4,133 matches
-
factură și cu aceeași destinație, intitulat Situația internă a Rusiei între anii 1825 și 1861. Dacă proiectatul tratat de Istoria URSS s-a înscris, cum aprecia același V. Cristian, în „seria de eforturi sterile a istoriografiei noastre din preajma anului 1980”, prilejuită de amintitul congres mondial al istoricilor, serie completată nefericit de un tratat (compendiu) de Istoria românilor și de un altul de Istorie universală, cu aceeași discretă „finalitate”, ambele avându-l colaborator și pe Leonid Boicu, în schimb, la Iași a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cuprinsul căreia Leonid Boicu și-a asumat, nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între anii 1853 și 1866. Pornind de la premisa că Principatele Române s-au aflat în linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de măcelari englezi. La toate celelalte instalații mecanice, inclusiv velnițele, maiștrii, cel puțin, erau aproape cu toții străini. Dacă angajarea lucrătorilor calificați străini a avut urmări pozitive în privința pregătirii și a specializării cadrelor indigene, în schimb ea a ridicat simțitor cheltuielile prilejuite de înființarea și apoi funcționarea întreprinderilor. Deasemenea, este de presupus că stabilirea în Moldova, fie și vremelnic, a acelor lucrători străini proveniți din centre muncitorești dezvoltate, să fi înrâurit asupra procesului de formare a conștiinței de clasă a muncitorilor localnici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca loc al desfășurării congresului de pace o localitate din Moldova sau Muntenia. Alegerea a căzut asupra Focșanilor, Bucureștii fiind infestat de pestă. Decizia finală era însă imprevizibilă, ca urmare a tergiversărilor și revenirilor la mai vechi poziții, care au prilejuit la începutul anului 1772, mai precis, în ianuarie, o panoplie de proiecte de împărțire și reîmpărțire a zonelor de interes pentru marile puteri. Maria Tereza descoperea că Principatele nu erau profitabile Austriei, deoarece erau lipsite de cetăți, deschise atacurilor turcilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a pune în practică proiectele lor. Acele copii au fost răspândite în întreg Iașul, iar fiecare dintre membrii Divanului a primit în mod confidențial câte una. Articolul, se spune într-o corespondență din Iași publicată în ziarul „Le Nord”, „a prilejuit o emoție generală. Tribunalele fură închise, toate afacerile suspendate și toată lumea trebui să se ducă la Divan pentru a încuraja membrii lui spre a ține piept” presiunilor exercitate de austrieci în legătură cu cererea bancherului Weickersheim de a i se concesiona dreptul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
restaurator și contrarevoluționar tot mai ascuțit, ideilor progresiste el neputându-le opune altceva decât învechitul steag al Sfintei Alianțe, ceea ce nu excludea, dimpotrivă, ideea preponderenței exclusive ruse acolo unde îi dictau interesele. Agravarea crizei orientale în vara lui 1832 a prilejuit politicii externe ruse, după cum vom vedea, atingerea unui succes de apogeu. Atunci când, în iunie-august 1832, oștile egiptene ale lui Ali Pașa au ocupat Siria și au irumpt în Anatolia, sultanul a făcut apel la ajutorul Europei. Anglia și Austria l-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adversară și ea a unificării. Țarul protestează la Berlin în contra anexării Schleswig-Holsteinului și are succes, iar revoluția este pretutindeni la porțile Rusiei. Țarul răspunde cu amenințări și trece într-o a doua fază a reacțiunii sale, cea a intervenției armate, prilejuită de începutul revoluției române. Țarul trimite în Principate pe Duhamel, pentru a cere lui Mihail Sturdza și Gh. Bibescu să nu trimită tineretul la studii în Apus și să le promită sprijin moral și, „în secret”, material. Intervenția armată contrarevoluționară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Poarta, țarul l-a asigurat pe sultan de „dezinteresul” intențiilor sale. Austria s-a mulțumit să confirme că Rusia nu va distruge securitatea posesiunilor vecine. Franța s-a arătat suspicioasă. În schimb, Palmerston a cerut grabnica evacuare, ceea ce i-a prilejuit lui Brunnov o comparație între Rusia și Anglia, care „a trimis o armată de 50.000 pentru înăbușirea mișcării populare din Irlanda”. Țarul rupe relațiile diplomatice cu Sardinia, sprijină Austria și refuză un congres internațional pentru conflictul austro-sard, de teama
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
75% anterior) * a retras solicitarea pentru o perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2011, pentru aplicarea integrală a prevederilor Directivei 82/714 stabilind cerințele tehnice pentru navele de navigație. Dialogul cu Uniunea Europeană (2003) În 2003, dialogul cu Uniunea Europeană a fost prilejuit de închiderea provizorie a Capitolului 9 Transport rutier UE a propus ca acordarea accesului României la piețele interne de cabotaj rutier să fie restricționată pentru o perioadă de 3 ani (această perioadă de tranziție a fost solicitată de UE). Pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
