58,730 matches
-
cruntă și ghearele de-oțel cu care-îmi sfâșia sufletu-ntruna, dar când mă biciuiește cu mult mai rău furtuna durerilor, parcă mi-e dor de el. Atunci slaba speranță că am să îl înving măcar prin legendara resemnare îmi lumina privirea și mai eram în stare ca rănile în liniște să-mi ling. Azi nici o perspectivă nu am, niciun reper. Strig și înjur fără să-mi fie teamă, dar nimeni, din păcate, nu mă mai ia în seamă în noaptea neagră
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427297989.html [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
reper. Strig și înjur fără să-mi fie teamă, dar nimeni, din păcate, nu mă mai ia în seamă în noaptea neagră și-n cumplitul ger. Perseu Și Hermes și Athena m-au ajutat să scap de a Gorgonei groaznică privire. Zărindu-i în scut chipul, a sabiei zvâcnire i-a retezat îngrozitorul cap. Frumoasa Andromeda pe loc m-a fermecat, însă era de stâncă-nlănțuită. Scoțând capul Medusei, privirea ei cumplită l-a împietrit pe monstru-nfometat. La fel și pe Danae-am
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427297989.html [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
Hermes și Athena m-au ajutat să scap de a Gorgonei groaznică privire. Zărindu-i în scut chipul, a sabiei zvâcnire i-a retezat îngrozitorul cap. Frumoasa Andromeda pe loc m-a fermecat, însă era de stâncă-nlănțuită. Scoțând capul Medusei, privirea ei cumplită l-a împietrit pe monstru-nfometat. La fel și pe Danae-am salvat-o de-un tiran care voia-n altar s-o necinstească. Athena a ascuns-o dorind s-o ocrotească, Gorgona l-a schimbat în bolovan. S-a
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427297989.html [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
Cu privirea către ceruri stai cuminte pe divanși-nvelești în reverie gândul ce-a trudit în van.Pe sub norii de mătase, prinși în foșnet ireal,Se prelinge-o rază fină peste coapsa unui deal.Dus de valul căutării, bei căldura din amurgși culorile
GEORGETA MUSCĂ OANĂ by http://confluente.ro/articole/georgeta_musc%C4%83_oan%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
i-a dat un vânt de l-a rostogolit dincolo de bordura, în praful străzii: “Fugi mai de aici. Tu esti câine? Fugi de aici, potaie!” Sculandu-se anevoie de jos și scuturandu-se stânjenit de praf, cățelușul a ridicat totuși privirea sus plin de îndrăzneala și a zis: “N-aveți dreptate, domnule dulău. N-oi fi eu tot asa de mare ca și dumneavoastră. Oi fi chiar mic și pricăjit cum spuneți, dar un lucru nu puteți spune totuși despre mine
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
una din misiunile de mare însemnătate ale oamenilor Bisericii, promovând cu statornicie pedagogia modelelor. A săvârșit chemarea cu evlavie și recunoștință. Prea¬sfinția Sa, pătruns în toată cuprinderea făpturii de rostul înalt și fundamental al iubirii aproapelui, s-a dus cu privirea mai ales spre lucrarea binelui, cea care înalță și duce pe drumul Mântuirii. Harul vederii luminii din om se însoțește cu darul zăririi scânteierii bunătății chiar în spuza focului gata, gata, să se stingă. Dăltuitorul empatizează totdeauna cu subiecții săi
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUNTEM CEEA CE EȘTI Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SUNTEM CEEA CE EȘTI Nu îți vorbesc, doar te privesc, Întind privirea către tine Ca într-un joc copilăresc Din care tinerețea vine, Eu nu îți cânt, doar te ascult Cum fredonezi cu stângăcie Iubirea pierderii-n tumult, Un fel de viață pe vecie, Eu nu te-ating, te- aștept să fii
SUNTEM CEEA CE EȘTI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1473113877.html [Corola-blog/BlogPost/381485_a_382814]
-
și a armoniei cosmice: Spre seară, tolănit pe nisip,/ surâde,/ știind că orice vindecare/ e o lecție de viață/” Mihaela Oancea este fericita găsitoare a sufletului ce este mai mult decât geamăn, e siamez! În „Destine siameze”, „Ne-am întâlnit privirile/ dincolo de oglinda cea veche/ ce păstra amintiri/”, călătoria în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune, „Cresc mereu păduri de existețe efemere,/ dar
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, ... Citește mai mult Privesc vrăjită cum mii de fulgi sfioșiDansează menuet pe necuprisul zării,Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși,Doar ei alungă ceața și griul așezării.Deodată sunt atinsă de gândul cel hoinarAdus în faptul serii de îngerul-poștaș
