3,419 matches
-
din Legea nr. 51/1995, din moment ce dreptul de acces la justiție nu este afectat în substanța sa, astfel că aceste aspecte devin chestiuni de apreciere și oportunitate ce intră în sfera de competență a legiuitorului. Cât privește nivelul de previzibilitate al normelor legale criticate, Curtea reamintește că normele juridice se caracterizează printr-un anumit grad de generalitate, necesar asigurării supleței în scopul adaptabilității și aplicării acestora la situații de fapt prin operațiunea inerentă de interpretare juridică, operațiune care, dată fiind
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
hotărâre poate fi simultan și definitivă, și nedefinitivă. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată. În acest sens, apreciază că dispozițiile art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală întrunesc cerințele de previzibilitate ale legii procesual penale, întrucât stabilesc cu claritate caracterul definitiv al încheierii de cameră preliminară. Reține că, prin stabilirea cu celeritate a competenței, aceste prevederi garantează, iar nu împiedică soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Consideră că normele procesual penale
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
naturale colective raportate la infracțiunea de luare de mită, curgerea termenului de prescripție, deși ar trebui să debuteze la momentul epuizării activității infracționale, prin raportare la dreptul pozitiv, va debuta la momentul primului act de executare, pentru a asigura dezideratul previzibilității legii penale, fiind de dorit o intervenție a legiuitorului în textul alin. (2) al art. 154 din Codul penal. ... ... VIII. Dispoziții legale relevante Codul penal Articolul 174 Săvârșirea unei infracțiuni Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
dacă acestea se comit prin constrângere fizică sau morală, prin acțiuni specifice sau inacțiuni. Totodată, susține că din structura normei lipsește ipoteza. ... 6. Judecătoria Câmpina - Secția penală apreciază că textul de lege criticat corespunde exigențelor constituționale, respectă principiul clarității și previzibilității legii. Consideră că varianta alternativă a normei de incriminare, în forma „determinării“, reținută în sarcina autorului excepției, constituie un termen adecvat folosirii în domeniul penal. Reține că noțiunea menționată este definită de Dicționarul explicativ al limbii române și face parte
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
fundamentală, având în vedere că instituirea unor asemenea interdicții limitează principiile economiei de piață, respectiv libera inițiativă și concurența. ... 6. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că textul criticat nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și este astfel incompatibil cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 41, 45, 53 și 135 din Legea fundamentală apreciază că nu există contrarietate, dat fiind faptul că
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
a putea recupera creanțele fiscale și pentru a asigura ritmicitatea veniturilor publice. ... 16. Distinct de cele reținute de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, Curtea constată că în cauza de față autoarea excepției invocă lipsa de claritate și de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate. În acest context, Curtea reține că aplicabilitatea principiului calității și previzibilității legii în materie fiscală a fost analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
cele reținute de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, Curtea constată că în cauza de față autoarea excepției invocă lipsa de claritate și de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate. În acest context, Curtea reține că aplicabilitatea principiului calității și previzibilității legii în materie fiscală a fost analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025. În paragrafele 80-82 și 85 ale acestei decizii
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
fost analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025. În paragrafele 80-82 și 85 ale acestei decizii, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea a observat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte exigențele referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale normei juridice
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
În paragrafele 80-82 și 85 ale acestei decizii, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea a observat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte exigențele referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
ce privește principiul previzibilității legii, Curtea a observat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte exigențele referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, a reținut că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate, precizie și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus, să permită persoanelor interesate - care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
putea fi aplicată, altfel spus, să permită persoanelor interesate - care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ... 17. În legătură cu principiul previzibilității normei legale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ... 17. În legătură cu principiul previzibilității normei legale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi, aceasta ar da naștere unei rigidități excesive a reglementării. În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi, aceasta ar da naștere unei rigidități excesive a reglementării. În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanța europeană a arătat că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune faptului ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea și
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea și Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, paragraful 88). ... 19. Totodată, Curtea a reamintit că principiul constituțional al previzibilității legii are o semnificație aparte în materie fiscală, unde regulile sunt tehnice și complexe și se adresează contribuabililor nespecialiști. Raporturile de drept fiscal sunt consacrate la nivel constituțional de art. 56, intitulat „Contribuții financiare“, care prevede următoarele: „(1) Cetățenii au
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
de o parte, și de nevoile statului, adică de dimensiunile cheltuielilor publice, pe de altă parte, ci și obligația ca acest sistem să se fundamenteze pe lege, deci pe un cadru legislativ riguros reglementat, clar și coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât și pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituționale, nu este unul absolut, ci este supus exigențelor constituționale referitoare la principiul legalității
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 89). ... 20. Din această perspectivă, aplicând în cauza dedusă judecății considerentele de principiu rezultate din jurisprudența instanței de contencios constituțional, Curtea constată că dispozițiile criticate cuprind reglementări insuficient elaborate și lipsite de precizie și previzibilitate. Astfel, Curtea observă că denumirea marginală a art. 25 din Codul de procedură fiscală este „Răspunderea solidară“. Aceasta este definită de dispozițiile art. 1.382 din Codul civil în sensul că „cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
fiscal asupra unor situații despre care justițiabilul nu a știut că ar avea semnificații în sfera ilicitului fiscal. Norma fiscală trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. ... 37. Curtea a statuat
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
sunt serviciile hoteliere cu grad înalt de confort. Or, aceste texte sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum au fost dezvoltate în practica ultimilor ani a Curții Constituționale, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Astfel, nu există nici în cuprinsul Legii nr. 95/2006 și nici în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 762/2010 o normă care să definească noțiunea de „servicii hoteliere cu grad înalt de confort“, după cum nu este definit nici conceptul unui standard
DECIZIA nr. 414 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295776]
-
în executare a mandatului de executare a pedepsei, prin trecerea a 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei. ... 65. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea dispozițiilor art. I pct. 1 din legea criticată, Curtea reține că elementele infracțiunii reglementate de acestea sunt clar exprimate de legiuitor în ipoteza normei de incriminare. Astfel, obiectul juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale referitoare la autoritatea organelor
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, textul criticat nu afectează cerințele privind claritatea și previzibilitatea unei norme juridice, fiind formulat cu o precizie suficientă care să permită persoanelor interesate să prevadă într-o manieră rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
de natură să influențeze gravitatea sancțiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 7. Or, normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate, în caz contrar fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât persoana vizată nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 7. Or, normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate, în caz contrar fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât persoana vizată nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii disciplinare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]