1,967 matches
-
ca italienii, polonezii și spaniolii, să la locurile de muncă ale localnicilor și să răspîndească idei subversive. În sfîrșit clasele mijlocii au fost afectate și ele de devalorizare (rentierii), de falimentele și de stagnarea comerțului cu amănuntul (meseriași, comercianți lăsați pradă concurenței marilor întreprinderi) sau de măsurile deflaționiste (funcționarii) adoptate de unele guverne pentru a lupta împotriva depresiunii. Numeroase persoane aparținînd acestor categorii sociale impută responsabilitatea crizei și ineficacitatea măsurilor luate, slăbiciunii regimului bazat pe democrație liberală. Lupta împotriva crizei și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a torturii de către Gestapo, rămîn simbolurile degradării conștiinței umane și ale crimei absolute împotriva umanității. În sfîrșit, se poate afirma că decăderea Europei, începută înainte de 1914, accentuată de Războiul cel Mare, este desăvîr-șită de acest nou conflict sinucigaș. Ruinată, devastată, pradă unei violente opoziții între comuniști și liberali, primii sprijinin-du-se pe masele populare care aspiră la dreptate socială, ceilalți găsind uneori sprijin la reprezentanții dreptei reacționare (este mai ales cazul Greciei), Europa din 1945 este incapabilă să joace un rol comparabil
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
într-o conjunctură mondială care a devenit dificilă, prăbușirea economilor europene, incapabile de a se restabili pentru că le lipsesc dolarii cu care să-și plătească cumpărăturile, nu poate fi decît catstrofală pentru prosperitatea americană. Pe deasupra exista riscul ca țări căzute pradă mizeriei și unde puternice partide comuniste (800.000 de membri în Franța, mai mult de un sfert din corpul electoral, l.800.000 de membri în Italia din care 30 % alegători) puteau canaliza nemulțumirile, să fie atrase în tabăra adversă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Altfel spus, politica externă a Franței nu s-a schimbat, sau s-a schimbat foarte puțin, iar cei care au încercat să o manevreze din exterior au făcut-o pe socoteala lor. În cocluzie, puternic zdruncinată de furtunile crizei și pradă unei neliniști crescînde care s-a instalat odată cu reîntoarcerea la Războiul Rece, cu înmulțirea conflictelor periferice și cu desfășurarea rachetelor sovietice, populațiile din Europa de Vest au avut timp de cîțiva ani sentimentul că proliferarea răpirilor, a asasinatelor și a atentatelor cu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
negre." (Hooks, 1990:183-4)29 Hooks susține de asemenea (1993) că Malcolm X ajunge să fie redus la o simplă imagine (eu aș adăuga că acest lucru este valabil atît în DRT cît și în X). Spike Lee cade astfel pradă unei culturi a imaginii proprii pieței de consum, în care valoarea și identitatea sînt definite în termenii imaginii și ai stilului cultural și în care propria noastră imagine definește ceea ce sîntem și modul în care vom fi receptați. Filmul, cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
era colonialistă". Astfel, Hoagland a explicat principiile aflate în joc pe baza legitimității uneia dintre cele mai reacționare monarhii din lume, monarhie cu frontiere trasate de colonialiștii britanici ce au privat Irak-ul de port la mare și care au prădat națiuni, precum palestinienii și kurzii, de propriile pămînturi. Într-adevăr, întreg articolul lui Hoagland etalează ceea ce Edward Said (1978) a descris a fi "mentalitatea orientalistă", în care occidentalii albi își impun superioritatea prin generalizări stupide neelocvente despre oamenii lumii arabe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ialomița, și s-au propagat în Ilfov. Răscoalele încep din comunele Dridu, Fierbinți, Gagu, Creața-Leși, Dragomirești, Roșiori, Ileana, Crătunești, Drăgănești, Belciugata, Moara Doamnei, Afumați, ștefănești. Armata este trimisă în grabă ca să restabilească ordinea, dar până să o restabilească, țăranii au prădat multe conace și au distrus unele recolte. Dar la București, unde toată lumea nu era preocupată decât de problema guvernamentală, s-a dat o foarte slabă atenție acestui fenomen social care, mai curând decât se putea bănui atunci, a transformat fața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