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Moș Crăciun, la suflete uitateCe-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate.Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubirePentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere,Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire,... XIX. DECEMBRIE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Este decembrie și iarna tristă-mi pare O, de-aș avea pe palme, din aur o tiară, S-o pun pe tricolor și să mă-nalț
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
strâns în cuibul meu, De-nvolburarea clipei atras și amăgit Am rătăcit cărarea uitând de drumul Tău. Mă lupt cu mine, Doamne, să aflu un răspuns, Să știu cum să mă-nalț, să trec acel hotar, Încerc din răsputeri să țin privirea sus Măcar pentr-o secundă să fiu lângă altar. De la o vreme, Doamne, parcă îmi caut loc Mă simt ades străin în casă și obor, Aștept de nu știu unde semnal spre alt soroc, Iar sufletul palpită atins de plâns și dor
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
am strâns în cuibul meu,De-nvolburarea clipei atras și amăgitAm rătăcit cărarea uitând de drumul Tău.Mă lupt cu mine, Doamne, să aflu un răspuns,Să știu cum să mă-nalț, să trec acel hotar, Încerc din răsputeri să țin privirea susMăcar pentr-o secundă să fiu lângă altar.De la o vreme, Doamne, parcă îmi caut locMă simt ades străin în casă și obor,Aștept de nu știu unde semnal spre alt soroc,Iar sufletul palpită atins de plâns și dor.Să-mi
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Se frâng lacrimi printre gene, Cerul pare ostenit, Iar pământul parcă geme... Sufletul mi-e cătrănit! Mă-ngenunche iar suspinul, Gându-mi este răvășit... Vreau să nu mai văd declinul Și nici chipul chinuit! Curg priviri pe dalbe file Și pe trupu-ți răstignit... Nu mai vreau și alte zile Să simt cuiul pironit! Nu mai vreau să-nnăbuș clipa Și nici glasul tânguit! Astăzi mi s-a frânt aripa Lacrima când ți-am zărit. Vreau să fug
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459691297.html [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SĂRUTUL PRIMULUI DANS Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-au amuțit privirile flămânde și s-au pierdut pe loc în ochii tăi, pe buzele, petale sângerânde, ce au aprins în mine vâlvătăi. În părul tău se ascunsese-o rază și-ți mângâia zulufii jucăuși, copii uitați de mama ce-i veghează în
SĂRUTUL PRIMULUI DANS de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1458660256.html [Corola-blog/BlogPost/363696_a_365025]
-
ochii tăi, pe buzele, petale sângerânde, ce au aprins în mine vâlvătăi. În părul tău se ascunsese-o rază și-ți mângâia zulufii jucăuși, copii uitați de mama ce-i veghează în lumi pe unde-aleargă, nesupuși. Și mi-am umplut privirile cu tine de mi s-au revărsat pe trupul tău, și-au tot căzut, căci nu puteam susține un gând atât de bun și-atât de rău. Cu mâinile-ți frumoase, delicate, am depășit momentul de suspans când le-am
SĂRUTUL PRIMULUI DANS de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1458660256.html [Corola-blog/BlogPost/363696_a_365025]
-
a servit șampanie tot timpul, însă condițiile de cazare din insulă sunt absolut detestabile, totul fiind de o sărăcie dezolantă. - Dar, așaa, de văzut, ce ar fi mai interesant? Remarc unda de maliție din vocea Lizetei perfect disimulată de o privire inocentă și un zâmbet candid. Doamna mușcă nada: - Vai, tuu, dar nu este nimic de văzut, numai pietre și iar pietre! Un fel de munte nenorocit și niște servicii oribile. Închipuiți-vă că la cazare ne-a fost oferit doar
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1485967342.html [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
Acasă > Versuri > Iubire > DECLIN OPALIN Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-ntreb deseori cine ești... Mai spune-mi, te rog, un cuvânt, Atunci cand privirea ferești. Prin ține, o urmă-i lăsată De pașii de prunc, alergând Pe-o plajă pustie, curăță, Nisipul din noi adunând. Și luna mi-e sora de sânge, Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1493538411.html [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
