3,246 matches
-
literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare și înființează el însuși unul, în cadrul Clubului ICTB. Debutul editorial are loc în 1989, cu volumul Gravitația tăcerii, prefațat de Ioanid Romanescu. O mare încredere în forța Cuvântului (obligatoriu, cu majusculă) caracterizează versurile lui B., fie că e vorba de cele metaforizante, de factură neomodernistă, fie de cele „neorealiste”, îngroșate prin aderența la realitatea exterioară postrevoluționară. Pe de o
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
balneoclimateric al României (1932, în română și în franceză), un album dedicat României (Leipzig, 1933, realizat în colaborare cu Kurt Hielscher), Ghidul Bucureștilor (în colaborare cu Al. Cicio Pop, publicat în 1935, iar în versiune franceză în 1936). Editează și prefațează albumul Bucureștii în 1869 de Preziosi (1936), colaborează cu Al. Tzigara-Samurcaș, Thor Kielland și Henrik Grenover la alcătuirea unui album dedicat artei populare românești (Oslo, 1936), scoate cu Georges Détaille broșura À travers la Roumanie, cu ilustrații de Aurel Jiquidi
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
Roma, alte poeme din același ciclu fiind difuzate pe postul Radio France International și la Televiziunea belgiană. Prima carte publicată în Occident este eseul Teatrul floral-spațial (1972), urmată de două volume de poeme: La lingua del canario, ediție bilingvă italiano-română, prefațată de Pasquale Morabito (1974), și Bordel à merde (1975), ambele cuprinzând versuri din suita Retoricelor. Poeziile îi sunt difuzate, de asemenea, pe canale de radio și de televiziune din Franța, Italia, Belgia, Germania, Marea Britanie, Canada, SUA ș.a., iar premiul italian
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
timp în care i-a cunoscut pe Mihai Eminescu, Titu Maiorescu și Ion Creangă, iar între 1892 și 1895 a fost director la o școală primară din Focșani. A colaborat la „Timpul”, „Epoca”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. Prefațându-i Literatura populară sau Palavre și anecdote (1882), Eminescu nădăjduia că „autorul lor își va continua lucrarea, în care arată talent și se va sili să dezgroape mai târziu poveștile lui Pepelea, cari sunt fără contestare mai vechi decât aceste
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
CANTACUZINO, G.[eorge] M.[athei] (23.V.1899, Viena - 1.XI.1960, Iași), eseist. Este fiul lui Nicolae B. Cantacuzino, secretar în cadrul Ministerului de Externe și autorul unor atractive memorii, Amintirile unui diplomat român, scrise în franceză și prefațate de N. Iorga. Relațiile sale de rudenie, mai mult sau mai puțin apropiată, sunt impresionante: domnitorii Barbu Dimitrie Știrbei și Alexandru I. Cuza, scriitoarele Anna de Noailles și Martha Bibescu, pictorul Th. Pallady. Până în 1909, C. trăiește la Viena. Își
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
și publicist. Fiu al unui negustor aromân, Gheorghe Constantin Carcalechi, stabilit în Brașov, și al Mariei (n. Ciurcu), vara lui D. Eustatievici, C. ajunge, urmând o școală de comerț în Buda, „ferlegher” (editor), din 1812, al Tipografiei Universității. Tipărește (și prefațează) tălmăciri din S. Gessner, Voltaire, D. Darvari, datorate lui Eufrosin Poteca și Al. Beldiman, precum și însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
în 1966, în „Ramuri”, cu poezie, și editorial în 1977, cu volumul de versuri Tapiserii cu lună. Colaborează cu versuri și articole de critică literară la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul” „Viața românească”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Argeș”. A îngrijit și prefațat ediții din scriitori români și străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca poetă sub influența lui Blaga, cu versuri fără rimă și ritm (urmărind, în curgerea lor, doar o anume stare interioară), în care sunt prezente câteva figuri
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
de întâmpinare nu l-a acaparat niciodată și a practicat-o cu intermitențe, C. promovează în cronicile sale nume care s-au impus în literatura română: Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest Morariu, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Nichita Stănescu. Prefațează volume de autori români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi, Bacovia, Petică, Blaga). Prefațează Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană (1969), o premieră absolută într-o epocă de relativă și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
