1,686 matches
-
întâlniri ulterioare cu el: o dată în vara lui 1947, pe o alee a cimitirului clujean, unde adesea mă plimbam și eu ca atâția alți amatori de verdeață și liniște, excelent mediu pentru lecturi dificile și meditații amoroase, când mi-a prevestit cu satisfacție că peste un an nu vor mai exista decât publicații îngrijite de stat, că periodicele și editurile vor înceta să mai aparțină particularilor - m-a trecut un fior rece prin șira spinării, simțind că e vorba de moartea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în mâinile puterii centrale"4. Pasul era făcut, comuna avea să devină pe termen lung o rotiță a statului, mai curând decât un corp politic autonom. Înmulțirea spontană a societăților populare fusese, astfel, efemeră. Distrugerea lor de către puterea revoluționară fusese prevestită de dispariția politicii care anunță, după Hannah Arendt, nenorocirile timpurilor noastre. Dar Revoluția franceză a inaugurat, în aceeași măsură, și "tradiția ascunsă" a sfaturilor, în care oamenii se asociau pentru a acționa. Dacă Revoluția franceză nu a reușit să instaureze
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împlinească voile; un hău fără capăt, asta se află înăun trul Domnului de Noailles. Înfățișarea din afară, cum tră iește și își joacă rolul, cum este trupește alcătuit se știe: picioare, mâini, o corpolență de țăran și pasul lui greoi prevesteau na mila de om care a ajuns. Chipul cu totul altfel: întreaga lui fizionomie arată spirit, belșug de gânduri, finețe și falsitate, și nu este lipsită de grație. O elocință firească, o rostire curgă toare, o expresie controlată; un om
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și părea într-adevăr că avea o viziune inspirată a viitorului. Nu era crezut, pentru că nimeni nu vedea atât de departe ca el, și pentru că mâhnirea lui era adesea atribuită iubirii sale de sine; eu știu însă că, tocmai în timp ce prevestea dezastrul monarhiei, avea ideea cea mai înaltă despre soarta viitoare a națiunii. Se poate vedea în Scrisorile către maiorul Mauvillon că o credea în stare să înfrunte întreaga Europă, și această corespondență conține câteva pasaje ciudate, care dovedesc întinderea orizontului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei muncitoare în rândul țărănimii refractare din comuna noastră. Eu am stat deoparte, căci nu mi se prevestea nimic bun. Tata, calm, începe prin a-i spune că a fost și el notar în acest sat cu vreo 20 de ani în urmă, că aici sunt oameni cuminți, muncitori, care trăiesc de pe urma muncii pământului și că pentru ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
e minimal. Seva lui Ishiguro urcă din ceva ce s-a pierdut demult, ori ca să-l cităm pe T.S. Eliot " Pare pasiune doar în amintire" (Gerontion). Mai mult decât eseul Modern Fiction al Virginiei Woolf, versurile acestea ale lui Eliot prevestesc uciderea viitorului în tehnicile Desperado, prezentul amorțit și magia trecutului. Din moment ce prezentul este lent și i se refuză bucuria așteptării, unicul suspans vine din ordinea în care se narează trecutul. Câteva exemple grăitoare sunt Lanark, An Artist of the Floating
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
privind lucrurile cu destulă distanțare, îmi dau seama că, dimpotrivă, totul pare să se fi jucat în sensul exilului, devenit realitate și simbol al vieților noastre de oameni ai secolului XX... Nu bănuiam că întreaga mea copilărie itinerantă alături de părinți prevestea un destin de rătăcitori. Franța urma să devină pentru noi, ca pentru atâția români, locul nostru natural de aterizare și de implantare. Dar Franța, cea care ne primea, nu semăna întru nimic cu amintirile de familie, nici cu ale mele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
forțe inamice de neînduplecat și de o ideologie care îi era fundamental străină, cântecele acelea nu le-am uitat niciodată. Îmi stăruie încă în amintire, ca un ecou al acelor ani trăiți în mirajul tinereții cu tresăriri de groază ce prevesteau viitorul. După o scurtă perioadă de fraternizare a sovieticilor cu Aliații occidentali prezenți la București îndată după armistițiu (vezi jurnalul lui Jean Mouton, Journal de Roumanie*), atmosfera s-a schimbat dintr-odată... Străinii au fost rugați să și facă bagajele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
interogatoriu, după tentativa noastră eșuată de trecere clandestină a Dunării. Traversasem atunci orașul învăluit în același parfum de mici trandafiri roșii, care avea să mă însoțească - precum un omagiu îmbătător - spre un viitor pe care nimic, absolut nimic, nu-l prevestea: călătoria primului șef de stat francez ce avea să pășească pe pământul acestei țări. Cu ocazia drumului de neuitat, alături de polițist, prin orașul familiar, am venit prima dată în contact cu o realitate pe care nu mi-o închipuisem niciodată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
va pieri el sau se abate o nenorocire pentru acea casă. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic i se iartă numai trei. Când cocoșul cântă tare în fața ușii sau ferestrei, prevestește sosirea unor musafiri. Când o persoană pleacă la drum și-i iese în cale un iepure sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat întrînsul. Deci căscatul nu e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
va pieri el sau se abate o nenorocire pentru acea casă. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic i se iartă numai trei. Când cocoșul cântă tare în fața ușii sau ferestrei, prevestește sosirea unor musafiri. Când o persoană pleacă la drum și-i iese în cale un iepure sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat întrînsul. Deci căscatul nu e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată de venetici, este Samariteanul care vindecă plăgile de pe trupul unei clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor acelei viori fără de-nceput și fără
