ales
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îl privea cu îngăduință, îi îndura toate capriciile. Tipul de "impersonalitate" la care l-a redus boala lui Alzheimer e încă în memoria celor care i-au fost prieteni. Intolerabilă"132. Unul din criteriile de sistematizare a exilului constă în poziționarea geografică. Însă el nu are granițe fizice, datorită publicațiilor la care participă scriitori din toate zonele, datorită filiațiilor ce se păstrează dincolo de distanță. Alexandru Busuioceanu, de exemplu, revendicat de exilul spaniol, nu aparține unei singure zone. Monica Lovinescu și Virgil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a pătrunde facil tainele textelor. Paul Cornea precizează că "interpretarea pune în lucru trei demersuri, care nu se desfășoară succesiv, ci interferent, într-o ordine determinată de împrejurări. Cele trei demersuri sunt: ancheta istorico-filologică; găsirea centrului (centrelor) de polarizare semantică; poziționarea față de tradiția interpretativă"291. Ancheta istorico-filologică tratează acuratețea, integritatea textuală și mediul în care apare. Găsirea centrului de polarizare semantică presupune procesul de selectare și traducere a informațiilor transmise de text. Tradiția interpretativă oferă cronicarului materialul necesar explicării și susținerii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care se unesc, ci nevoia de filiație, de comunicare, de exprimare și practicare a valorilor românești. Solidaritatea în exil este necesară și dorită, dar diferențele de vârstă, de formare intelectuală și profesională, de mentalitate, de formație politică, de interese, de poziționare geografică despart oamenii. Intimidarea și discreditarea vârfurilor emigrației reacționare îi fac pe mulți să fie sceptici la inițiativele exilului. Nu și pe Monica Lovinescu. De aceea am ales să arătăm felul în care Monica Lovinescu răspunde campaniilor de defăimare a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și notării lor de către elev pe suporturile de învățare; d) formarea deprinderilor de observare empirică a naturii înconjurătoare, pe baza elementelor cunoscute din orizontului local. Pentru realizarea competențelor asumate, curriculum (TC) recomandă utilizarea unor activități de învățare cum ar fi: poziționarea reciprocă a obiectelor observate față de punctele cardinale, pe hartă și pe teren; prezentarea unor succesiuni reale de procese și fenomene; compararea poziției punctelor cardinale de pe hartă cu cele din realitate; identificarea și amplasarea punctelor cardinale pe o hartă; stabilirea corespondenței
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse de expoziția, înclinarea și asimetria versanților care creează utilizări ale terenului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]