1,759 matches
-
Eu eram elev la școala din sat. În clădirea școlii era și Oficiul P.T.T.R. iar oficianta al cărei soț era jandarm în sat, au fost îngerii noștri păzitori. Mai ales după august 1944 când a fost semnat armistițiul, a început prigoana noastră. Eram vânați să fim “repatriați“. Ai mei au aflat ce înseamnă “repatrierea“... Era Siberia....fundul Siberiei. Au urmat multe descinderi ale agenților. Ca să scăpăm de “întâlnirile“ cu “agenții“ bunul nostru jandarm ne avertiza de descinderile acestora. Atunci închideam totul
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
fost condusă de prefecți militari, care trebuiau să aleagă neapărat lista guvernului, compusă din oameni necunoscuți, fără nici o popularitate. Samavolnicia administrației a fost dezlănțuită cu mare furie în tot județul. Cu greutate se putea ajunge la sate. Cu toată această prigoană, m-am ales deputat. Era pentru mine o consacrare politică, căci liberalii se alegeau cu greutate deputați, cînd partidul era în opoziție. Duca a ținut să mă felicite telegrafic chiar în seara alegerilor. În parlamentul Iorga era o lume pestriță
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În ziua și la ora fixată, l-am primit pe Clime la mine acasă. Era încărunțit și maturizat. Însă tot așa de calm și sfătos ca atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică de temut. Am dezbătut împreună ore întregi și în cîteva repetate întrevederi acest subiect spinos, încercînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
altfel, plecarea lui Ion Inculeț de la Ministerul de Interne, la remanierea guvernului din anul 1936. M-am dus, deci, la Mircea Cancicov, la Ministerul de Finanțe, și l-am rugat să intervină la generalul Antonescu, căci era de neînțeles această prigoană împotriva omului care prezidase unirea Basarabiei și care acum era mort. Spre marea mea stupefacție, Mircea Cancicov m-a refuzat, cu un motiv, futil, că nu are nici o trecere la Antonescu. Carul mortuar al lui Inculeț a parcurs drumul indicat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
profesoare distinse, devotate meseriei lor, pe care o făceau conștiincios, iau sprijinit formarea în anii adolescenței marcate de "bogate nevoi": seceta, foametea, imensele datorii de război, reforma comunistă din 1948, epurările personalului din instituții și a scriitorilor din programele școlare, prigoana politică și marginalizarea socială, alfabetizarea populației adulte, campaniile de ateizare a societății civile, de construire a unei vieți noi, croite după "modelul sovietic" și "înaltele idei ale comunismului biruitor" în epocă. Această generație de profesori, cei mai mulți de formație clasică, ultimii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prestau servicii și și-au înjghebat o frumoasă gospodărie. Aveau o singură fată, pe Eufrosina (Sina), care era elevă la liceu. Aceasta era o adevărată pictoriță. Desena minunat. Îi plăceau mai mult peisajele, florile, castelele. Potretele erau foarte reușite. Din cauza prigoanei rusești, mătușa Ileana și cu Sina și-au luat câte o boccea în spate și s-au încumetat să fugă la noi, în România. Soțul ei a murit pe front și au rămas fără niciun sprijin. După multe peripeții la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Vâlcea, Arad), s-a început să se înregistreze cazuri de expedieri forțate în localitățile din Basarabia și Bucovina de Nord de unde proveneau. În ajutorul organelor rusești veneau elemente ce se înregimentaseră în partidul comunist, mulți din ei de origine străină! Prigoana care s-a dezlănțuit a declanșat o serie de sinucideri, într-un raport adresat autorităților (dec. 1944) se vorbește de peste 100 de sinucideri, iar într-o notă aflată în arhiva lui Pantelimon Halippa se nominalizează câteva cazuri: Opatchi, fost președinte
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
în cele din urmă, în procesul înscenat deținuților și condamnat la moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian) Kerop Keropeian era al doilea fiu al protoereului Nerses Keropeian, stabilit în România după prigoana suferită de poporul armean în 1915. Kerop, născut în 1893, în Bardizag (Armenia bizantină), a fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit din cauza
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
