4,621 matches
-
Privirea, (...) care pătrunde într-o realitate prin excelență divizibilă, se conformează principiului sinecdocii: fiecare ansamblu de detalii, al cărui mozaic reprezintă un sector sau o porțiune a „realității”, tinde a se recompune în chiar momentul când părea a se dezagrega; predomină forțele centripete; fiecare detaliu este literalmente pars pro toto, element docil față de totalitatea căreia îi aparține și de care nu se desparte niciodată. Din punct de vedere retoric, studium-ul este o sinecdocă. Dar tot din real țâșnește detaliul imprevizibil - das
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
constrângătoare, dar presupun și un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților de reciprocitate și construire a Încrederii. Schematic, am putea să identificăm patru tipuri de mecansime ce stau la baza relațiilor de cooperare, după cum predomină clauzele negociate sau reciprocitatea pe de o parte și predominanța elementelor contractual-mutuale sau a prevederilor instituționale, pe de altă parte: Contractuale Instituționale Negociate Relațiile de piață Relațiile În cadrul organizației Reciproce Schimburi reciproce pe termen lung Formele hibride de organizare bazate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spune că organizațiile cu legături implicate ajung la un proces comun de instituire a mediului și, astfel, diminuează riscurile de reprezentare eronată a cerințelor mediului. De asemenea, spune Uzzi, angajamentul partenerilor În relație este mai puternic În rețelele În care predomină raporturi implicate, ceea ce facilitează căutarea soluțiilor În interiorul parteneriatelor existente decât prin formarea de noi (1997:53). Astfel, prin expectațiile de reciprocitate, rețelele ar reduce incertitudinea și riscul de preluare ostilă și ar genera investiții și asumarea de riscuri care nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din interiorul său. Giddens (1984) și apoi Sewell (1992) afirmă că structurarea este rezultatul „amestecului” de reguli (proceduri generale sau scheme sociale) și resurse. Pe de altă parte, „logica se referă la sistemele de convingeri și la practicile Înrudite care predomină Într-un câmp organizațional” (Scott, 2004:171). Cele două sunt Însă relaționate, fiindcă practicile sunt structurante, iar structura determină „mediul instituit” pe baza căruia actorii iau decizii practice. 3.2. Structurarea relațiilor În cadrul câmpului - modelul cvasifirmei Strategiile practice predominante („rețetele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
orașului persoane cu handicap mental care conduceau diferite echipamente (mașiniă necesare curățeniei orașului. Un alt tip de activitate în care erau implicate persoanele cu handicap era aceea floricolă; în respectivele sere nu se cultivă o multitudine de soiuri de flori. Predomină în special trandafiri pitici, soi recunoscut în Europa. Persoanele cu handicap, în funcție de gradul în care au fost încadrate, desfășoară unul sau mai multe tipuri de activități. În serele vizitate de noi, persoanele cu handicap pregăteau puieții pentru înmulțire (realizau, practic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de răspuns potrivită etc. Nu trebuie însă să exagerăm acest aport pozitiv al operatorilor, căci intervenția lor în sensul „ameliorării” chestionarului se soldează, adeseori, cu consecințe catastrofale pentru anchetă. De aceea, mai cu seamă în cazul sondajelor de opinie, unde predomină tehnica orală de anchetă, operatorii primesc instrucțiuni stricte, ce merg pe linia limitării la maximum a inițiativelor personale în reformularea sau comentarea întrebărilor. Sensul celor spuse mai sus este cât se poate de clar. Am dorit să subliniem importanța eforturilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ele urmează evoluția socială, preferințele unei clase, evoluția gustului public și, În chip special, evoluția sensibilității umane. Literatura are universul ci specific ce poate fi studiat și separat, În funcție de preferința pentru anumite forme de relief (În secolul al XIX-lea predomină de pildă muntele, În secolul al XX-lea cîmpia - cel puțin În proză!), preferința pentru anumite categorii de obiecte, specii vegetale... Sentimentele umane (și, deci, marile teme lirice) sînt aceleași, În toate epocile, relațiile cu universul material diferă. T.S. Eliot
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceștia să fi avut șansa să își transmită mai departe genele. Puținii supraviețuitori ai acestor situații de tip gât-de-sticlă vor participa, eventual, la reproducere și vor transmite mai departe genele lor. Se va forma treptat o populație în care vor predomina genele acestor supraviețuitori. O consecință nefavorabilă a acestor situații gât-de-sticlă este scăderea variabilității genetice a generațiilor următoare. 1.3.5. Fluxul genetic Tot un mecanism al evoluției prin modificarea frecvenței alelelor îl reprezintă fluxul genetic (transferul de gene) de la o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
atmosfera de joc, care este activitatea de bază a preșcolarului și care l-ar integra mult mai repede În atmosfera lucrului În grupă. 3. Formele de organizare a activității trebuie corelate cu tipurile de activități derulate cu preșcolarii, astfel Încât să predomine lucrul În grupuri mici sau individual la activitățile comune, dar care presupun și rezolvarea unor sarcini individuale (prin fișe, de exemplu). 4. Metodele folosite În Învățământul actual trebuie Îmbinate astfel Încât să existe o participare activă a copiilor preșcolari, ei să
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
