7,433 matches
-
al societății Junimea din 1868, s-a bucurat de aprecierea favorabilă a lui Titu Maiorescu. Debutase în 1861 la „Ateneul român”, colaborând apoi la alte reviste și ziare, precum „Convorbiri literare”, „Albina Pindului”, „Literatură și artă română”. Lirica sa este preponderent erotică. Emoțiile sunt mereu aceleași și derivă din încântarea poetului aflat pururea în fața „amorului”. Dar la Ș. cultul iubirii se degradează din cauza grandilocvenței și a galanteriei stereotipe. Producțiile i-au fost adunate postum în volumele Poezii (1902) și Poezii alese
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
în decursul ultimilor ani de dictatură, cum ar fi numărul 4-6, datat 1988, consacrat lui Emil Cioran, dar editat după revoluție. Ca o consecință a diversificării pieței culturale, publicația își pierde semnificativ din pondere și impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
1851. Nu sunt cultivate, în genere, studiile cu caracter teoretic, precum și încercările de interpretare a unor genuri sau specii, altfel bogat reprezentate. Cele câteva articole care apar totuși, semnate nu numai de români, ci și de străini, au un caracter preponderent descriptiv: M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
cronicii lui Grigore Ureche (chiar și indirect, deoarece și manuscrisul dascălului s-a pierdut), vina de a fi alterat textul original cu informații nesemnificative sau neadevărate și de a fi provocat mistificări grave a făcut ca faima lui să fie preponderent negativă. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ed. îngr. și introd. P. P. Panaitescu, București, 1958, 64-65, 68-71, 175-185, 187-188, 195-224; [Interpolări], în Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi, București, 1973, 405-407, 413-425. Repere bibliografice
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
artistic”, „Cărți și reviste”, „Informații”. La capitolul poezie, alături de Nicu C. Pavel, un colaborator constant se va dovedi Alexandru Marius (Sunt ultimul pescar..., Fapt divers, Vis interior, Vară, Drumuri de toamnă, Priveliște de iarnă, Rustică). Cum publicația nu are caracter preponderent literar, ea nu va reuși să îi strângă în jur pe poeții valoroși ai momentului. Nici în materie de proză nu este capabilă să impună condeie noi ori să le cultive pe cele afirmate. T. Păunescu-Ulmu prezintă elogios colecția „Clasici
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
informatică) și de cunoaștere în general. Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice. Manifestarea inițiativei și a disponibilității de a aborda sarcini variate. 7. Sugestii metodologice: Predarea acestei discipline opționale va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metoda învățării prin descoperire și punându-se accent pe analiza problemei. Realizarea proiectelor în cadrul activităților practice va urmări dezvoltarea abilităților de lucru în echipă. Pentru buna desfășurare a orelor și aplicarea programei se sugerează următoarele activități de învățare: -prelucrarea datelor
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
informatică) și de cunoaștere în general. * Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice. * Manifestarea inițiativei și a disponibilității de a aborda sarcini variate. 7. Sugestii metodologice: Predarea acestei discipline opționale va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metoda învățării prin descoperire și punându-se accent pe analiza problemei. Realizarea proiectelor în cadrul activităților practice va urmări dezvoltarea abilităților de lucru în echipă. Pentru buna desfășurare a orelor și aplicarea programei se sugerează următoarele activități de învățare: prelucrarea datelor
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0 10,cu și fără suport intuitiv. Rezolvă probleme cu o singură operație, adunare - scădere. Respectă pașii în rezolvarea problemelor cu o singură operație, adunarescădere. Metode și instrumente de evaluare. Evaluarea orală va fi preponderentă dar va alterna cu evaluarea scrisă (elevul se poate exprima mai bine oral decât scris). I se va oferii astfel elevului posibilitatea să se exprime oral atunci când sarcina scrisă îi depășește posibilitățile proprii de realizare. Vor fi utilizate probe orale
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Identifică și recunoaște toate părțile propriului corp Identifică și denumește părțile corpului altor persoane Recunoaște părțile corpului pe o imagine sau mulaj Desenează și denumește în propriul desen părțile corpului uman Metode și instrumente de evaluare Evaluarea orală va fi preponderentă. I se va oferi astfel elevului posibilitatea să se exprime oral atunci când nu poate desena. Fișe de evaluare cu imagini care să ilustreze părțile corpului uman. Fișe cu imaginea corpului uman pe care trebuie să așeze părțile decupate ale corpului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