adora... Încă din momentul în care Edoardo își exprimase intenția de a-si urma regele în Polonia, Giulietta își propusese să îl implore pe Rege să nu mai ia în seamă angajamentul iubitului ei. Contele de Ivrea își face apariția prilejuindu-i Marchizei del Poggio să declare încă odată că este gata să se căsătorească cu el. Oricum, Belfiore în fața acestei situații va interzice imediat această căsătorie din “rațiuni de stat” întrucât el și contele sunt obligați să plece în Polonia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
împărat (``O sommo Carlo''). O singură persoană nu ia parte la bucuria generală, ci își proclama dorința de răzbunare: de Silva. Actul IV: Mască O terasă a Palatului lui Don Juan de Aragon (adevăratul nume al lui Ernani). În timpul solemnităților prilejuite de ceremonia căsătoriei, servitorii observa un om cu un aspect amenințător, învelit într o mantie neagră, purtând o mască pe figură și dând târcoale palatului. Elvira și Ernani sunt plini de fericire, dar în timp ce schimba promisiuni de amor, ei aud
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
idilica în îmrejurimile Parisului. Se pare ca Violetta să îndrăgostit de Alfredo în ciuda ideilor ei anterioare despre dragoste. Ea și-a abandonat complet vechiul mod de viață. Alfredo descoperă că Violetta și-a vândut toate bunurile pentru a acoperi cheltuielile prilejuite de șederea la țară. Cameristă Violettei îi spune că stăpâna ei are nevoie urgentă de 1000 de Ludovici. El se decide să plece la Paris pentru a mai salva ceva din ce se mai putea salva (Lunge da lei per
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care depersonalizează, a fost încredințat actorilor Constantin Popa Mihai, Ada Gârțoman-Suhar Maria, Emil Coșeru Val, Ruxandra Bucescu Irina. Un statut deosebit, pendulînd între revoltă și neputință, este cel al personajului Alex Adi Carauleanu. Cvartetul "familial" amintit evoluează expresiv și convingător, prilejuind, alternativ, momente solistice fiecăruia dintre interpreți, cu un ușor plus de frecvență pentru Ada Gârțoman-Suhar. Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile Alecsandri" inaugurează stagiunea '91-'92 cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
timpul actual, pentru a plonja, prin regresiune, În timpuri și spații de mult apuse. Pășind pe lespezile străzilor de la Pompei - de pildă - ai sentimentul unei coprezențe cu ființe demult dispărute, dar evidente prin urmele lăsate. Deplasarea Înspre edificiile istorice ne prilejuiește o intrare În zumzetul unei epoci și sunetul unei lumi. Senzația de unitate și continuitate pe axa temporală (trecut-prezent-viitor) devine acută, iar sentimentul apartenenței la una și aceeași umanitate Își găsește un nou temei. În fine, atunci când călătorim În grup
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Londrei. În St. Paul's Cathedral sunt înmormântați ducele de Wellington, învingătorul lui Napoleon la Waterloo, și amiralul Nelson, câștigătorul bătăliei navale de la Trafalgar. În afară de aspectele protocolare deosebite care însoțesc vizitele la acest nivel, arhicunoscute în lumea întreagă, vizita a prilejuit și convorbiri interguvernamentale concrete în domenii de interes reciproc. Atunci, la ordinea zilei, era colaborarea în domeniul aeronautic, în cadrul căreia România procurase pentru liniile TAROM avioane de transport medium-curier BAC 1-11 și începuse să producă anumite părți componente în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atare eveniment istoric a fost aniversarea a 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Rusia, la 16 septembrie 1878. Ambasadorul Rusiei la București, la adunarea festivă care a avut loc în aula Academiei Române, la 16 septembrie 2008, prilejuită de împlinirea evenimentului menționat mai sus, a afirmat: "Noi la Moscova ascultăm ce se spune la București, dar dorim ca și la București să se asculte ce se spune la Moscova", ceea ce echivalează cu o chemare la colaborare reciprocă. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aprilie 1880, prin care anunța proclamarea solemnă a independenței României, ,,ca stat liber și suveran" și în care exprima speranța în ,,stabilirea de bună și cordială prietenie" între România și Imperiul Qing document prin care debutează prezentul corpus de documente prilejuiește, prin răspunsul consemnat la 26 ianuarie 1881, recunoașterea reciprocă a celor două state: România și China, ca și exprimarea de către suveranul chinez ,,de urări fierbinți de prosperitate și bunăstare țării și poporului României". Motivarea recunoașterii reciproce a celor două state
