3,106 matches
-
liniile palmei, zațul cafelei, oglinda sau cristalul etc. Judecând din această perspectivă, divinația arată că suntem situați într-un univers plin de semne și semnificații, ale cărui înțelesuri ascunse așteaptă încă să fie descoperite și decriptate. Anumite spații socio-culturale au privilegiat o multitudine de asemenea idei și reprezentări. De exemplu, egiptenii și babilonienii s-au ocupat în special de astrologie, etruscii de arta augurală și haruspicii etc. în Despre divinație, Cicero oferă o explicație plauzibilă a acestui fapt: condițiile geografice și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semnificația pe care o au unele gesturi ale pisicii (mieunatul continuu, "spurcarea", fuga de acasă sau chiar moartea lor pot avea conotații negative)64. Importanța pisicii în actul divinatoriu nu este un lucru neobișnuit, câtă vreme ea are un loc privilegiat în reprezentările magico-religioase tradiționale, dar și în cele moderne. Imaginarul colectiv o valorizează în special ca semn al prezenței diavolului. Există o multitudine de povești și legende care ne alimentează imaginația cu scene vrăjitorești sau magice din care pisica este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prin ochii spectatorului european. Din această perspectivă, studiul unui fenomen divinatoriu reprezintă o valorizare și o prezentare a unui act ritual prin filtrul privirii celui care urmărește cu interes anumite secvențe ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne privește, am privilegiat în timpul filmărilor tehnicile corporale și pe cele ritualice. Imaginile astfel surprinse vor fi interpretate și analizate într-o manieră originală. Am gândit în acest sens o analiză secvențială (fiecare secvență ritualică este prezentată și interpretată) și una transversală axată pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
suspiciune. b) Această condiție specială a femeii se reflectă și în planul relațiilor sociale. G. Kligman 214 vorbește despre patriliniaritatea voinței, a autorității, dar și a cunoașterii. Așadar, bărbatul, beneficiind de această moștenire direct de la Dumnezeu, va avea un loc privilegiat în societate. Chiar și gesturile sale cele mai oculte (practicarea magiei divinatorii, de exemplu) stau sub semnul cunoașterii. În consecință, pentru el regulile sociale vor fi mult mai blânde și mai îngăduitoare. Această interpretare suspectă de unele influențe feministe zugrăvește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anumite lucruri care aparțin unor dimensiuni temporale diferite. Așa cum lectura Torei poate deschide spiritul credinciosului către o realitate transcendentă care trece dincolo de cuvinte, și contemplarea unor semne poate oferi aceleași rezultate. Diferența rezidă în aceea că în primul caz se privilegiază credința și trăirea, iar în al doilea, calea experimentală. Astăzi, așa cum reiese din cercetările noastre, actele divinatorii, în marea lor majoritate, privilegiază doar interpretările de suprafață (simbol-semnificație). Ele funcționează asemenea codurilor. Chiar și în acest context, este posibil ca, inconștient
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cuvinte, și contemplarea unor semne poate oferi aceleași rezultate. Diferența rezidă în aceea că în primul caz se privilegiază credința și trăirea, iar în al doilea, calea experimentală. Astăzi, așa cum reiese din cercetările noastre, actele divinatorii, în marea lor majoritate, privilegiază doar interpretările de suprafață (simbol-semnificație). Ele funcționează asemenea codurilor. Chiar și în acest context, este posibil ca, inconștient, subiectul-divinator să ajungă să se deschidă către negativul realității vizibile. * * * Un aspect destul de puțin analizat este cel care privește relația oarecum subtilă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anarhică, are drept consecință incapacitatea de a efectua efortul de concentrare necesară învățărilor școlare. Acest echilibru tonico-emoțional stăpânit în situații calme corespunzătoare învățării școlare poate apărea în jocurile care cer diversiunea emoțională. Situațiile reprezentate de jocuri cu reguli sunt deci, privilegiate pentru a transfera în situații încărcate emoțional, achizițiile realizate în contexte de învățare mai calme. Prioritatea reglării relațiilor interpersonale Plăcerea de a se juca împreună trebuie să permită fiecăruia să accepte o limitare a propriilor aspirații. Invers, cea mai bună
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
încît adevărul, care poate constitui o armă de apărare într-un sistem legal, poate fi, în alt sistem, o circumstanță agravantă a ofensei. Însă oricare ar fi criteriile legale, un proces pentru calomnie este o încercare de a nega statutul privilegiat de ficțiune al romanului. Principalul motiv care stă la baza majorității protestelor împotriva operelor literare este mai degrabă defăimarea decît minciuna, însă pot apărea și acuzații de nesinceritate, mai ales atunci cînd adevărul este arma de apărare. Astfel, într-un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