centrată pe ideea pasiunii cadrului didactic, definită ca ”flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală”, concept care vizează noțiunea de sacrificiu total, a educatorului creativ implicat în activitatea educațională. Insistând asupra modului de predare - învățare - evaluare, rolul preponderent cade pe formarea personalității elevului în trinitatea: familie - elev - cadrul didactic. Un cadrul didactic creativ are o atitudine formativă și participativă, deschis oricând cursurilor și programelor de formare continuă, documentării prin lucrările de specialitate, care includ introducerea noului în predare
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
folosirea acelor metode care sunt mai eficiente pentru ceea ce dorim să realizăm. Să nu pierdem din vedere că unele din metodele moderne nu pot fi folosite la clasa I, de exemplu. De recomandat este ca sarcinile de lucru să fie preponderent creative, nu rutiniere. În fond, ne pregătim împreună cu elevii noștri pentru un viitor imprevizibil. Vom forma, deopotrivă, o nouă generație de elevi și de cadre didactice, iar activitatea de formare pentru viitor, trebuie caracterizată prin elan. Toate activitățile desfășurate cu
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
În 1881. Dar, probabil, și inspirată de Germania, care ne condiționa acordarea sprijinului său, de o apropiere româno-austriacă, Viena Începe să se manifeste tot mai refractar, condiționându-și acordul de rezolvarea, În favoarea ei, a „problemei Dunării”, adică de acordarea votului preponderent. Pe de altă parte, obiecții mai moderate manifestă și Rusia, care nu este dispusă să accepte faptul Împlinit. De aceea, anul 1881 a fost unul al manifestării maturității politice românești și al Îndeplinirii unui obiectiv național mai vechi, instaurarea regalității
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
clasei); "-" evaluarea externă, realizată de o altă persoană/instituție, alta decât cea care a asigurat derularea predării și învățării; "-" autoevaluare, efectuată de subiectul însuși asupra propriului progres; 5. Nu este mai puțin importantă nici departajarea ce se face între: "-" evaluarea preponderent pedagogică, vizând în esență ceea ce subiecții au asimilat, ceea ce știu să facă și ce capacități și trăsături și-au format; "-" evaluarea preponderent psihologică, privind funcțiile psihice implicate în activitatea de învățare. Evaluările psihologice vizează aptitudinea subiectului de a învăța, adică
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
subiectul însuși asupra propriului progres; 5. Nu este mai puțin importantă nici departajarea ce se face între: "-" evaluarea preponderent pedagogică, vizând în esență ceea ce subiecții au asimilat, ceea ce știu să facă și ce capacități și trăsături și-au format; "-" evaluarea preponderent psihologică, privind funcțiile psihice implicate în activitatea de învățare. Evaluările psihologice vizează aptitudinea subiectului de a învăța, adică ceea ce poate să facă; 6. După obiectul evaluării: "-" evaluarea procesului de învățăre (atât a achizițiilor cât și a procesului în sine); "-" evaluarea
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
și de asemenea o pondere mică a activelor intangibile în total activ. Activele circulante dețin o pondere de 36,5% în anul 2005, pondere ce crește în 2006 până la 39,5 %. Această majorare a ratei activelor circulante s-a realizat preponderent pe seama sporirii volumului de activități, acordarea unor termene de plată mai drastice pentru clienți. Din punct de vedere al ratelor de structură ale pasivului, firma analizată prezintă o stabilitate financiară ridicată. De asemenea, firma dispune de autonomie financiară, ponderea captalului
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
din ce în ce mai agresivă. Invazia materialelor noi ce se perfecționează rapid, noile tehnologii, utilizarea laser-lui din ce în ce mai mult și pe scară din ce în ce mai largă, fac ca posibilitățile de diagnostic și tratament să se lărgească în mod vizibil. Stomatologia modernă, ramură a medicinii cu caracter preponderent practic, nu se poate realiza decât în echipă, în care fiecare membru știe exact ce are de făcut. Asistenta medicală de stomatologie este un cadru tehnic relativ nou specializat în domeniul sanitar. Apariția ei a fost impusă atât de modernizarea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
hotare. Un spațiu întins este consacrat relațiilor cultural-literare, politice și economice româno-canadiene, în cadrul rubricii permanente „Canada și România - două continente în căutarea istoriei”. Debutând ca o revistă de bună ținută cultural-științifică, T. se transformă, în ultimii ani, într-o publicație preponderent politică. Alți colaboratori: George Caragață, Florin Marinescu, George Barbu, Ioan Guția, C. Dragnea, Grigore Nandriș, Aurelia Avramescu, Mircea Handoca, Constantin Cârjaliu, George Constantinescu, Al. Gregorian, Claudiu Tudorancea, C. Michael-Titus, Dan Simonescu, Nicolae Lăpușneanu, Dominik Nicol, Radu Negru, Valentin Hossu-Longin, C.
