1,457 matches
-
cea mare” și bucătăria) despărțite de tindă, iar în planul secund alte două încăperi (de tip cămară) despărțite de o a doua tindă în continuarea celei din față. Construcția este prevăzută cu foișor la intrare, gang pe două laturi și prispă pe celelalte două, fiind un tip de casă specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
locuință. Accesul în foișor este decorat prin cioplire cu motive antropomorfe la stâlpul portiței și motive geometrice la coloneta ce susține o apă a acoperișului foișorului. Camera, de dimensiuni generoase, avea dublu rol: atât cameră de locuit, cât și bucătărie. Prispa casei este realizată din bârne masive de lemn. Gospodăria tradițională din localitatea Bilca, zona etnografică Rădăuți, este compusă din patru obiective: casă, grajd cu șură, căsuță și cămară (hâj). Este specifică zonei depresionare Rădăuți, unde activitățile predominante ale locuitorilor sunt
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și pe cele două laterale construcția dispune de o prispă. Materialul lemnos al casei de locuit din Pârteștii de Jos a fost păstrat într-un depozit impropriu, suferind atacuri biologice. Din acest motiv a fost utilizat mai mult material lemnos nou pentru reconstrucție. Sumanele au o tradiție foarte veche în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Are la bază o talpă din lemn de stejar și este așezată pe un soclu din piatră. Are formă de navă, un turn nu prea înalt, dar bine proporționat cu restul construcției. Pe partea sudică a bisericii se află o prispă, pe aceeași latură de sud se află și intrarea. Absida altarului este marcată prin retragerea pereților laterali față de linia naosului. De o reală valoare artistică este iconostasul, unde se află pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a lungul peretelui se desfășoară prispa cu arcade prinse în cuie de lemn. Ancadramentul ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de cunoscutul pictor din Românași Ioan Pop, ajutat fiind de Precup Pop
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma rozelor, se adaugă lalelelor singuratice. În ancadramentul ușii de
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții transversali, astfel încât se diminuează puțin din simetria pierdută a celor două ape longitudinale ale acoperișului. Peste pronaosul bine tăvănit se ridică
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației este turnul scund, cu foișor, supraînălțat de o fleșă zveltă, plasat la vestul
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației este turnul scund, cu foișor, supraînălțat de o fleșă zveltă, plasat la vestul construcției, sprijinit pe grinzile masive ale pronaosului.
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, ușa fiind adăpostită de o mică prispă. Acoperișul, unitar, inițial a fost din șindrilă, ulterior fiind pusă tablă. Peste pronaos se afla un mic turn-clopotniță îmbrăcat în tablă. Turnul, în partea superioară avea deschizături dreptunghiulare pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
element decorativ deosebit apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către reprezentarea crucii. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul ușii este
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
nu oferă informații suplimentare cu privire la momentul edificării bisericii. Potrivit acestuia biserica este veche, de lemn, renovată în anul 1802. Renovarea din acel an a fost probabil mult mai amplă, tot atunci pe latura de sud a bisericii construindu-se o prispă, cu stâlpi masivi, cu secțiune poligonală. Sub aspectul trăsăturilor, biserica de lemn din Chendrea avea un plan dreptunghiular cu absida pătrată. Butea bisericii era împărțită în încăperile obișnuite. Deasupra pronaosului și parțial deasupra naosului se afla cafasul(corul), loc în
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor). Aurel Petrescu a decedat la data de 30 aprilie 1948 în București, la vârsta de doar 51 ani.
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor).
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
în mod deosebit de români și îndeosebi de moți, între care trăiesc și azi urmașii foștilor lăncieri ai lui Iancu, de la 1848. În dimineața zilei de [[10 septembrie]] [[1872]], Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din [[Baia de Criș, Hunedoara|Baia de Criș]]. A fost îngropat cu funeralii naționale la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
cheotori “drepte” sau în “coadă de rândunică”, cu tălpile fixate pe o fundație de piatră. Biserica are un plan rectangular alungit înscriind pronaosul și naosul, cu dimensiunile 10m/6,5m și cu altarul poligonal. La aceste elemente constructive se adaugă prispe, la sud și la nord, cu scop dublu: de protejare a pereților construcției, de extindere a spațiului cultual, mai ales în trecut, când aici avea loc practicarea unor ritualuri de pomenire. Pronaosul bisericii este tăvănit. De pe grinzile din structura sa
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
pentru acestea fiind obținut, conform tradiției chiar de pe locul unde a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în biserică se făcea pe latura de vest. În fața intrării se afla o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia fiind amplasat turnul bisericii. Spre turn dar și spre corul ce se afla în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia fiind amplasat turnul bisericii. Spre turn dar și spre corul ce se afla în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a fost tratată cu maximă atenție. Ancadramentul ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
05 m. Elementul decorativ cel mai impresionant al bisericii îl constituie capetele bârnelor de sus, care în punctele de întâlnire formează console masive-aripi-cu crestături paralele și care coboară aproape spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
este reprezentată de terasele de abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
de abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona Tariverde - Chituc. La contactul cu podișul Casimcei ( cu altitudine de 85 -175 m) se află terasa de abraziune maritimă de 55-85 m
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
Datând din secolul XVIII, biserica era deschisă de Atanasie Popa ca fiind o construcție de dimensiuni mari, frumoasă și bine proporționată. Turnul bisericii avea o galerie cu arcade, la baza fleșei având patru turnulețe. Pe latura de sud, biserica avea prispă. Biserica avea interiorul decorat cu o pictură frumoasă. Alături de acestă biserică, A. Popa prezintă și imaginea unei alte biserici de lemn tot din Mănăstireni. Conform autorului, această biserică a fost mutată în Aghireșu. Studiile ulterioare au stabilit că biserica de
Biserica de lemn din Mănăstireni () [Corola-website/Science/314911_a_316240]
-
destinate lăcașului. În aceste condiții, anul 1862 săpat pe ancadramentul cu decor sărăcăcios al intrării de pe latura de sud, indică numai una dintre etapele importante de reparații. În acel an a fost mărită construcția, spre vest și a fost adăugată prispa, pe latura de sud. Din punct de vedere constructiv absida prezintă laturi cu unghi în ax, o formă străveche de arhitectură a lemnului. Acest lucru demonstrează continuitatea locuirii acestei vetre străvechi de spiritualitate românească. La interior, nava este acoperită de
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]