că ne separă, Dar toate ne-aduc înapoi. 29 iulie 2016, Constantă Sursa foto: Beautiful Decay - Pearl C Hsiung #Spray #Paint #Art Mă-ntrebi deseori cine sunt,Te-ntreb deseori cine ești...Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,Atunci când privirea ferești.Prin ține, o urmă-i lăsatăDe pașii de prunc, alergândPe-o plajă pustie, curăță,Nisipul din noi adunând.Și luna mi-e sora de sânge,Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau plânge,Găsind
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1493538411.html [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
și recuperatoare de care face dovadă sculptorul. Echilibrul clasic (tensionat, e drept, chiar la primele două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce afirmă liniile dure și sigure ale frunții, toată detașarea clasică a surâsului și a bărbiei. Ba chiar zâmbetul însuși, prelungit prin linii incerte, ce alunecă în vid, în abis, crispează, ca într-o interfață
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
o noblețe la care nu mersul fizic ajunge, ci înălțarea modelului uman. Mereu lângă el, solista Stela Enache, dar nu numai ea, edifica cel mai concludent forma prieteniei care e contradicție în termeni, dacă nu e manifestată prin înțelegerea din privire și din gesturi afective. Căldura prieteniei, fără izvor de foc, ce arde, ci izvor de sentimente care nu regresează și nu distrug, ci însuflețesc, a caracterizat întreagă ambianță a evenimentului, a oglindit conformitatea sublimități sufletești cu sublimitatea umană, în ochii
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alexandru_jula_ultimul_roman_aurel_v_zgheran_1385397692.html [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
repetă numărul comunicat, mai schimbară câteva cuvinte, își făcură urări reciproce de bine și sănătate, după care Emanuela se scuză pentru deranj, mulțumindu-i Dorinei pentru disponibilitatea de a o ajuta. Acestea fiind zise, își închise telefonul și cu o privire atentă inventarie toate bunurile pregătite a le lua la plecare. Gândul drumului către casă, către satul ei drag, gândul că își va revedea părinții, cărora avea atât de multe să le împărtășească, o făcea nerăbdătoare. Cel mai important i se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
nostru, timpul, trece foarte repede... Ori, asta înseamnă că trebuie să-l exploatăm la maxim, în favoarea noastră. Fără a mai sta mult pe gânduri, ca o zvârlugă, Emanuela sări pe prispă și dispăru în răcoarea casei de țară, urmărită de privirile pline de dragoste ale părinților. Mama, într-un gest atât de obișnuit în ultimul timp, își șterse ochii, ferindu-se să fie văzută, cu colțurile basmalei. Mai calm, dar vizibil emoționat, tata își freca palmele cu mare satisfacție și bucurie
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
vară primită din mâinile fiicei. De fiecare dată, Emanuelei îi făcea plăcere să-i aducă mamei ei câte o rochie, băsmăluțe și alte lucrușoare de care orice femeie, chiar dacă trăiește la țară, are nevoie. Îi plăcea să îi vadă acea privire, rară, de bucurie adâncă amestecată cu bun simț..., cu timiditatea unui copil, pe care nu o găsești decât la oamenii de la țară. Același lucru se întâmplă și cu tătăl ei, în momentul în care îi oferi un dar foarte prețios
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
am cunoscut, suferea deja de Parkinson. Trebuia să-și țină o mână cu cealaltă pentru a-i mai potoli tremuratul. Era tot numai fragilitate și părea în orice moment și clipă, că se va frânge în cel mai scurt timp. Privirea îi era de o nesfârșită candoare și de o blândețe binefăcătoare. Numai infinită milă și iubire înțelegătoare. În fața lui te simțeai complet dezbrăcat de toate minciunile tale oportuniste, descoperit și acoperit în același timp. Zâmbetul îi era schițat fin. Râdea
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
încântat și de impresionat în sufletul meu de copil, străbătând în lung și-n lat balconul căsuței, ce dădea spre lac și spre insulă. Se gândea, se ruga, privea minunile întocmite de Dumnezeu... Uneori aveam impresia că ne însoțește cu privirea, într-un fel binecuvântător. Despre Părintele Benedict Ghiuș care a suferit îndelung sau despre a îndura suferința cu blândețe Tecând într-un alt registru, vom susține cu toată convingerea și tăria că Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș este una din figurile
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]