autor constructivist, în timp ce Richard Devetak este unul din cei mai importanți autori din curentul critic. Revenind la structura cărții, remarcăm, ca trăsătură originală, faptul că cele două mari paradigme care au consolidat disciplina Relațiilor Internaționale, realismul și liberalismul, nu sunt privilegiate în raport cu mai modestul ecologism internațional, de pildă. Realismul, considerat multă vreme drept paradigma hegemonică (aceasta mai ales în timpul Războiului Rece), a fost din ce în ce mai contestat începând cu anii 90 din cauza incapacității sale de a explica și prezice fenomene internaționale. Dacă într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pot reflecta atitudini părtinitoare personale sau culturale. Această temă este deosebit de importantă în cazul în care autorii cu înclinații critice au dreptate atunci când susțin că toate formele de investigație au implicații și consecințe politice, cel mai evident prin texte care privilegiază într-o anumită măsură anumite puncte de vedere și experiențe. Un singur aspect ar mai trebui menționat înainte de a comenta pe scurt capitolele care urmează. Este necesar să ne întoarcem la un comentariu făcut la începutul acestei Introduceri, și anume
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
considerat în măsură să dobândească un anumit nivel de independență față de clasa conducătoare, în împrejurări politice neobișnuite. Scrierile politice ale lui Marx și ale lui Engels trădau o subtilitate din ce în ce mai mare, însă afirmațiile principale ale poziției lor teoretice continuau să privilegieze clasa și producția, să privească puterea economică drept forma dominantă de putere și să considere proiectul revoluționar ca tratând în mod fundamental promovarea tranziției de la capitalism la socialism (Cummins 1980). Marx a dezvoltat o analiză a capitalismului care trebuie să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înrădăcinate, să dezvăluie relația parazitală dintre termenii opuși și să încerce să le schimbe poziția. Conform lui Derrida, opozițiile conceptuale nu sunt niciodată pur și simplu neutre, ci sunt inevitabil ierarhice. Unul dintre cei doi termeni aflați în opoziție este privilegiat față de celălalt. Acest termen privilegiat implică o prezență, proprietate, puritate, deplinătate sau identitate care îi lipsește celuilalt (de exemplu, suveranitatea în opoziție cu anarhia). Deconstrucția încearcă să arate că astfel de opoziții nu se susțin, deoarece fiecare termen depinde deja
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și practica politică modernă se privilegiază spațialitatea. Prin diferențierea spațiilor poli-tice, frontierele sunt fundamentale pentru preferința lumii moderne pentru "capturarea politicii" între frontierele discrete ale statului (Magnusson 1996:36). Postmodernismul întreabă: cum a fost impusă identitatea politică prin practici și reprezentări spațiale ale domesticității și distanțării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
având în vedere că un număr mic de oameni controlează modul în care acel pământ este folosit (și pot deseori să se izoleze de efectele ecologice determinate de modul de folosire al pământului respectiv, păstrând de exemplu pentru ei acces privilegiat la sursele de apă necontaminate). O a patra caracteristică este modul în care asemenea delimitări și concentrările de putere și bogăție pe care ele le produc duc la schimbări în relațiile și sistemele de cunoaștere, implicând marginalizarea "cunoașterii indigene" și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
amvon și discursurile de tribună (într-un cuvânt, retorica diacronică, sub multiplele ei forme de manifestare), pe de o parte, și presa, pe de altă parte, au conturat ferm, în timp, o accepțiune modernă care, astăzi, conferă polemicii un statut privilegiat dintr-o perspectivă interdisciplinară, dacă ne gândim doar la filosofia limbajului, la semiotică, la teoria discursului social sau la pragmatică. Cercetări ample 12 au relevat distincția dintre semnificația substantivului "polemică" și a adjectivului "polemic(ă)". Prima variantă presupune, într-un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
autohtone și importurile masive din Franța postrevoluționară, i s-a atribuit aceeași semnificație, însă cu un sens ce va oscila între extremul peiorativ, validat de suburbanitatea și trivialul intervențiilor publice, și accepțiunea pozitivă, chiar meliorativă, care conferă polemicii un statut privilegiat într-o democrație și cultură autentice. Dacă la jumătatea secolului al XIX-lea, un gazetar român de vocație afirma că "unde nu este polemică, acolo nu este libertate, nu este cultură"29, anticipând aproape un secol de vii și fertile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un statut fictiv, grație percepției subiective și, implicit, inventivității polemistului. Un caz particular de discurs polemic este scrisoarea deschisă, acolo unde destinatarii își schimbă doar aparent pozițiile. Adresarea directă redistribuie doar formal rolurile deictice, astfel că preopinentul apare ca actant privilegiat în schimbul polemic direct (un Tu viu și dinamic), în timp ce lectorului i se atribuie un rol arbitral. În mod curent, orice corespondență are un caracter privat, inviolabil. Ea aparține în exclusivitate participanților la corespondență. Prin urmare, scrisoarea deschisă (atributul însuși trimite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