familia regală a României, sărbători naționale și dinastice. După calendarul propriuzis urma partea literară a publicației referitoare la înfăptuiri bisericești, lăcașuri de cult (Biserica neamului din Rădăuți), despre bisericile străine din România, cinstirea eroilor neamului, despre ortodoxism în Orientul apropiat, prigoana creștinismului în veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea Streinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asupra vieții spirituale, materiale și, nu în ultimul rînd, naționale. Traducerea și apoi publicarea de către Titu Maiorescu în două ediții, la zece ani distanță, a eseului spencerian denotă interesul stîrnit în epocă de acea lucrare; și ne explică, nouă, acum, prigoana la care a fost supus criticul în anii cincizeci din partea apărătorilor ideologiei marxiste din România sovietizată. Pentru acea perioadă, un neînsemnat emigrant, susținător al artei cu tendință, era un mai important critic și dătător de direcție decît conservatorul și "reacționarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pedepsele binemeritate sînt tot mai palide. Totul pare vînare de vînt. 1984 al lui Orwell îi permite Monicăi Lovinescu a da o definiție totalitarismului, poate cea mai cuprinzătoare și exactă: "totalitarismul nu înseamnă doar genocid, etnic sau social, nu numai prigoana inocenților cărora li se impune sub tortură să inventeze crime imaginare, ci, în primul rînd, luarea în posesie totală a fiecărui individ". Singura opțiune salvatoare este instaurarea reală a democrației de tip occidental. În caz contrar, ne atenționează autoarea Seismogramelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar subînțeles, este rezolvabilă, ca și în alte situații, prin apelul la modelul sovietic. Cultura este văzută ca o uriașă uzină care produce conform fluxului tehnologiei industriale. Mihail Cozma, într-un articol din "România literară" (apud. Ana Selejan, Reeducare și prigoană) tranșează chestiunea: "Sîntem atît de obișnuiți cu unele prejudecăți ale trecutului apropiat, cu unele opinii asupra așa-numitei "spontaneități" din cîmpul creației spirituale, încît întrebarea [privind planificarea culturii n. n.] este explicabilă. Sovieticii au rezolvat această dilemă cu o simplitate uriașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
destul de liniștiți ca mișcare, cazuri izolate fără îndoială că s-au înregistrat. Ulterior, abia după 1948, comuniștii și-au dat seama că încep să stăpînească destul de bine terenul, și-au rupt acel pact, și atunci s-a pornit o nouă prigoană împotriva legionarilor, dar de fapt împotriva celor care erau din eșaloanele doi, trei, patru. Într-un moment în care, în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 mișcarea legionară a fost la putere, și în cazul mișcării legionare, ca și în cazul partidelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
S-au întîlnit aici, sub povara necazului, bucovineni, bănățeni, macedoneni, nemți, aromâni, turci, sîrbi, cugulani, basarabeni. Au stat în deportare minim cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile nu s-au mai restituit" (L.H.L.). Urmarea deportărilor a fost doar ruina generalizată, de altfel unicul efect al comunismului, ruină economică, ruină fizică, ruină a sufletului. România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Costin și a altor sceptici Înțelepți de care e plină istoria, trebuie să ne „ghemuim” sub vremi, să lăsăm să „treacă furtuna”. Să fugim sau, dacă nu se poate, să facem În așa fel Încât copiii noștri să nu simtă prigoana, „absurditatea istoriei”. Să facem compromisuri cât mai puține, mai limitate, să Încercăm să luptăm din „interiorul sistemului” sau, pur și simplu, dacă e posibil, să ne auto-marginalizăm. Și altele!... Toate aceste „rețete”, care s-au aplicat În mai toate țările
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
palmă! Semn de sălbăticie. Copiii din Elveția se duc cu trenul la școală, în orașe, zilnic, sub protecția călătorilor. În Manciuria copiii se joacă pe ulițele orașelor și cărăușii, trecătorii parlamentează blând cu ei ca să-i lese să treacă etc. Prigoana împotriva adventiștilor și evangheliștilor. Ce-am văzut acolo în Iași. Vizită la Verona: dușmanul trivialului. Natura și țăranul.4 Iași Ploești 158 Ploești Deva 173 = 331 x 2 + 100 birt = 762 [1922] Concentrare 1 Oct. Suc. Ord. circ. M.S.M. no