română Subiectul: „Bunica” de B. Șt. Delavrancea Tipul lecției: de receptare a unei opere epice 1. Motivația: Cultivarea pasiunii și a dragostei elevilor pentru lecturile În care Întâlnesc personaje dragi lor, bunicii. Elevii vor constata că În această operă literară predomină dialogul, fără a fi diminuată narațiunea, elementele de descriere fiind sumare. Textul contribuie la dezvoltarea gândirii critice, dând posibilitatea elevilor să reflecteze la realitățile și sentimentele dintre nepoțel și bunică, Înțelegând starea sufletească a copilului În timp ce ascultă poveștile. 2. Obiective
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
de asistenți maternali acest lucru a fost realizat de autorități fără o strategie anume și ca presiune din partea comunității europene. Problemele complexe primesc un suport fragmentar în termeni de servicii, iar gradul de profesionalism al serviciilor sociale este extrem de inegal, predominând mai mult servicii lipsite de un nivel minim de profesionalism. Niklas Luhmann este considerat a fi unul din principalii reprezentanți ai teoriei sistemelor în sociologie, alături de Talcott Parsons .El folosește mai multe concepte: sistem, mediu, autopoiesis, sens, comunicare etc. S-
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este astăzi exclusiv managerială, cât ghidată de căutarea tărâmurilor îndepărtate propice investițiilor fructuoase. Totuși, ele sunt retraduse în Occident de noile tematici ale "încrederii" drept cheie de boltă a funcționării întreprinderii. Această evoluție, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bacillaris, S. mangini, S. italicus și altele. În Italia centrală, proporțiile celor două categorii de levuri, sporogene și asporogene, sunt egale; în schimb în regiunile viticole mai răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sporogene și asporogene, sunt egale; în schimb în regiunile viticole mai răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul fermentației spontane, aceasta este deschisă de cele asporogene, care asigură începutul și prima fază a fermentației; dintre acestea predomină Kloeckera apiculata și Torulopsis bacillaris. Fermentația spontană este declanșată de levuri asporogene pentru că acestea se găsesc pe suprafața boabelor în număr mai mare comparativ cu alte specii. Cum Kloeckera apiculata nu poate suporta decât 4 - 5 vol. % alcool, rămâne în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
deosebit pe angajații unei organizații cu un astfel de tip de cultură organizațională este "împărtășirea experienței, a scopurilor și a intereselor mai degrabă decât cea a sentimentelor" (idem, p. 221). Cultura fragmentară Cultura fragmentară există în cazul organizațiilor în care predomină persoane cu rol de expert, ce pot lucra independent pentru a atinge anumite scopuri. O astfel de cultură organizațională există în situațiile în care se manifestă un nivel scăzut de muncă interdependentă și un grad ridicat de autonomie și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nivel ridicat al expertizei. Așadar, în urma prezentării acestor interesante modele, putem spune că așa cum ne-am dat seama cu toți nu există o cultură organizațională pură. În viața organizațiilor nu întâlnim asemenea net delimitate distincții. Totuși, un tip sau altul predomină și dă sensul activităților dintr-o instituție și al diamicii relațiilor interpersonale. De asemenea, imprimă și un anumit climat în perimetrul acesteia. Climatul organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și pe verticală. Este un climat de cooperare, de deschidere, motivant, de încurajare. În cartea sa Școala o abordare sociopedagogică (1999), E. Păun definește și descrie următoarele tipuri de climat organizațional (pp. 132-133). Climatul deschis Este acel climat în care predomină cooperarea și respectul. Managerul este deschis și dispus să asculte oricând propunerile/ideile profesorilor. El face, frecvent și sincer, aprecieri la adresa colegilor și colaboratorilor lui, le respectă competența, le oferă o largă autonomie, îi susține. Managerul evită, pe cât îi este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera") stroke-uri negative (punitive, dezorganizatoare și perturbatoare). Din păcate, în multe structuri organizaționale predomină dacă nu indiferența atunci stroke-urile negative. Fie că sunt conducători sau subordonați, colegi sau colaboratori, soți, frați/ rude, părinți sau fii/fiice, mulți indivizi nu-și cultivă tendința de a-și transmite semne de recunoaștere pozitivă. Sunt mult prea ocupați
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noastre. Este cea mai bună cale de a atrage oamenii (idem, p. 19). Relații influențate de tendințele principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oamenii (idem, p. 19). Relații influențate de tendințele principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un prieten, un iubit/o iubită, un soț
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mijloace nonverbale 23. 2. Relațiile de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale. Cu toate acestea, chiar dacă se vorbește mai puțin (și par a fi mai puțin cultivate în mentalul colectiv), nu am putea exclude din preocupările, prioritățile, motivațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale. Cu toate acestea, chiar dacă se vorbește mai puțin (și par a fi mai puțin cultivate în mentalul colectiv), nu am putea exclude din preocupările, prioritățile, motivațiile și comportamentele noastre relațiile de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acest lucru gradual, reprezintă cheia cooperării. Pedepsirea profitorilor este "o forță foarte importantă pentru stabilirea cooperării la scară largă", a declarat cercetătorul elvețian Ernst Fehr. Înr-un fel, fiecare individ este un mic polițist. • De asemenea, într-un mediu în care predomină strategiile bazate pe lipsa de cooperare, strategiile cooperative evoluează totuși dinspre grupurile mici de indivizi care cooperează unii cu alții înspre celelalte grupuri de indivizi, chiar dacă strategiile cooperative nu dețin supremația interacțiunilor dintre ei. Cei care cooperează acumulează puncte mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]