2,576 matches
-
de ele, contrar mult-discutatei teme a "interdisciplinarității" impuse de cercetarea complexităților. La diferențele de ordin ontologic viața socială pentru științele sociale, viața creativă pentru științele umane și natura pentru științele naturii se adaugă alte câteva. Metodologia științelor sociale include adesea predicția, pe când a științelor omului este hermeneutica (subl.ns). Discuțiile se continuă în legătură cu "determinismul" și "teleologia", conținut și formă, formalizarea și modelarea logico-matematică a unor fenomene și procese economice, psihice, lingvistice etc. Pe bună dreptate, observa autorul că "Științele sociale și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
puterii. (28, pp. 200-205) Instituționalizarea științelor sociale este tratată de autor cu argumente care combină epistemologia cu ontologia și teoria acțiunii. De la interacțiunile "faptelor" cu "valorile", la separarea lor și, apoi, la adoptarea de către "experți" a tezei neutralității axiologice a predicțiilor sociale pe care ei le emit pentru a manipula oamenii cu așa-zisele legi și previziuni sociale livrate mai ales de științele sociale. Filosoful consideră că instituțiile societăților moderne sunt legitimate moral și politic prin interpretări greșite ale generalizărilor și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
valabilă pe durate de timp îndelungate. Din punct de vedere descriptiv-explicativ, pe termen lung, modelul civilizațional are valoare. Pentru acțiunile pe termen scurt și mediu, el rămâne general și speculativ. Cu acest model se realizează, cel mult, "profeții", dar nu predicții prea verosimile. Comparativ cu unele ramuri ale științelor naturii, cunoașterea evoluției societăților rămâne la stadiul unor inferențe inductive cu concluzii probabile, a unor analogii și ipoteze. Trebuie să ținem seama de existența diferențelor naturale și culturale între țări și popoare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de stat, eroilor. Primele două roluri, geniul și poetul, devin esențiale, și la rândul lor, ele fuzionează într-o figură complexă. Geniul are acum înzestrările artistului printre care și capacitatea vizionară. Melancolia se încarcă și cu o anume capacitate de predicție în context decadent, afiliată unui milenarism care scoate la suprafață imaginea somptuoară a apocalipsei civilizației europene. Poetul melancolic contemplă sfârșitul grandios al civilizației europene pe care iminenta sosire a "barbarilor" albi urmează s-o pulverizeze. Verlaine publica celebrul poem "Langueur
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un sens suplimentar, de predicție, parte a unei scenografii celeste. Pe fondul unei cruzimi teribile, această figură a femeii fatale, Salomeea, se detașează, sporită paradoxal de chiar lumina sfințeniei, complicitate care ține de estetica decadentă a supralicitării tensiunii dintre contraste. Putem împinge mai departe această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială valoarea de cunoaștere a acelor principii care nu pot fi utilizate în predicție în același fel în care pot fi utilizate în explicația a ceea ce s-a întâmplat în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Este clar că pe baza principiului selecției naturale nu vom putea formula predicții privitoare la evoluția viitoare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pot fi utilizate în predicție în același fel în care pot fi utilizate în explicația a ceea ce s-a întâmplat în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Este clar că pe baza principiului selecției naturale nu vom putea formula predicții privitoare la evoluția viitoare a speciilor. Pentru a înțelege de ce, va trebui să reflectăm asupra a ceea ce deosebește istoria vieții pe pământ, ca domeniu de cercetare, de obiectele cercetării în disciplinele experimentale. Într o anumită ambianță geologică, de relief, de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a caracterului aleatoriu al proceselor ce determină cursul evoluției, și nu expresia insuficiențelor teoriei din punctul de vedere al unor pretinse cerințe normative ale cunoașterii științifice. De altfel, afirmația că principiul selecției naturale nu poate fi utilizat pentru a formula predicții încununate de succes nu este corectă. În conjuncție cu informații despre factorii care favorizează anumite variații ale caracterelor, despre mecanismele eredității și ale recombinării genetice, principiul selecției naturale conduce la anticipări care pot fi confirmate sau infirmate de datele observației
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istorice. În explicații sunt utilizate principii cum este principiul selecției naturale, dar baza explicației o constituie cunoașterea unei arii cuprinzătoare de detalii contingente. Putem reuși să explicăm în mod satisfăcător ceea ce s-a întâmplat, dar contingența exclude acel tip de predicție care este caracteristic pentru disciplinele experimentale. Într-o cercetare istorică, omul de știință va trebui să ia în considerare un număr uriaș de factori, știind prea bine că orice variație a acestora ar fi produs un cu totul alt rezultat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
factori, știind prea bine că orice variație a acestora ar fi produs un cu totul alt rezultat. Cercetările asupra evoluției vieții, sublinia Gould, nu sunt mai nesatisfăcătoare și mai incapabile să atingă concluzii ferme deoarece experimentul, subsumarea la legi și predicția nu reprezintă metodele lor de lucru obișnuite. Este ceea ce nu înțeleg până astăzi unii eminenți cercetători din științele naturii. Gould îl amintește pe fizicianul Luiz Alvarez, care, într-un interviu dat în anii ’80, aprecia că paleontologii nu sunt buni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o anumită eclipsă prezicând-o, noi nu putem prezice sau explica vreo schimbare în evoluție“. Nu se poate, desigur, obiecta nimic împotriva acestei concluzii. Filozoful susține însă că nu există explicație științifică acolo unde principiile explicației nu permit formularea unor predicții încununate de succes. Dacă teoria darwiniană nu poate prezice evoluția speciilor, aceasta ar însemna că explicațiile pe care le oferă nu sunt explicații științifice. Multe din dezvoltările de mai sus au arătat de ce nu se poate susține o asemenea concluzie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dezvoltarea științei matematice a naturii în secolele XVII-XVIII, a câștigat prestigiu și s-a impus treptat un concept mult mai restrictiv. Este vorba de conceperea științei drept sistem de legi cu valabilitate universală, legi care fac posibile explicații controlabile și predicții încununate de succes ale fenomenelor ce constituie obiectul cercetării. În acord cu modelul oferit de știința matematică a naturii, în particular de mecanica newtoniană, s-a considerat că valoare științifică au doar acele explicații care se bazează pe legi. În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ei și li se pot calcula proporțiile.