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Chineze, a ultimului oaspete străin Ilie Verdeț, secretar al C.C. al Partidului Comunist Român, la 7 septembrie 1975 document prin care se încheie prezentul corpus de documente învederează considerația aparte de care se bucura România în ochii liderilor chinezi. Împrejurarea prilejuiește fapt extrem de important anunțarea preluării de către Deng Xiaoping, cu asentimentul președintelui Mao Zedong, a tuturor funcțiilor superioare de conducere în Republica Populară Chineză, ca și formularea nu mai puțin importantă a câtorva precizări: a. ,,Poporul chinez va sta întotdeauna alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de dezvoltare al Chinei s-a accelerat în mod simțitor, iar contribuția foștilor capitaliști a fost resimțită mai în toate planurile. Și mai semnificativă în această ordine de idei este convorbirea dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mao Zedong din septembrie 1956, prilejuită de prezența primului la lucrările Congresului al VIII-lea al Partidului Comunist Chinez. Liderului român i s-a acordat o atenție remarcată de observatori. La recepția oferită de C.C. al P.C.C., Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat la masă în stânga președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
La recepția oferită de C.C. al P.C.C., Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat la masă în stânga președintelui Mao Zedong, în dreapta fiind plasat delegatul P.C.U.S. Peste ani, lideri români și chinezi vor aminti de această convorbire ca fiind una foarte importantă, ea prilejuind constatarea unei simpatii și aprecieri reciproce între cei doi conducători. Nota privind convorbirea, notă pusă la dispoziția editorilor de Arhivele C.C. al P.C.C., nu este completă, din ea fiind omisă expunerea primului-secretar al C.C. al P.M.R. referitoare la ,,greutățile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest dialog a consacrat solidaritatea româno-chineză, se înregistrează următoarele contacte importante: audiența la Gheorghe Gheorghiu-Dej a noului ambasador chinez, Liu Fang, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (10 aprilie 1964); convorbirea, prilejuită de dejunul oferit de Gheorghe Gheorghiu-Dej ambasadorului Liu Fang, la Snagov (5 iunie 1964); audiența la Zhou Enlai, Peng Zhen și Chen Yi a ambasadorului Dumitru Gheorghiu (17 iulie 1964); audiența la Gheorghe Apostol și Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
audiența la Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului Liu Fang (28 ianuarie 1965); convorbirile dintre Nicolae Ceaușescu și delegația chineză, condusă de Zhou Enlai, prezentă la București la funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Subiectele abordate sunt numeroase și foarte importante. Comentarea lor prilejuiește identificarea interesului fiecărei părți pentru o soluționare sau alta a problemelor dezbătute, ca și sugerarea sprijinului pe care părțile și-l pot acorda în vederea soluționării lor convenabile. Printre aceste subiecte s-au aflat: încetarea polemicii publice; convocarea reuniunii pregătitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
posibilitățile sale de a-și promova punctele de vedere în Organizația Tratatului de la Varșovia. Primirea ambasadorului Chinei, la 21 septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre a informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza cu pozițiile României
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fiecăreia din cele două țări cu celelalte țări ale lumii, cu un anume accent pe relațiile cu Vietnamul și solidaritatea cu lupta poporului vietnamez, în spiritul într-ajutorării și al preîntâmpinării actelor adversarilor de a izola România și China. Împrejurarea prilejuiește, de asemenea, confirmarea vizitei oficiale pe care premierul Zhou Enlai o va efectua în România peste câteva săptămâni. Vizita premierului Zhou Enlai în România, avută în vedere de mai mulți ani, era concepută ca un eveniment cu o semnificație deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și că dorește să-și mențină imparțialitatea și să dezvolte relații normale cu ambele mari puteri. Dialogul la nivel înalt va fi reluat, după câteva ezitări, semnificative de altfel, ale părții chineze, în toamna aceluiași an, 1966. Reluarea va fi prilejuită de întoarcerea prin Beijing a delegației de partid și guvernamentale române conduse de Ion Gheorghe Maurer, care vizitase Republica Democrată Vietnam. Au prevalat este de presupus -, atât interesul liderilor chinezi față de cele discutate la Hanoi, cât și ascendența argumentelor avansate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]