români, angajați în luptă. Mergeau pînă acolo încît trăgeau în camarazii lor de arme, care veneau să-i înlocuiască și să ocupe pozițiile pe care ei le părăseau. Toate drumurile din Moldova sînt pline de bande de fugari ruși, care pradă și masacrează totul în trecerea lor, cu o furie sălbatică. Aceste hoarde iau trenurile cu asalt și forțează pe mecanici, punîndu-le revolverul la tîmplă, ca să ia drumul spre Rusia. Comitetele revoluționare de soldați și lucrători, invadează Iașul și încearcă să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dominau cu ajutorul trupelor sovietice. De la 23 august 1944 și pînă în martie 1945 momentul Vișinski -, timp de șase luni, pe tot cuprinsul nenorocitei noastre patrii, s-au dezlănțuit sinistrele saturnale roșii. Nu a fost casă care să nu fi fost prădată, mii de români care au încercat să-și apere copilele contra violurilor bestiilor roșii, au fost împușcați. Au fost șase luni de groază, pe care nu le vor uita nici acei care aveau numai cîțiva ani în 1944. Statul român
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
jaf. Acest odios personaj ajunsese, în ultimul timp, aici, la Paris, ce ironie, ambasadorul României, probabil datorită acestor isprăvi. Din toate părțile țării, știrile erau că agenții partidului comunist, sub ocrotirea armatelor sovietice, agitau și tulburau viața oamenilor și le prădau casele. Nimeni nu-și mai putea vedea de treabă. Satele, din cauza secetei și a pămînturilor nelucrate, nu mai aveau ce mînca, problema aprovizionării cu cereale devenise imperioasă. Tătărăscu a ridicat chestiunea în consiliul de miniștri, care a hotărît să se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
se fi furat ceasul de la mînă. Era curent să vezi, la București, cum fiecare soldat rus avea înșirate pe amîndouă mînile ceasuri pînă la cot. Sau să vezi femei-soldați care, orbite de cămășile de damă de mătase din magazine, le prădau și le purtau pe deasupra uniformei militare, căci nu mai văzuseră așa ceva. Furturile și prădăciunile se țineau lanț, la București, în toate orașele și în țară. Automobilul prim-ministrului, generalul Sănătescu, a fost furat de soldații ruși de la poarta președinției consiliului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Un nou mod de viață se născuse pentru unii oameni în lumea, fără clase, a comuniștilor. O răsturnare totală aruncase România în sclavie. Oamenii erau deposedați de tot avutul, nu mai era nici o casă românească care să nu fi fost prădată, nu mai era nici o familie, unde cel puțin un membru să nu fi cunoscut teroarea și nemaipomenita mizerie a închisorilor sovieto-comuniste, nici una unde doliul să nu fi făcut ravagii. Foametea și primejdia de moarte din tot momentul incita pe fiecare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită decît cu o extremă zgîrcenie, dar din belșug, însă oamenilor și agenților, aleși pe sprînceană, a stăpînilor de moment, comuniști-sovietici. Bietul român, prădat de tot ce avea, se găsește sărac lipit pămîntului. Promiscuitatea fizică a devenit regulă și nimeni nu poate locui singur. Nu este numai o necesitate, ci o politică ca să înlesnească spionarea și să încurajeze delațiunea. Trei, patru, cinci familii, avînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
A murit de epuizare. Noi ne-am revenit greu, înconjurați de dragoste și înțelegere. În urma noastră a ajuns o căruță, descărcată pe jumătate, dar omul a ținut să fie alături de noi până la capăt. După plecarea din Braniște, totul a fost prădat. A urmat o perioadă plină de privațiuni și neliniște. Am revenit la Moara de Piatră în toamna anului 1941, părinții reluându-și activitatea la vechile servicii. Nu îmi amintesc nimic din drumul de întoarcere. Revăd doar clipa în care toată
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
mândri noștri cavaleri, care și-au pustiit moștenirea lăsată de strămoși și și-au Înfometat satele, și pe Împărat, cu aroganța lui sfărâmată, cu toți aliații lui care și-au pus zălog coroana strămoșilor ca să poată purta războaie și să prade ținuturi străine. Bertold Îl privi zâmbitor pe fratele lui, ai cărui ochi vizionari sclipeau În semiobscuritatea Încăperii: — Tu, frate, tu ai să apuci acele timpuri. Mie mi-a prezis pustnicul de sus din pădure că voi muri tânăr. Dar că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ai dreptate, de o sută de ori dreptate. și „sfântul de la Konstanz“, care țese intrigi Împotriva Împăratului și Împotriva mea! Împăratul