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
era alcătuită din Ion Oarcăsu, Ion Lungu, Domițian Cesereanu, Radu Enescu, Constantin Cubleșan, Mircea Vaida. După 1970 se impune spiritul mai liberal al lui Ion Vlad, Mircea Zaciu, Victor Felea, Adrian Marino, Nicolae Balotă, precum și al generației care a debutat, preponderent, la T.: Mircea Popa, Valentin Tașcu, Aurel Sasu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Marcoș, Petru Poantă, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a. Trebuie semnalat, de asemenea, faptul că aici și-au văzut tipărite unele din primele scrieri
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
ale unor aspecte neplăcute dintr-o călătorie la Athos. Cele câteva comentarii critice despre poezia lui T. relevă amestecul de tradiționalism și modernism, recunosc o anumită virtuozitate și originalitate a lirismului și a versificării, remarcând caracterul personal al imaginației, înclinată preponderent spre transfigurare picturală. Cum versurile devin la el tot mai mult o formă a trăirii religioase, iar gazetăria mult mai adecvată, mai utilă pentru cunoaștere și reconstrucție socială, T. a fost apreciat mai mult ca un gazetar percutant și ca
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
doi gazetari își păstrează responsabilitățile, primul fiind director, celălalt redactor-primar. În articolul Către publicul român din numărul inaugural, C.N. Brăiloiu oferă toate detaliile privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
consecințelor acestora. După o succintă radiografiere a teoriilor românești și străine asupra postmodernismului, U. punctează cele două antinomii din cadrul optzecismului: cea dintre dominanta textualistă (de sorginte franceză) și cea propriu-zis postmodernă (venită pe filieră americană), dar și cea dintre estetica preponderent postmodernă a generației și contextul politic premodern al comunismului românesc. Mai importantă este însă altă contradicție - între asumarea livrescului, a intertextualității și a unui epigonism alexandrin, pe de o parte, și căutarea unui limbaj inaugural, inspirat, capabil să înființeze lumi
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
Convorbiri literare” Premiul Opera Omnia. După „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, amplă cercetare asupra personalității și operei lui Artur Gorovei, asupra programului și ideilor pe care revista editată de acesta la Fălticeni le-a promovat, U. optează pentru un demers estetic preponderent teoretic, realizat în lucrările Poetică folclorică (1976), Prolegomene la o estetică a folclorului (1980), Eseuri etnologice (1986), Etnoestetica (1998), Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală (2001). Sunt programatice pentru el reformularea definițiilor culturii tradiționale, detașarea netă de practicile
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie bogată (fotografii, caricaturi, reclame). Dar V. are merite mai cu seamă prin atragerea unor scriitori cu succes la public și cu bune contribuții în plan literar. Alți colaboratori: Constantin Virgil Gheorghiu, Traian Lalescu, Mihail Ilovici
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
G.I. Ionnescu (-Gion) (Dâmbovița bucureșteană), Ion Ghica (Industriile din București), Grigore G. Tocilescu (Din istoria Bucureștilor), H. Stahl (Prin Bellu, extras din volumul Din Bucureștii ce se duc), D. Caselli (Biserica Sf. Gheorghe, Hanul lui Manuc) ș.a. Revista fiind alcătuită preponderent cu materialele venite benevol de la cititori - traduceri, adaptări, prelucrări ale unor informații, articole, scurte piese literare, noutăți și curiozități de tot felul și din toată lumea, preluate din reviste românești („Albina” „Revista științifică «Adamachi»” „Natura”) și străine („Nature”, „Journal de voyages
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
interpretului marea tripletă a poeziei interbelice: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu. Dacă primele volume ale lui Z. conțin exclusiv articole de istorie literară, odată cu Lecturi și zile (1975) încep să își facă loc comentariile despre scriitorii contemporani, acestea devenind preponderente în Lancea lui Ahile (1980). Aici, ca și în Viaticum (1983), poate cea mai densă carte a sa, aplică metodele criticii moderne. Astfel, opera lui Geo Bogza este analizată prin prisma „elementelor” lui Gaston Bachelard, iar proza lui Marin Preda
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]