versiune a agresivității: pe de o parte, cea a unui lexic brutal, injurios, descalificant, aparținând unor registre-sursă inventariate minuțios de Ruxandra Cesereanu, și anume: infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la creaturi hidoase, insectar, teriomorfe (șerpi, năpârci, reptile), rozătoare, de asemenea, registrul septic care plasticizează imundul, pestilențialul, infecția, putridul, descompunerea sau cel al sexualității pervertite, în care libidinoșenia, devirilizarea, menopauza intelectuală
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
calitatea de nobil de apartenența la religia catolică, românii erau excluși din viața politică, În 1437 pe baza Unio Trium Nationum românii sunt excluși definitiv din viața politică a Transilvaniei. În condițiile În care adunările se constituiau pe principiul națiunilor privilegiate apare denumirea de congregații. Excluși din viața politică, românii Își mențin organizarea politică În cadrul Adunărilor Cneziale. În perioada principatului sub suzeranitate otomană congregațiile sunt Înlocuite de Dietă. B. Organizarea administrativ teritorială Mai Întîi apar comitatele regale și apoi nobiliare (111
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
un discurs religios care favorizează reprezentările concentrice va pune accent pe interioritate și va surprinde lumile în sincronicitatea lor, în vreme ce un discurs care utilizează cu precădere imagini axiale va pune accent pe exterioritatea lumilor, treptelor, dimensiunilor, obiectivându-le. Interioritatea va privilegia o anume fluiditate a spațiului, indicând secvențialitatea parcurgerii în sincronicitatea treptelor care pot configura hărți interioare și favorizând reorientarea către principiul înțeles ca vacuitate născătoare de lumi, în vreme ce exterioritatea va încerca să confere fluiditate timpului, transfigurat la limită ca eternitate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
celălalt“ nu este o ființă ori un lucru din sfera mundanului, ci o prezență dincolo de înfățișările cunoscute nouă, care însă poate lua orice înfățișare, manifestându se pentru noi în forme(le) vizibile. Această particularitate a relației naște religiosul ca modalitate privilegiată de cunoaștere și viețuire a omului. Prezența divină se va întrupa, în cadrul experienței religioase, la nivelul reprezentărilor, care, la rândul lor, se vor regăsi (și se vor transfera) atenuat ca mesaj pentru ceilalți. Capacitatea reprezentărilor, „materializate“ pentru noi, de a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
teologie“ a separării, a rupturii, a diferențierii treptelor. Pe ultima treaptă, multiplul va fi reașezat altfel. în literatura biblică (iudaică și creștină), de exemplu, se vorbește despre ceata îngerilor care îl preamăresc pe Domnul, expresie a multiplului aflat în legătura privilegiată cu Unul: „în anul morții împăratului Uzia, am văzut pe Domnul șezând pe un scaun înalt [de domnie], și poalele mantiei Lui umpleau Palatul [Templul]. / Serafimi stăteau deasupra Lui, și fiecare avea șase aripi: cu două își acoperea fața, cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Unului, la fel cum culorile spectrului se regăsesc misterios în lumina albă, fără distingerea unui spațiu ori a unui timp specific. înclinația de a privi și interpreta fenomenele în secvențialitate, prin relația cauză-efect, trecând de la un moment la altul și privilegiind fie trecutul, fie prezentul, fie viitorul, dă seamă de o anume situare a cercetătorului, limitată, cu pri vire la lume, spațiu și timp (cel puțin din perspectiva actuală a teoriilor recente rămase însă fără efect la nivelul înțelegerii comune). Trecerea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
implica întotdeauna un efort de concentrare ce depășește simpla îngrădire academică, coagulând tot ceea ce este relevant, în toate dimensiunile, pe linia istoriei personale, și nu doar pe linia specializării îngust academice. Altfel spus, lucrările care nu au miză creatoare și privilegiază analize cumulative specializate (filologice, istorice, sociologice etc.) își au evident rolul și importanța lor, însă nu sunt opere, ci instrumente de lucru menite a sistematiza, a clasa și inventaria materialele care urmează a fi asimilate, înțelese și interpretate. Fără acest
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
diferențelor, pas necesar în orice demers integrator, ci la nivelula ceea ce ne unește după ce diferențele sunt reinterpretate și așezate în armonia lor. Această unitate nu poate fi dedusă și înțeleasă pornind de la un singur context de cercetare, întrucât acesta va privilegia anumite trăsături sau dimensiuni în defavoarea altora, putând impune ca ultimă treaptă un registru care ține doar de diferența specifică. Or, diferența specifică poate fi adecvat sesizată numai prin comparație sau, altfel spus, prin întâlnirea cu altceva. Studiul religiilor propune de la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]