1,456 matches
-
până la moarte să ne batem! Nu știu de ce, ne era inima ușoară. Poate... poate pentru că îmbrăcasem cămașa morții... Aveam și bănuțul cu noi, zîmbește el, apoi își lipește fruntea fierbinte de stânca rece și se încruntă. Osmanlâii, cu iataganele, se prăvăleau peste noi. Ce mai zburau capetele, cu turban cu tot... Ce mai răcneam! Sictiream! Înjuram și tăiam! De cele lumești, de cele sfinte, înjuram! Nu mai pridideam tăind la turcime! Mare tăiere am făcut în turcime!... Veneau-veneau, valuri-valuri veneau, puhoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
protector. Și 58 mergem mai departe în jurul Sfanțului Mormânt și... ce să vezi!? Bolovanul. Este un bolovan imens de mare, cam 1,60 m înalt și vreo 3 m gros. Se spune că el ar fi cel care a fost prăvălit la ușă Mormântului. Ar trebui câțiva oameni zdraveni ca să-l urnească din loc. Dar la Dumnezeu nu-i nimic greu ca să le miște din loc. Îngerul care a fost trimis a prăvălit piatră de la ușa Mormântului. Privești cu uimire la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
că el ar fi cel care a fost prăvălit la ușă Mormântului. Ar trebui câțiva oameni zdraveni ca să-l urnească din loc. Dar la Dumnezeu nu-i nimic greu ca să le miște din loc. Îngerul care a fost trimis a prăvălit piatră de la ușa Mormântului. Privești cu uimire la această piatră, ca multe taine are ea. Acolo, în apropiere, vezi locul unde s-a aflat capul lui Adam. De pe Golgota, la vreo 7 m în jos, este un loc încadrat într-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
era întrerupt, și numai fulgerele brăzdau amenințător cerul. Pe întuneric, am urcat scările și am ajuns în cameră. Nu am apucat să aprindem o lumânare când pământul a început să se clatine, iar peretele lângă care era patul s-a prăvălit peste acesta. Prin golul lăsat de peretele care s-a dislocat a năvălit noaptea. Am strâns în brațe copila speriată. Îmi era teamă, deoarece nu știam dacă nu va urma un cutremur și mai puternic. Eram convinsă că voi muri
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
permisă", m-am spus. Și, lăsându-l baltă, mulțumindu-i frumos, am plecat în căutarea imprudenței. * Am apucat-o, ca în studenție, pe străzi uitate, surprins că mai există încă pe aceste străzi, adormite într-o veche existență; pe străzi prăvălite spre Ciurchi, Țicău, Ciric, am întâlnit toamna în Piața Chirilă. Piețele de toamnă... ce tablou, ce peisaj... Mi-am amintit de o astfel de peregrinare într-o piață bucureșteană, cu mulți ani în urmă, unde, surprins, l-am întâlnit, exercitând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul. După ce ne-a ținut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
crescuseră în curtea școlii mai înalte decît copiii. Geamurile erau sparte. Toaleta nu mai avea uși. Printre bănci creșteau bălării. Cine să le smulgă? Cui îi ardea de asta? Ce școală să mai înceapă odată ce asupra noastră urma să se prăvălească potopul ceresc? Nu avea dreptate politicianul care a spus „iarna nu-i ca vara”. Atitudinea noastră față de problemele imediate și rezolvabile este la fel de fatalistă iarna, ca și vara. Indiferent de anotimp, tindem să căutăm motive serioase să stăm cu mâinile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și-a pierdut controlul și a căzut la pământ. Apoi, brusc, s-a ridicat și cu o smuncire s-a eliberat de hățuri și a dispărut în zare ca vântul. Podețul era strâmt și fără parapet. Caleașca nu s-a prăvălit în apă, dar cei trei nefericiți s-au rănit. Cele două surori s-au rostogolit în jos pe o pajiște, iar Francesco a sfârșit-o sub roțile caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul conte de sub greutatea caleștii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
drum național, de fapt inexistent. Pe poteci abrupte, artileria înainta cu o roată în pămînt, iar cu cealaltă în gol, pe umerii tunarilor, încet ca un melc, cu riscul ca o singură mitralieră dușmană, bine plasată, pe o creastă, să prăvălească oameni, cai și tunuri în adîncul prăpastiei. Situație înfricoșătoare pe care comandantul primei armate, aflat în raporturi proaste, așa cum se cuvine, cu șeful Statului Major general, a semnalat-o printr-o depeșă rămasă istorică în analele armatei române: "M-am
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cîlții parvenitismului, ai unui ciocoism de Dinu Păturică translatat din paginile romanului în zilele noastre. Din fostul băiat spiritual alături de care conversația pe orice temă era o plăcere n-a mai rămas nimic. Poate doar un umor forțat, scrîșnit, răutăcios, prăvălit peste geamlîcul lojei din care e gata oricînd să facă salturi mai ample ca ale lui Sotomayor, spre a-i dovedi șefului său suprem că, atunci cînd e vorba despre Cauză, nu există nici o genune, nici un abis. Lepădat de aerul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lui Albert de Monaco. Gheorghe Ștefan, lipsit, ce-i drept, de ascendență nobilă, năvălea pînă nu demult spre centrul terenului și spre beregățile arbitrului. Cînd dă Steaua gol, Gigi Becali se pupă cu toată loja și mai că nu se prăvălește pe geam peste supușii noii generații picate în adulație. Nețoiu cade cu scaunul, Borcea țopăie „à la Shakira“, în așteptarea Ligii Campionilor, într-un balcon dinamovist care lasă impresia, prin elitismul său dîmbovițean, că a strîns cromozomii regali ai întregii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de surpare a lumilor, adăugată la poezia