pref.) II. Damean, Sorin Liviu (pref.) 35(498.8)"1878/1913" Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DUMITRU-VALENTIN PĂTRAȘCU Dobrogea Evoluția administrativă (1878-1913) Prefață de Corneliu Mihail LUNGU Cuvânt-înainte de Sorin Liviu DAMEAN INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață / 7 Cuvânt înainte / 9 Introducere / 11 Istoriografie / 15 I. Dobrogea în istoria românilor / 19 I.1. Dobrogea sub dominație otomană / 19 I.2. Dobrogea în contextul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la începutul secolului XX (1900-1913) / 325 IV.1. Integrarea Dobrogei în sistemul administrativ românesc la începutul secolului XX / 325 IV.2. Dobrogea în contextul războaielor balcanice. Conferința și tratatul de pace de la București (iulie-august 1913) / 424 Concluzii / 435 Bibliografie / 449 Prefață Lucrarea de față completează un capitol esențial din istoria Dobrogei, evoluția administrativă a acestei provincii având ca puncte de referință anul dobândirii independenței României și revenirii Dobrogei la patria mamă și anul dobândirii Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), ca urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care a fost semnat un armistițiu. Pe frontul sârbo-bulgar bătălia decisivă s-a desfășurat în perioada 17/30 iunie-26 iunie/9 iulie 1913 și s-a soldat cu retragerea trupelor bulgare până la Țarskoe Selo. Operațiunile militare de pe frontul sârbo-bulgar au prefațat, la scară redusă, războiul de tranșee specific primei confagrații mondiale. În cursul operațiunilor militare de pe frontul sârbo-bulgar pierderile umane s-au ridicat la 16 000 de morți și răniți din rândurile armatei sârbe și 25 000 de morți și răniți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 134. 1590 S.J.A.N. Dolj, Fond Prefectura Dolj, Serviciul Administrativ, dosar nr. 170/1885, f. 1-2. 1591 Bogdan Catană, loc. cit., p. 135. 1592 Miodrag Milin, op. cit., p. 160. 1593 Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, Istoria Bulgariei, prefață de Gheorghe Zbuchea, Editura Corint, București, 2002, p. 117. 1594 Ibidem, p. 118. 1595 Apud Sorin Liviu Damean, Diplomați englezi în România, vol. II (1881-1914), doc. nr. 51, Editura Universitaria, Craiova, 2009, p. 120. 1596 Ibidem. 1597 Ibidem. 1598 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prin magie fabulatorie a ființei ca obiect sacral și a Lucrului ca timp oprit, încrustat, sufletul vagant prin epoci și medii copios populate cu vedenii oferă lecturii voluptăți de alchimie psihologică. Au trecut mai bine de zece ani de când am prefațat (zadarnic) întâia oară Cutia cu bătrâni. Și Andrei Oișteanu și eu am îmbătrânit, nu în stil, nu în concepții, ci pur și simplu sufletește. Dar asta înseamnă că suntem cu zece ani... mai aproape de personajele sale. în orice caz, textul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
PREFAȚĂ Drumul lui Gheorghe Bălăceanu spre proza scurtă Gheorghe Bălăceanu a luat cu certitudine umorul în serios! Este drept că pînă la aceste pagini de proză a trecut prin vămile umorului în pictură și epigramă. L-am cunoscut ca exponent avizat
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
evoluție. Se orientează tot mai mult LA FRONTIERELE CELOR ABSURDE 47 33. 34. către imaginea labirintului, mai potrivită pentru noul tip de conștiință europeană. Doar că modernii vin cu o altă înțelegere în această privință. Francis Bacon, de pildă, în „Prefața“ la Instauratio Magna (1620), consideră că labirintul reprezintă însăși structura - sau arhitectura, edificiul - acestei lumi. Celui care îl contemplă îi apare cu destule căi ambigue, „asemănări înșelătoare între lucruri și semne, spirale și noduri arcuite și compli cate“. Așadar, la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Timpul sacru și miturile 61 III. Sacralitatea Naturii și religia cosmică 101 IV. Existență umană și viață sanctificată 140 ELEMENTE BIBLIOGRAFICE 187 Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). ------------------------------ SALAZAR PREFAȚĂ Cartea aceasta de istorie politică este scrisă de un om care nu se îndeletnicește nici cu istoria propriu zisă, nici cu politica. Ea s-a născut dintr-o nedumerire și a fost scrisă pentru a răspunde la o întrebare, pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
