1,526 matches
-
ziși "autori" de aviație care își închipuie că, aruncând cu lopata documente de arhivă peste documente de arhivă, întocmesc o carte. Rezultă ceva ilizibil, bun doar ca sursă de informații. O carte de istorie nu trebuie să fie ceva plicticos, prăfuit, încărcat de date și cifre, ci să pasioneze. Ca și un roman cu deosebirea că nu mai este ficțiune, ci sunt lucruri reale, care au existat. M-aș bucura ca lucrările mele să fie citite de specialiștii în domeniu, dar
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
care a făcut de sute de ori drumul dintre Iași și diverse localități ale Basarabiei, pentru a încuraja, pentru a ajuta, pentru a alina o suferință. îl vedeam la ore din zi și din noapte, obosit, cu hainele de pe el prăfuite, dar cu o lumină pe chip pe care o avea, poate , doar maica Tereza când ieșea din leprozeriile unde reușea să facă risipă de speranțe. Ieșeanul Constantin Chirilă a descoperit Basarabia pe cont propriu: entuziasmat în a afla după 1990
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și plictisitoare în același timp. și totuși, se înalță din voi un imperativ căruia noi nu-i putem rezista... „Noi“ sunt eu - un obicei vechi de la curtea Spaniei. În astă-seară mă consolam la gândul de a părăsi aceste nefericite și prăfuite Spanii, atât de compromise în aceste timpuri din urmă, și de a mă întrupa într-un rentier literat, un iluminat din timpurile Renașterii sau din secolul al XVIII-lea... Trebuie să mă consult în această privință cu Estremadura. și într-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de data aceasta: "De aceea vreau ca tatăl ceresc să-mi explice cauza pentru care suntem persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui (...) și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră". Comparația cu plângerea lui Iov este iminentă: "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu" (Iov,13.3). Un "Iov" contemporan însă, care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui. Vreau să fie un tată adevărat care să arate interes, preocupare și dragoste față de copiii Lui și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră. Vreau să se arate, să comunice cu noi și să-și îndeplinească cu adevărat menirea de Tată. Orice tată adevărat are această obligație, ca atare îi solicit rapid o audiență exact în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
locale. Să nu scăpăm din vedere cel mai important element caracteristic al profesiunii sale: tobița și bețișoarele. Ultima piesă din echipamentul de dotare al acestui reprezentant oficial al primăriei era un rablament de bicicletă hârbuită, cu ajutorul căreia pilota pe ulițele prăfuite ori pline de noroi când precipitațiile atmosferice își făceau de cap. Ritualul avea o succesiune de momente pe care "purtătorul de cuvânt al primăriei" le respecta cu strictețe. Precizez că această activitate se desfășura numai la răscruce de ulițe, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rumoare. Tăt aia, tăt aia ne cere? Da' altceva? Mesagerul, mulțumit peste măsură de efectul cathartic, purificator și răscolitor al discursului său, și-a luat bicicleta obosită peste măsură, îndreptându-se spre următoarea răscruce, în vederea energizării și purificării altor conștiințe prăfuite și anchilozate de starea de inerție prelungită. Într-un târziu, am ajuns și eu acasă cu gazul, tocmai când mama ieșise până-n uliță să vadă dacă nu vin. Unde-ai întârziat, Titi? Mamă, l-am ascultat pe toboșarul satului. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Johnny Deep, băiatul cu foarfeci în loc de mâini din filmul lui Tim Burton, Edward Scissorhands. Autobuzul, la întoarcerea în oraș, este plin ochi de filipinezi, sud-americani cu nasuri bizare, încovoiate, vorbind o spaniolă ciudată, cântată. Plus un român, ars de soare, prăfuit, cu pânze de păianjen pe haine, în păr, în nas, dar mai bogat cu 100 franci elvețieni, bani cinstiți, munciți, meritați. Banii mei. 30 iunie 2004 Bienvenue à Ascetic Park l'illusion du corps dans le monachisme des Perès du