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului "prevestește" nu o dată geniul arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de puternic este interesul arătat de Streinu poetului nostru național și deopotrivă lui Arghezi încât, în ", George Muntean a putut
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
neînțelegeri și dezbinări. Au apărut ereticii de diferite feluri, care au semănat învățături greșite în ogorul spiritual al împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Sf. Apostol Pavel, la Milet, în drum spre Ierusalim, a chemat la sine pe slujitorii Bisericii, și prevestindu-le că, după plecarea lui, vor intra în turma de credincioși „lupi răpitori” și vor grăi învățături răstălmăcite ca să tragă pe ucenici după ei. De aceea, îi previne și le spune: „luați aminte de voi înșivă și de toată turma
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
diabetic cu o vechime mai mare de un an de a face cancer pancreatic este de 2,1 [99,100]. 66% din pacienții cu cancer pancreatic și diabet zaharat nu au o istorie familială de diabet zaharat. Debutul diabetului poate prevesti apariția cancerului pancreatic, mai ales dacă debutul acestuia are loc în timpul sau înaintea celei de a șasea decade de viață. Astfel, subgrupul pacienților cu diabet zaharat nou-descoperit, care au mai mult de 50 de ani și fără istoric familial de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
de acele provincii după bunul nostru plac, atât în timp de pace cât și de război”. Situația se clarifică însă în iarna anului 1833, o dată cu demisia lui Kisseleff, principalul avocat al anexării Principatelor la Rusia. Blutte prezintă și alte indicii prevestind o apropiată numire a domnilor, cum ar fi beratul de acreditare a consulului francez la Iași, Mimaut, în care numele domnului este lăsat în alb. Prima confirmare oficială venea de la Conferința ruso-turcă de la St. Petersburg, de unde lordul Ponsonby îl informa
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
studii clinice ce utilizează CPK-MB unde creșteri de 5, 10 sau 20 de ori peste limita superioară a normalului după BAC au fost asociate cu înrăutățirea prognosticului (Cohn). În mod similar, creșterea nivelului troponinei după BAC indică necroză miocardică, care prevestește un rezultat nefavorabil. Literatura nu este abundentă cu privire la utilizarea biomarkerilor pentru definirea infarctului miocardic după BAC. Biomarkerii nu pot fi singurele elemente de diagnostic în infarctul miocardic (tip 5). Având în vedere impactul creșterii biomarkerilor asupra supraviețuirii, se sugerează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
plasa umbrei noastre mânate uneori atât de puternic de marea flacără din spate, încât amenință să se desprindă de noi, să-și autonomizeze precursoratul, să ne scape de sub control, ridicându-se din praful umil prin care se târa și ne prevestea, împinsă de vântul solar ce ne arde umerii, ne umflă părul și ne împinge într-un înainte de noi și într-un înainte al nostru întru care oricum ne va preceda, ea, partea neștiută și umilă din noi, tăcerea noastră, umbra
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intimității noastre, dar nu suntem decât ca urmare a acestui semn care - abia el - ne anticipează, ne arată drumul către teritoriile necunoscute care sunt întotdeauna înaintea noastră. Un semn umbros de lumină, așadar, cel care străpunge întunericul și ne cheamă prevestindu-ne. Cum putem avea previziunea acestei străluciri dacă nu prin intuiția care ne deschide calea către miezul unui poem, acolo unde ne descoperim propria lumină? "Doar intuiția - spune Alonso -, doar săgețile șuierătoare trec peste ziduri și ajung în sălașul lăuntric
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
te voi întâlni în ultima/ răsfrângere-n sine a golului/ acolo unde solzii timpului/ se dizolvă-n fântâni". Dacă întâlnirea este cu adevărat o între-vedere, aceasta în dublul său sens: pe de o parte, reciproca oglindire - coprezență reflectată - a ceea ce prevestește semnificarea într-un semn de prezență și preînțelegerea saturată intuitiv; pe de altă parte, situarea intuiției într-un înainte de vedere îi dezvăluie locul privilegiat al revelatului, între inaparentul sensului nemanifestat și posibilul unei întrupări imaginale. Loc deschis și totuși gol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care tu și altul coexistă în in-diferență. Aici posibilul e încă - dintotdeauna - același care presupune deja alteritatea. Altul nu e posibil decât în timp, în temporalitatea manifestării; el e însă posibilul atât timp cât stă în netimp, ca același-altul care se prevestește ca altul- același. Imaginea ființează în posibilul ivirii sale, apare și semnifică înainte de a fi. Dar în ceea ce apare și semnifică, a fi se pre-dă, precum timpul în pre-curgerea sa nevăzută sau miezul ce iradiază în carnea fructului 18. Este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cum să spunem acestei iviri fără nume, acestei zidiri nevăzute? "Ziceți-mi ulcior: încă sfârâi pe roată/ Ziceți-mi nalbă: am început să mă scutur".43 Se spune ea însăși în facerea prevenirii sale în ființă și în desfacerea ce prevestește un nou început. Iar ceea ce se spune se arată difuz, prinde a se închega precum "forma din aburi", figură inconsistentă a inaparentului, întrezărită prin breșa deschisă între începutul incandescent al nesfârșirii și posibilul baptismal al veșnicului reînceput: "focul care mă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
foșneau ciudate arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat s-aprindem primul foc/ nainte de-a se face întuneric". În locul acestui neloc, ceea ce vine să locuiască prevestește, se așază în locuire ca să apară și să lumineze. Loc de pelerinaj care, acum, rămâne în vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]