101 sq.; Camara Reys, As questoes morais e sociais na literatura (Lisboa, 1941) p. 72 sq.; Alfredo Pimenta, Mestres do pensamento (Braga, 1941); Manuel da Silva Gaio, Os vencidos da vida (Coimbra, 1931). Despre Antero de Quental: Os sonetos compleios, prefațate de Oliveira Martins (ediția nouă, Coimbra, 1933); Odes modernos (ed, nouă, Coimbra 1924); Prosas, 3 volume (ediții noi, Coimbra 1923-1932); Fidelino de Figueiredo, Historia de Literatura Realista (ed. II, Lisboa, 1924), p. 39 sq.; Antonio Sardinha, Ao principia era o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prin magie fabulatorie a ființei ca obiect sacral și a Lucrului ca timp oprit, încrustat, sufletul vagant prin epoci și medii copios populate cu vedenii oferă lecturii voluptăți de alchimie psihologică. Au trecut mai bine de zece ani de când am prefațat (zadarnic) întâia oară Cutia cu bătrâni. Și Andrei Oișteanu și eu am îmbătrânit, nu în stil, nu în concepții, ci pur și simplu sufletește. Dar asta înseamnă că suntem cu zece ani... mai aproape de personajele sale. în orice caz, textul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
A ORGANISMULUI NUMIT SOCIETATE ............ 80 ETERNUL FEMININ ........................................................................... 84 DE DRAGOSTE ................................................................................... 92 VIAȚĂ ȘI MOARTE ............................................................................. 99 SPIRITUL CREATOR ......................................................................... 105 ESTETICE ......................................................................................... 109 VARIA ............................................................................................... 118 ADELA ....................................................................................................... 123 TESTAMENT .............................................................................................. 253 Aprecieri ..................................................................................................... 255 CZU 859.0-31 I 11 Textele sunt reproduse după volumele: G. Ibrăileanu, . Prefață de Constantin Ciopraga. Editura pentru literatură, București,1969. Colecția " Biblioteca pentru toți " (serie nouă) și G. Ibrăileanu, Privind viața.Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Valentin Tașcu.Editura Dacia, Cluj, 1972. Colecția "Restituiri". Coperta: Isai Cîrmu ISBN 9975-74-128-2 (c
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
uleiul, strop cu strop, dacă adaugi prea mult, prea repede, dacă te grăbești, atunci mintea se taie cunoștințele se separă de cele experimentale și ești pe cale să produci ( sau să devii ) mai degrabă un învățat decât un practician.” G. CLAXTON PREFAȚĂ O lucrare interesantă și atractivă este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Teatru pentru copii Clasele I - IV Oana ARGHIRE Prefață Teatrul! Ce tânăr e bătrânul teatru, de peste două milenii! Și atunci cu acompaniamentul fluierului de trestie, actorii îmbrăcați în piei de țap făceau oamenii să se bucure sau să plângă și mai ales, să spere, să fie mai buni, mai
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
PREFAȚĂ Dacă în urmă cu căteva zeci de ani, la facultățile de medicină era probă de admitere, pe lângă alte discipline în țara noastră obiectul limba și literatura română, iar medicii, după absolvire stăpâneau temeinic o cultură umanistică literară, muzicală pe lângă temeinicul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
lui să bată drumul pe care a mers Iisus; să li se pună pe cap coroană de spini, să urce Golgota în genunchi, cu crucea în spate, și să se lase răstigniți! Legionari, fiți voi copiii aceștia!” Corneliu Zelea Codreanu PREFAȚĂ De douăzeci și trei de ani România își caută calea. Totul funcționează anarhic și împotriva românului. Sufletul românului este traumatizat. Noii conducători și lustruitori de „cioburi” se bălăcesc în atitudini, când la dreapta, când la stânga. Nu au o gândire proprie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mai 1918 ). Dimitrie Anghel (1872‐1914) Dimitrie Anghel este poetul și scriitorul zgârc it la vorbă, care sugerează mai mult decât spune, care declanșează sentimentele și gândurile cititorului, călăuzindu‐le discret pe cărări ce sunt adesea doar indicate. Margareta Iordan Prefață la „În grădină” (poezii și proză), Editura Tineretului, 1966 MAMA (fragment) Mamă! Ce puțin am rostit numele tău și cât de vag îmi aduc aminte de tine ... O negură te învăluie și p arcă din neguri e urzit și conturul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]