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pierderii mesajului inițial. Mi-e greu să scriu toate aceste lucruri, dar, văzut din campusul Universității Laval, catolicismul în versiunea sa canadiană pare a fi o religie aproape epuizată. Hristosul catolic și universal este tot acolo, răstignit pe un lemn prăfuit; parcă a încetat să mai dea semne de viață credincioșilor. Musulmanii din campus, numeroși și practicanți, au făcut o cerere prin care cer ca vinerea să poată utiliza și ei capela Marie Guillard, cu condiția (pusă de către ei!) de a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pivnițele catedralei din Montréal, unde bănuia că ar exista comori de artă religioasă ce ar fi putut fi vândute și valorificate ca obiecte decorative. Dar la pomul lăudat să nu te duci cu sacul: în pivniță se găseau doar câteva prăfuite statui de gips ale unor Madone kitsch, câțiva sfinți roși de cari și alte asemenea materiale fără nici o valoare de "piață". Tânăra femeie de afaceri, cu ochelari design și pantaloni de firmă ce-i pun în evidență posteriorul seducător, întreabă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nouă repriză de simplificare: după hârtii personale, haine și obiecte inutile, a venit rândul bibliotecii, cu rafturi curbate de încărcătură pe trei rânduri. Scoțând din spate volumele de teorie literară, pentru a le dărui unei doctorande, am găsit în Mimesis-ul prăfuit un carnet din septembrie-decembrie 1982, scăpat prin amnezie de autodafé. După un sfert de veac, am găsit în paginile alea și amănunte cotidiene care ar putea avea oarece relevanță (?). Femeia care le notează are 36 de ani și locuiește împreună cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
despre visele ei de când era mică și cum umbla verile cu trenul personal cu sora ei, ocupând locurile de la fereastră; șapte ore făceam până la Râmnicu Sărat, trenul oprea încet, la fiecare zece minute, în toate haltele, oamenii urcau cu papornițe prăfuite, cu găini și curci, cu miei de lapte. Iar noi două, eu și soră-mea, ne lipeam nasurile de geam și cântam, nici nu știi ce fericire simțeam când intra controlorul și ne cerea biletele, adesea se așeza pe banchetă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mă duc la coadă la lapte. ...Dar lucrurile astea se uită. O excursie cu clasa Fuseserăm pînă atunci la Muzeul Antipa, unde trecu serăm prin mai multe săli plicticoase, cu fluturi puși în insectare sau cu animale împăiate și cam prăfuite ; într-o singură sală nu ne lăsase tovarășa învățătoare să intrăm, și aceea părea cea mai interesantă : o sală dedicată reproducerii umane. Noi eram, vezi bine, doar în clasa a patra și despre fecundare se învăța de-abia în clasa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
izmănuțe curate, desculț, cu picioarele bine spălate dar pline de zgârieturi, purtând în spate o tășcuță de la frații mai mari, împreună cu copiii din vecini, Dumitru Dascălu și-a început activitatea de școlar. Sala de clasă mare și înaltă, cu pereții prăfuiți și scorojiți, cu o sobă lungă și înaltă, cârpită prin unele locuri, cu bănci vechi scrijelite, dezbinate din încheieturi și scârțâind la cea mai mică mișcare, nu reprezenta o atracție și o ambianță îmbietoare pentru novicii învățăcei. Singurul avantaj pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții exteriori și prispele, care zâmbeau soarelui
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lipsa ei de speranță. Proust și-a exilat sfinxul În trecut, l-a făcut prizonier Între amintiri și l-a dresat să Întrebe numai despre ceea ce a fost. Monstrul biruit de Oedip a devenit la el un animal de laborator prăfuit pe labe de nisip de la piramide. Memoria nu mai e necesară ca un echilibru, ci ca o compensație. Ea ar trebui să ofere justificări fictive și materia primă pentru temple ce n-au fost construite niciodată, În timp ce nostalgia Ithacăi aparține
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fără destinație. Sexul nu este decât o energie sacră, o experiență unică situată în fiecare dintre noi. O viață orodnată din punct de vedere sexual evită multe dereglări hormonale și șterge multe tensiuni. Leon avea arhiva sa de viață destul de prăfuită și dezastruoasă. Până și fața lui exprima asta. Carlina își permisese să-i studieze trecutul ajungând la concluzia că acest tip de om avea nevoie de ajutor pentru a depăși un prag greu din viața lui. După toate încercările ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