nu face nimic, fiindcă nu Îndrăznește un conflict armat, se mulțumește cu câte o raită În care oamenii lui pradă tot ce apucă! și la ce bun? Iar mie Îmi zâmbește și-mi promite sprijinul la momentul potrivit, zice el. Momentul potrivit, să mori de râs! Pot să aștept mult și bine, până la Sfântu’ Așteaptă! — De ce nu Încerci ceva mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se Înfioră. Asta era soarta lui! Nu numai că-l vor omorî, dar se vor și sluji de leșul lui. Îl vor azvârli la locul fărădelegii, astfel ca bănuiala să cadă asupra lui: un necunoscut, un bandit care omoară ca să prade, ce putea fi mai obișnuit? Numai mintea ageră a starețului Otto putea pune la cale și această a doua blestemăție, așa cum, era Încre dințat, o pusese la cale pe cea pe care el o prevenise. O clipă Îi apăru În fața
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și-o recunoștea, adăugă: — Pentru domnia ta nu sunt un ideal Îndepărtat și de neatins, domnule Bodo. Îngrozită de Îndrăzneala ei, Își smulse mâna din cea a bărbatului și cu toată durerea din gleznă, fugi cu repeziciune, lăsându-l pe Bodo pradă unei fericiri nesperate. Această scenă și-o amintea acum Adelheid, simțind pe buze atingerea buclelor parfumate, cu aceeași intensitate cu care o retrăia ceas de ceas, clipă de clipă. După această Întâlnire urmară doar puține momente de fericire fără speranță
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
luptele și Încăierările. A murit Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim.“ După Stephan Molitor, ziua morții sale este 3 decembrie 1122. A fost Îngropat În cimitirul mânăs tirii fa miliei, patronată de Sfântul Petru, În Pădurea Neagră. Au fost prădate și incendiate ne numărate orașe, locuitorii omorâți, femeile violate. Așa a procedat, de exemplu, Bohemund al Antiohiei, la Niș, Castoria, În Macedonia, În Niceea și În alte locuri, În timpul Crăciunului din 1083. La sfârșit papa a vorbit În fața unei mari
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rămâne una din problemele nerezolvate din România. Datoriile lor sunt un simptom al acestei revoluții neîncheiate. Statul plătește lipsa lor de profitabilitate de teama costurilor sociale sau din com‑ plicitate și asta le creează o rentă de stat celor care pradă. Dar nu e numai furt individual, ci asta a fost strategia generală de a menține puterea, transferând avutul statu‑ lui în avut privat nu pe calea transparentă, bună doar de discutat la televiziuni, ci pe cea netransparentă. Și Ion Iliescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că Ăia cumsecade și cinstiți au cam pierdut peste tot și cana liile mari au câștigat, iar șefii, nu știu cum se face, dar întot‑ deauna erau de partea Ăstora mai răi. Probabil că parti‑ dele acestea merg pe principiul selecției naturale ! PrădĂ torul cel mai mare este cel mai potrivit să fie în vârf și el selecționează doar prădĂtori ! Mereu s-a întâmplat așa. În sfârșit, revenind la Partidul Democrat Liberal, între timp așa se numea, căci îi luaseră și pe Ăștia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Românii de peste Nistru au trimis celor din Basarabia următorul apel: „Fraților moldoveni, ruși și alte neamuri din Basarabia. Nu mai putem duce viața de suferință și chin la care ne-au adus anarhia de la noi. Lăsați goi și flămânzi, zilnic prădați de bandele bolșevice, copilașii noștri mor, femeile și fetele noastre sunt necinstite chiar în fața noastră. Noi suntem veșnic purtați pe drumuri, bătuți și îngroziți de muncă; nici un chip nu știm nici ce o să mâncăm și Domnii ce vin ne acuză
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știri din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 și se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuții, Ștefăneștii, Dorohoiul, Botoșanii și Hotinul. Sub Petru Rareș, care devastase și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iz pilduitor, uneori câte un apel către cititori, în românește, dar și în limba germană. „Lumea zice, eu nu zic!” este o satiră cam în genul celei promovate în Regat de celebrul nostru Constantin Tanase: Că se fură și se pradă Ca și-n codru și pe stradă Și jandarmii tac chitic... Lumea zice, eu nu zic! Că pe căile ferate Pleci cu zile numărate Și că e calabalîc... Lumea zice, eu nu zic! Că de treci vama română Vameșii te
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]