gloriei și a melancoliei religioase: Când toate s-ar esmulge din marea încentrare, Ieșind din a lor axe și nu s-ar mai ținea, S-ar prăvăli în spațiu spre vecinică pierzare Și una peste alta zdrobindu-se-ar cădea; Ast zgomot ce ar face, fatala grozăvie, Amestecul, izbirea și uietul trupesc, Vrăjbite elemente, cutremur în tărie, N-ar face-atîta zgomot c-ast zvon duhovnicesc. Cu toată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ce norii despică Și vulturii-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lui Eminescu îi repugnă prefăcătoria. Adevărata femeie e ingenuă. Ea vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1464) - "De nori o grămădire, ce-avea culoare mohorîtă sură"; "furtuna cea neagră"; "Cît de mizer și cît de veștejit, sfrijit, mort!" Songe to Ælla / Cîntec pentru Ælla - "dragul răsfățat al viitorimii"; "zi letală"; "Și trași de arma ta se prăvăliră, / Jos în adîncul iadului / Dacii cu miile se duseră". Battle of Hastings / Bătălia de la Hastings - "fluvii de sînge"; "războiul sîngeros"; "săbii ce-aduc moartea"; "mulți cavaleri erau femei în straie de bărbat"; "Afar' țîșnit-a sîngele, și alergă în unde fumegînde
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
-i poată asculta și urma învățăturile. Închinarea idolilor a avut loc și în cazul lui Iisus. În Evanghelia apocrifă după pseudo-Matei se povestește că pe când Sfânta Familie era în Egipt și vizita un templu, cei 365 de idoli s-au prăvălit la pământ, sfărmându-se în bucăți dinaintea lui Iisus. De asemenea, atunci când a fost dus la templu la opt zile după naștere, Iisus a fost întâmpinat de dreptul Simeon care, ca și Asita în cazul lui Buddha, l-a luat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
deodată să te găsești În dosul unor pereți... Să vezi un pat de beton, să te vezi singur... la 17 ani... Prima reacție este a animalului În cușcă... Începi să te plimbi. Nu realizezi ce se Întâmplă, simți că te prăvălești Într-un abis și nu ai ieșire, nu ai scăpare, nimeni nu-ți mai poate Întinde un deget. Nu poți să-ți faci nici un plan... Este un moment foarte dificil În viața celui arestat... Nu poți să-ți faci nimic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pământ cu puternice cabluri de oțel. Cu ocazia Zilei Republicii, celui mai mare eliberator de amplasamente din istoria României i s-a oferit astfel un prețios cadou tovărășesc. Turla de pe pronaos, ultima rămasă în picioare, urmează și ea să fie prăvălită, în primele zile ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717 și 1723, așezată la marginea Bucureștiului, popas în drumul spre Constantinopol, mânăstirea Văcărești
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și îndemnul preotului Șerban Constantin Sârbu, își așteaptă și el inevitabila execuție. Amenințate sunt și Institutul Cantacuzino, Facultățile de Medicină Veterinară și Biologie, precum și clădirea Teatrului de Operetă, toate aflate pe Splaiul Independenței. În 1985, când Victoria Socialismului se va prăvăli și pe malul stâng al Dâmboviței, se vor nărui, pe rând, Institutul Medico-Legal, evacuat din noiembrie 1984, calea Călărași și zona Dudești-Căuzași, cu numeroase monumente de arhitectură civilă din secolul trecut, cartiere tipice pentru evoluția faciesului urban bucureștean. Tăvălugul înnoitor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atâtea ruine, nu poate pune stăpânire pe mine. Ascunse, dosite, micile, bătrânele Biserici ale Bucureștiului continuă să trăiască. Este mai multă speranță în ele decât în zidurile administrației roșii. Frescele pot să pălească, icoanele să se înnegrească, crucile să se prăvale în zăpadă sau în noroi. Bisericile au apucat și alte vremuri de restriște și au triumfat asupra silniciilor istorice, un duh dătător de viață veșnică. Spre acest izvor de viață ascuns uneori după pietre vin credincioșii pe care îi vezi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
siluete. Ce să facem? Pădurea în care ne aflam nu era nici ea pădure în lege. Era o pădure bătrână, dar rărită de secure. Dar dacă jandarmii vin călare încoace? Fără a ne mai sfătui, într-o clipă ne-am prăvălit la vale pe partea cealaltă. Colina pe care am coborât era acoperită cu vii, suprapuse în terae. Uitasem de oboseală. Nu mai umblam, nu mai fugeam, ci zburam de pe o terasă pe alta și dintr-o vie într-alta. Nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul albăstrui al cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cum să procedeze. Tavi nu are de lucru și îi răspunde că el, locotenentul Ștefan îl provocase. Locotenentul îi strigă: Lasă că-ți arăt eu ție! Și se îndreptă spre Tavi mânios. Sluțenia deslănțuită și trupul lui uriaș, care se prăvălea parcă spre el îl înspăimântă în așa hal pe bietul om, că din câțiva pași ajunse la gardul de lemn și ca o pisică se urcă pe el și din vârf începu să strige din toate puterile cu vocea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui. O să înțelegi și tu asta într-o bună zi. Evoluția e dură. Care crezi că e cel mai înspăimântător aspect al ei? — Habar n-am. Vreți să-mi spuneți? — Alegerea. Nimeni nu-și poate alege propria evoluție. Ea se prăvălește precum inundațiile, avalanșele, cutremurele. Nu-ți dai seama de unde vine. Te trezești pur și simplu cu ea pe cap și nu mai ai ce-i face. — Ooo! Dar ce legătură are cu sunetele despre care mi-ați vorbit adineauri? O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]