-mi doresc să fac filme doar pentru festivalurile internaționale. Nu sunt ipocrit și recunosc că m-ar bucura să iau coronițe de recunoaștere internațională, dar nu voi ignora publicul român, oricât de tarat ar fi de experiența unui cinema românesc prăfuit și de oferta de filme străine predominant proaste. Nu-mi propun un dialog polemic cu nimeni. Tu probabil te referi la marea masă de filme românești presau postrevoluționare, sufocate de metaforuțe și pline de personaje artificiale care vorbesc ca din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acelui boa alb ce s-ar vrea simbolic (amărâtul de român care și lasă fulgii în confruntarea cu femeia-rechin capitalistă !), uită și el cum e să fii mare actor Una peste alta, Asfalt tango este aidoma autobuzului din film : cam prăfuit, cam solicitat, dar vesel nevoie mare și mergând neabătut spre Europa. Ale noastre tinere la Paris învață... Eu sunt Adam! (Dumnezeu se împușcă) Ultimul film al lui Dan Pița, Eu sunt Adam ! , duce la paroxism câteva dintre locurile comune ale
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
autentice pe care îl aveam, scoborând din caretă: Tem pus edax rerum... (Timpul care distruge totul). Am vorbit numai despre tine, despre iubirea și înțelegerea noastră adâncă; în cameră plutea, pe când vorbea, un aer de grație vetustă; se lămurea estompat, prăfuit, o viață, o altă viață, pierdută, ca toate viețile bătrânești. Gândul meu se rupea din vraja camerei parcă uitată și zăvorâtă de un veac și venea viu și cald spre tine; dar în mine somnola un crâmpei de viață uitat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fusese Întocmit chiar de comitetul de femei din cadrul secției de asistență socială a organizației politice evreiești hușene și purta semnăturile președintei (R. Berall) și secretarei (G. Terdiman). Cele două doamne din protipendada care mai rămăsese loco, preferând patriarhalul târg provincial prăfuitului și agitatului București, și-au Început documentul cu descrierea tragică a situației evreimii destul de numeroase ce viețuia cu greu acolo: „Împrejurările economice defavorabile cari s’au abătut asupra județului nostru și În al doilea an și aceasta cu toate consecințele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
publicații semi-iredentiste, Încercase să intre și recenzia făcută cărții „Memoriile victoriosului comandant” scrisă de mareșalul sovietic G.K. Jukov, care apăruse la Budapesta. Iată recomandarea cenzorului vizavi de această mizerie publicistică pe care „eroul” rus a scris-o cu Împuțitele și prăfuitele sale cizme de „cuceritor”, În loc de capul care-i lipsea: „(...) Volumul a apărut În limba română doar Într-un tiraj restrîns, destinat exclusiv cadrelor M.F.A. (Ministerul Forțelor Armate, n.n.), Întrucît se făceau unele aprecieri nefavorabile la adresa României”. În sfârșit, iată ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unui radio învechit. Santo Domingo este aproape la nivelul mării, motiv pentru care autobuzul traversează lanțul munților și intră într-o coborâre vertiginoasă, parcă într-o competiție de viteză cu un adversar nevăzut. Din când în când câte o camionetă prăfuită apare din direcția opusă, moment în care ambele încetinesc cu scrâșnet de frâne, apoi trec unul pe lângă celălalt într-un nor de praf, aproape atingându-se dar păstrând o viteză respectabilă. Privesc în jur la restul călătorilor majoritatea moțăie sau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
licăr slab de recunoștință, iar eu constat cu surprindere că meseria de șaman nu îl împiedică să-i fie frică de dentiști. Plecăm cu toții spre oraș, hurducându-ne în camioneta lui Pere, un amic de familie peruan. Intrăm în orașul prăfuit, ne îndreptăm către centrul pestriț și oprim într-o străduță îngustă presărată cu tarabe multicolore. Ne îndreptăm spre un hol lung, întunecat și îngust, deasupra căruia este un semn de cabinet dentar, trecem printr-un grilaj din fier și intrăm
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
marea majoritate călătoriile mele au fost în autobuze semipat, pentru a balansa confortul acceptabil cu un preț la fel de acceptabil. Privesc luna și umbrele mișcătoare ale copacilor din jurul drumului, apoi deschid ochii odată cu apariția zorilor și oprirea autobuzului într-o stație prăfuită. Lumea în jur începe să se agite, aud „Lago Agrio, Lago Agrio” și mulți își fac drum să coboare. Mă trezesc de-a binelea și încep să studiez locul rău famat, odată cu plecarea din autogară. Arată ca un orășel normal
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]