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus unii pe alții paznicii. 11. Când a murit nevasta lui Rudi în sanie după naștere coborând la Sebeș din pârăul Prigoanei. 12. Când s-a dus Loiz Broz să spuie o vorbă femeii cu care se avusese bine, tocmai la Maramureș. 13. Căpâlnarii și Lăzurenii lucrează la plăvii. 14. Dramele puhoaielor când vine Frumoasa mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la alt sfârșit decât cel pe care îl imaginase la început. A clocit ca o pajură, însă din ou a ieșit un pui de curcă. Taine citează un autor care, vorbind de Spania, afirmă că națiunea spaniolă, prin torturi și prigoane a fost golită de liberi-cugetători, în proporție de o mie de persoane anual în trei secole. De la 1471 la 1781 au fost arși pe rug treizeci de mii de oameni și două sute șaptezeci aruncați în închisori unde au pierit; sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu am scris doar în limba română. Desigur, n-am ascuns niciodată faptul că provin dintr-o familie de ruși de rit vechi ai căror strămoși au venit pe teritoriul României în urmă cu 300 de ani, după o cruntă prigoană religioasă. Credința le-a dat tăria de a-și părăsi locurile natale, de a pribegi și de a-și întemeia așezări în care să-și poată practica liber ritul. Nu știu cât se cunoaște din istoria acestui exil dar trebuie să-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în care să-și poată practica liber ritul. Nu știu cât se cunoaște din istoria acestui exil dar trebuie să-ți spun că mulți dintre ei au fost schingiuiți în chinuri groaznice, alții au fost arși de vii cu sutele în biserici, prigoana a continuat secole de-a rândul chiar și pe teritoriile unde și-au găsit adăpost. Cei mai toleranți s-au dovedit a fi turcii care i-au lăsat să-și facă așezări în Dobrogea, mai precis în Delta Dunării, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
deosebite, nu le voi uita cât trăiesc. Pe celălalt versant din fața Ierusalimului este Muntele Eleonului cu toate frumusețile lui. De acolo, din coasta Muntelui Eleonului, a privit Domnul Ierusalimul În toată splendoarea lui și l-a plâns că vor veni prigoane asupra acestei cetăți și o vor distruge și nu va rămânea piatră pe piatră. E o priveliște atât de frumoasă că nu am cuvânt cum s-o asemăn. Între acești doi munți, al Ierusalimului și al Eleonului, este Valea Cedrilor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cel Răstignit El ne-a scos din valul lumii Jertfa Lui ne-a Mântuit! Pasăre Măiastră Pasăre Măiastră Care ne-ai cântat Și la umbra Crucii (bisă Ai Îngenuncheat (bis) Ai zburat la Ceruri Ne-ai lăsat orfani Singuri În prigoană (bis) Și Între dușmani (bis) Spune-i Lui cât sufăr Copilașii săi 261 Alungați de lume (bis) Și de oameni răi (bis) Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
părere era și episcopul catolic Marco Bandini, în rapoartele sale către Vatican asupra catolicilor din Moldova, cunoscuți în timpul călătoriei sale prin țară. El credea că emigrarea husiților în Moldova s-a produs mai devreme, în perioada 1420-1460, ca urmare a prigoanei religioase declanșată de Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490) și al Boemiei (1469-1490). Asupra acestor rapoarte și a trecerii lui Marco Bandini prin Huși (la 7 noiembrie 1646) se va reveni în continuare, scrisorile sale către Vatican fiind deosebit de importante pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
an XII, 1969, nr. 50/13 decembrie *** Din corespondența lui V. Voiculescu, cu o prezentare de Marius Pop, în „Orizont", an 27, nr. 42/21 octombrie *** Bârladul odinioară și astăzi, sub redacția lui Romulus Boteanu, Bârlad, II (1982), 111(1984) *** Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, D. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, Sergiu Al—George, Al. O. Teodoreariu (Păstorel) etc., Editura Vremea, București, 1996 Anania, Valeriu, Rotonda plopilor aprinși, Editura Cartea Românească, București, 1983 Idem, Din spumele mării, Editura
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
altul la aniversarea lui Stéphane Mallarmé, amândoi [literații] abia cunoscuți [de] publicul nostru, cât și scrisorile unor corespondenți din Ger mania, Franța și Anglia În război - revista să tipărească Întâm pinarea „ciorăparului“ din Ploiești, Ilie Stroescu, care apăra adventismul Împotriva prigoanei popilor noștri, și asta, vă asi gur, Într-o proză de o excelentă sobrietate ironică, vrednică de Paul Louis Courier. [...] Noua Revistă Română, apărută, mai precis reapărută, În toamna lui 1908, Încetă În vara războiului nostru din 1916, În care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]