“ Admirația nețărmurită față de știința matematică a naturii nu a avut doar efecte salutare. Cu trecerea timpului, ea a condus la concluzia că explicația fenomenelor naturii prin legi universale, care funcționează cu succes în predicție, constituie modelul cunoașterii științifice în genere. În funcție de capacitatea lor de a oferi asemenea explicații, domeniile cercetării naturii au fost calificate drept mature sau subdezvoltate din punct de vedere științific. Altfel spus, explicația din științele matematice ale naturii a fost ridicată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au adoptat punctul de vedere că obiectivele cercetării în biologie nu pot să fie altele decât cele din disciplinele fizico-chimice: descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate, care explică rezultatele observațiilor și experimentelor și fac posibile predicții tot mai numeroase și mai exacte. Acest punct de vedere a primit o formulare exemplară în cunoscuta lucrare a fiziologului francez Claude Bernard, Introducere în studiul medicinei experimentale (1865). „În fond - scria autorul - toate științele raționează identic și țintesc către
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ideea că există o ierarhie a disciplinelor din punctul de vedere al gradului lor de maturitate științifică, care se exprimă, în primul rând, prin capacitatea lor de a explica faptele apelând la principii tot mai generale și de a formula predicții încununate de succes. Subdezvoltarea științifică a unui domeniu de cercetare s-ar exprima, între altele, prin persistența unor explicații diferite de explicațiile prin legi. Distincția dintre „discipline mai puțin dezvoltate“ și „discipline mai dezvoltate“ intervine ca un ingredient semnificativ în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
biologică în genere. Căci aceste discipline nu se deosebesc de științele fizico-chimice din punctul de vedere al profilului lor epistemic. În unele, ca și în celelalte, cercetarea urmărește, în primul rând, descoperirea unor corelații legice, care fac posibilă explicația și predicția datelor de observație și experimentale. Numărul și varietatea acestor corelații, gradul lor de precizie și nivelul lor de generalitate reprezintă indicii semnificative ale progresului cercetării. Obiectivele urmărite, tipul de întrebări la care răspunde cercetarea, cerințele pe care le satisfac rezultatele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
primi o explicație științifică. Explicațiile date unor fapte controlabile ale istoriei vieții sunt științifice în măsura în care ele sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție drept o trăsătură distinctivă a explicației științifice în genere. Supoziția că toate premisele unei explicații de tip evoluționist
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție drept o trăsătură distinctivă a explicației științifice în genere. Supoziția că toate premisele unei explicații de tip evoluționist ar putea fi cunoscute mai înainte de producerea evenimentelor care constituie obiectul explicației este însă cu totul nerealistă. Și aceasta deoarece apariția și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este relevant pentru satisfacerea condiției testabilității explicației. Important este ca implicațiile faptice ale explicației să poată fi bine determinate și, prin urmare, să poată fi infirmate sau confirmate de datele observației științifice. Filozoful Michael Ruse sublinia că putem folosi termenul predicție într-un sens strict, cu referire la fapte viitoare, sau într-un sens mai larg, cu referire la fapte ale trecutului care erau necunoscute în momentul formulării teoriei. Dacă vom utiliza termenul în sensul lui mai larg, atunci vor putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
strict, cu referire la fapte viitoare, sau într-un sens mai larg, cu referire la fapte ale trecutului care erau necunoscute în momentul formulării teoriei. Dacă vom utiliza termenul în sensul lui mai larg, atunci vor putea fi menționate numeroase „predicții“ atât în Originea speciilor, cât și în lucrările altor cercetători ai evoluției. O predicție ipotetică privește relația prădător pradă, de exemplu lup-căprioară sau vulpe iepure, într-un spațiu limitat închis. Una reală, formulată de Darwin, a fost aceea a existenței
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la fapte ale trecutului care erau necunoscute în momentul formulării teoriei. Dacă vom utiliza termenul în sensul lui mai larg, atunci vor putea fi menționate numeroase „predicții“ atât în Originea speciilor, cât și în lucrările altor cercetători ai evoluției. O predicție ipotetică privește relația prădător pradă, de exemplu lup-căprioară sau vulpe iepure, într-un spațiu limitat închis. Una reală, formulată de Darwin, a fost aceea a existenței mai multor asemănări între organismele din diferite insule ale unui arhipelag și cele de pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici mult mai greu de făcut și mai nesigure chiar decât în meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată apariția unor noi specii și varietăți. O încercare cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de ansamblu asupra funcționării sistemului politic european 30. Potrivit deputatului european Richard Corbett, evoluția instituției pare să ducă la emergența unui regim parlamentar 31. Însă aceste considerații nu sunt împărtășite de toții specialiștii în studii europene. Politologul Paul Magnette respinge predicția formulată de Corbett estimând că aceasta se bazează pe o supraevaluare "a capacității Parlamentului European de a determina evoluția regimului 32" și, din aceste considerente, califică regimul politic european ca fiind "semi parlamentar 33". Parlamentul European s-a aflat în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]