5,945 matches
-
2000. Bodu S., "Cauza în contractul de societate", în R.R.D.A., nr. 1/2005. Buzoianu S. (I), Papadopol B. (II), "Discuții în legătură cu existența în dreptul român actual a daunelor cominatorii", în Dreptul, nr. 7/2004. Catană R.N., "Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139-161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 191 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 192 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 385 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 386 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află și adulterul, cu obligativitatea de a nota totul în condicile numitelor departamente, în speță spătăria și agia. În ce măsură acești doi dregători au pus în aplicare prerogativele ce le reveneau prin lege, în materie de adulter, nu știm deoarece con dicile nu s-au păstrat. Ei capătă, mai degrabă, dreptul de a-i amenda și a-i pe depsi pe cei vinovați de adulter și nu de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt însă și un bun prilej de întâlnire cu credincioșii, cu preoții, pentru a-i asculta, a-i sfătui, a le oferi învățături, a efectua slujbe, a intra în contact direct cu „turma“. Mitropolitul Grigore (1760-1782) păstrează și consolidează aceste prerogative ale Bisericii, luând o serie de alte măsuri importante. Dar tot acest proces de impunere a Bisericii în viața de zi cu zi a individului, început sub Antim Ivireanul și consolidat datorită unor personalități puternice cum au fost Neofit Cretanul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
abolirea dictaturii, el va conduce țara până la desemnarea prin alegeri libere a noilor structuri. Principiul separării puterilor în stat (legislativă, judecătorească, administrativă), principiu admis din capul locului ca normă de conduită, obliga Frontul să rămână în afara cursei electorale, atâta timp cât exercită prerogativele puterii. Or, el a decis de curând să ia totuși parte la alegeri, pe motiv că exprimă un spectru larg de atitudini politice, că e reprezentativ pentru țară și că altfel s-ar ajunge la haos. Mai mult, Consiliul Frontului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce puteau degenera în conflicte și mai dramatice. După cum se vede, Frontul Salvării Naționale, predispus în chip evident a acumula tot mai multă putere, în cadrul unei soluții voit echivoce, a trebuit să consimtă la limpezirea statutului său și să împartă prerogativele conducerii interimare cu alte partide. El devine astfel, la rându-i, un partid care va lua parte la viitoarele alegeri, urmând deci a-și prezenta programul și candidații. Un câștig de principiu pentru democrația românească s-a realizat în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-au evocat diferite scenarii în "mersul revoluției" indică de fapt un asemenea tip de lectură a evenimentelor. Sunt scenariile unei puteri care n-a voit să recunoască imperativul zilei și care continuă, sub diverse forme, a-și adjudeca toate prerogativele. "Rien appri, rien oublié". Din păcate, puterea n-a întâmpinat forțe pe măsură, capabile să emită la rândul lor strategii de contrapondere. Până acum ea și-a putut permite să-și facă jocul cu relativă dezinvoltură, contând pe incapacitatea opoziției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
apare și în tablourile lui Magritte, ca de pildă în L'homme au chapeau melon sau în Le fils de l'homme etc. 124 "Maestrul, într-o adunare masonica, stă cu pălăria pe cap: prezidează cu capul acoperit, semn al prerogativelor și al superiorității sale. Fie că obiceiul s-a menținut sau nu, din rațiuni practice, simbolismul pălăriei nu a fost afectat. Rolul pălăriei pare să corespundă celui al coroanei, semn de putere, de suveranitate." (Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stat membru al Uniunii Europene, nu poate invoca acel act normativ pentru a împiedica importul produselor puse în circulație în mod legal în alt stat membru al Uniunii Europene. Practic, se consideră că proprietarul brevetului își pierde o parte din prerogativele sale, ca urmare a epuizării dreptului său, din momentul în care obiectul invenției brevetate a fost comercializat de el sau cu consimțământul său. Această teorie are aplicabilitate generală referitor la drepturile de proprietate intelectuală, cu excepția dreptului la marcă, a produselor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
drept subiectiv nu este întâmplătoare. Dacă dreptul la educație face parte din categoria drepturilor omului consacrat ca atare în Declarația Universală a Drepturilor Omului și celelalte pacte internaționale, fiind inerent naturii umane, cercetarea științifică, este văzută ca libertate, este o prerogativă individuală, recunoscută și garantată din punct de vedere juridic, o creație juridică, strict legată însă de dreptul la educație. În strânsă legătură cu acest scop identificăm și consolidarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare prin educația continuă, incluzând aici și formarea profesională. În legătură cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
instituțiile care pregătesc anumite categorii de specialiști, pot contribui la pregătirea educațională a acestora, cu resurse financiare, și celelalte ministere direct interesate. Împrumuturile și ajutoarele externe devin și ele o sursă de finanțare a învățământului superior. Mai mult, statul are prerogativa de a finanța și învățământul superior privat, cu scopul declarat de a stimula atât excelența instituției de învățământ private, cât și a programelor de studii. Chiar în contextul în care sunt de apreciat progresele făcute prin noua lege a educației
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanței la guvernare. Rolul monarhiei în istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele își exercita atribuțiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative , militare și executive. Deși sistemul de guvernare era reprezentativ, în practica politică puterea executivă avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a fost semnat sub influența medicamentelor, iar anterior administrării de calmante D. precizase clar care era dorința sa. Pentru ca pacientul să fie capabil să-și exprime consimțământul, trebuie să i se furnizeze toate datele relevante pentru finalizarea procesului decizional. Este prerogativa pacientului, și nu a medicului, să hotărască ce tratament corespunde cel mai bine intereselor sale. În acest sens se exprimă și legea română: conform art. 649 din Legea nr. 95/2006 pacientului i se solicită acordul scris, după ce i s-
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
că este singur sau mai ales în cadrul unei interacțiuni cu anturajul său, necesită, în mod evident o cunoaștere aprofundată a dezvoltării așa-zise normale 170". Vom prezenta, în sinteză, boala mentală, după Michel Foucault: "În patologia mentală, se acordă aceeași prerogativă noțiunii de totalitate psihologică; boala ar fi deformare intrinsecă a personalității, dezorganizare internă a structurilor sale, deviere progresivă a devenirii sale, ea nu ar avea realitate și sens decât în interiorul unei personalități structurate. În această direcție s-a încercat definirea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
proiect era impusă și pentru interesele cultelor de a-și asigura libertățile cuvenite și drepturile lor”. Aducea argumente și pentru susținerea ideii despre Biserica Ortodoxă Română ca biserică dominantă în stat, subliniind că această poziție nu presupune condiții particulare sau prerogative speciale pe care să le exercite în detrimentul altor culte. Referindu-se la poziția statului român față de Biserica Ortodoxă Română, Lapedatu considera că aceasta nu poate fi în afara statului deoarece între cele două instituții au existat de la începutul organizării statale o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de proiect). În cazul orașului Khartoum acest model de creștere polinucleară a generat și consecințe bine individualizate în plan politico-geografic. Alăturarea transfluvială a celor trei orașe a creat o arie urbanizată triunghiulară, în cadrul căreia capitala Khartoum și-a “externalizat” unele prerogative de putere, prin transferarea sediului puterii legislative pe malul stâng al Nilului Alb, în orașul Omdurman. d. Poziția geografică și funcțiile orașelor sunt două mărimi care, cel puțin pentru perioada premodernă, au exersat o evidentă simbioză de interdependență: pentru exercitarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
proiect era impusă și pentru interesele cultelor de a-și asigura libertățile cuvenite și drepturile lor”. Aducea argumente și pentru susținerea ideii despre Biserica Ortodoxă Română ca biserică dominantă în stat, subliniind că această poziție nu presupune condiții particulare sau prerogative speciale pe care să le exercite în detrimentul altor culte. Referindu-se la poziția statului român față de Biserica Ortodoxă Română, Lapedatu considera că aceasta nu poate fi în afara statului deoarece între cele două instituții au existat de la începutul organizării statale o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanței la guvernare. Rolul monarhiei în istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele își exercita atribuțiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative , militare și executive. Deși sistemul de guvernare era reprezentativ, în practica politică puterea executivă avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
legislative în statul modern, trebue totuși să constatăm că aceste organe politice atât de deosebite prin originea și dezvoltarea lor, răspund uneori unor nevoi asemănătoare ale vieții publice". Acest "rost" se concretiza în legătură cu reprezentarea și votarea impozitului cerut de suveran, prerogativă importantă prin care stările își manifestau voința pro sau contra în Adunările reprezentative. În ceea ce privește Parlamentele moderne, este de înțeles că reprezentarea în Adunările de stări medievale devine o idee generoasă în completarea drumului parcurs de teoria și practica democrației de la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
par însă suficiente pentru a înțelege ansamblul vieții politice urbane și rurale, civile și ecleziastice din secolului al XIV-lea. Regula de drept fundamentală a acestui secol, de care am amintit anterior, pare a fi fost tocmai partajul contractual al prerogativelor suveranității, rezultat al unei lungi evoluții. De la acordarea libertăților orașelor la cele ale servilor, la Cartele de libertăți acordate ansamblului stărilor unei țări, de la libertățile acordate unei fundații religioase la privilegiile consimțite de o casă princiară, o mișcare neîntreruptă mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai mult sau mai puțin consimțite, a "țesut" de la jumătatea secolului al XII-lea până la finele celui de-al XIII-lea în viața socială o rețea complicată de convenții, Carte și privilegii, delimitând drepturile și libertățile fiecărei părți contractante, fixând prerogativele puterii și limitele acesteia. Monarhia stărilor își trage seva și din aceste contracte, de tipul Magnei Charta, în general numite pactis conventis. 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității 42 Societatea medievală a fost, mai mult decât altele, una
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fi niciodată contestat de către supușii săi51. Statul există acolo unde dreptul de guvernare și autoritatea se definesc prin suveranitate. Bodin a dezvoltat teoria despre suveranitate înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă 52 a unei "republici"53, ceea ce înseamnă că prerogativa guvernării nu poate fi exercitată de mai multe persoane, ci trebuie să fie concentrată într-una singură 54. Argumentul lui Bodin în favoarea caracterului de indivizibilitate al suveranității se bazează pe observația că, dacă suveranul ar împărți puterea sa cu unul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și imprescriptibil). Althusius face remarcabila observație că poporul nu încetează să fie suveran, deși deleagă monarhului sau principelui anumite atribute ale suveranității sale. Așadar poporul însărcinează prin voința și puterea sa anumiți magistrați sau funcționari, să exercite în numele său anumite prerogative sau funcții. Spre deosebire de Jean Bodin, Hugo Grotius a respins ideea că suveranitatea monarhilor este de origine divină, de care s-ar bucura aceștia fără nici o condiție sau restricție 59. Adept al dreptului natural, el o atribuie în această calitate poporului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
expun doctrina statului liberal, care prin natura sa se opune absolutismului statal al lui Hobbes. În lucrarea Despre guvernarea civilă 68 Locke prezintă trăsăturile caracteristice ale realizării "monarhiei limitate": este necesar să se ajungă la un echilibru satisfăcător al puterilor, prerogativelor statului și drepturilor fundamentale sau naturale ale individului. Ea conține în germene tot ceea ce va contribui, mai târziu, la alcătuirea marilor regimuri contemporane, în esență regimul parlamentar. Locke arată că unicul remediu împotriva tiraniei este limitarea puterii monarhului și, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]