2,747 matches
-
ce a făcut după 1990, a făcut doar fiindcă așa i-a dictat conștiința. O conștiință, mare care, din păcate, nu se regăsește la alte înalte fețe ale BOR [...] R: Ca unul care ați fost o victimă a Securității, cum priviți actualul scandal legat de CNSAS? NC: Vă mărturisesc că nu înțeleg reticențele celor care au puterea de-a hotărî ceva în acest sens. [...] Eu mi-am văzut foarte la repezeală dosarul pentru că am înțeles că unii dintre membrii Colegiului s-
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
se impune creșterea rentabilității economice a noii entități, În caz contrar ajungându-se la o scădere a cursului acțiunilor și a valorii noii entități (Meier și Schier, 2006, pp. 70-71; Gaughan, 2011, p. 602). La Început, achiziția unei firme trebuie privită ca o alternativă rapidă de creștere. Odată ce schimbul de proprietate se realizează, schimbările se pot face, din punct de vedere teoretic, ușor. În practică, lucrurile nu sunt atât de simple, multe achiziții dând greș În această fază. În multe alte
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
un aici actual și trimiterea la un altundeva. În raportul său cu spațiile alterității, colossos-ul-statuie nu se înrudește oare cu masca? Cu masca văzută ca figură a alterității, una proprie zeilor, dar și morții. Pornind de la un text precum Moartea privită drept în ochi1, în care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea fi inițiată o întreagă discuție despre raporturile măștii cu moartea. Gorgo, figură a alterității radicale, aceea a morții, se înfățișează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
rezervată doar femeilor invincibile „al căror nume nu-l rostește nimeni fără să tremure de groază” și pe lângă care Oedip trece mut, fără să le arunce o privire. Eumenidele, căci despre ele este vorba, făpturi ce nu pot fi nici privite, nici numite fără riscul de a fi pedepsit, au, așadar, ceva din Gorgo, și-au păstrat până și măștile de erinii. Cu chipul lui înspăimântător, Oedip nu amintește și el de Gorgo? Căci nu e doar un om cu ochii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sau ca un zeu să se arate și să vorbească pe scenă, pentru a demonstra că morții sunt mereu prezenți, iar zeii mereu activi. Prezența/absența lor constituie însăși textura acțiunii tragice. Moartea privită în față sau eroul mascattc "Moartea privită în față sau eroul mascat" Nu numai mașinăria scenică - cu ajutorul căreia se realizează aparițiile efective ale fantomelor sau ale zeilor - servește la sublinierea importanței pe care o are prezența acestora în lumea celor vii, ci și, mai ales, experiența interioară
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o vale Unde-am vânat - de n-am mai fi vânat - Lăsat de fire pentru ucigași Și siluiri, cum l-a descris poetul 1. Imaginea unei vânători sălbatice, metaforă reluată și în pasajul jurământului de răzbunare. Eroul războinic sau moartea privită drept în fațătc "Eroul războinic sau moartea privită drept în față" Dar vânătoarea sălbatică este și o metaforă a războiului ca întâlnire cu o alteritate terifiantă. În Regele Ioan, războiul înseamnă acel ceas în care moartea se desfată și petrece
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mai fi vânat - Lăsat de fire pentru ucigași Și siluiri, cum l-a descris poetul 1. Imaginea unei vânători sălbatice, metaforă reluată și în pasajul jurământului de răzbunare. Eroul războinic sau moartea privită drept în fațătc "Eroul războinic sau moartea privită drept în față" Dar vânătoarea sălbatică este și o metaforă a războiului ca întâlnire cu o alteritate terifiantă. În Regele Ioan, războiul înseamnă acel ceas în care moartea se desfată și petrece în voie și acel loc unde sângele se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
altul, servește la problematizarea relației a vedea-a fi văzut”. În jurul acestei relații e construit, de altfel, și episodul oglinzii din mitul lui Perseu, eroul care a înfruntat-o pe Gorgo. Masca înfățișând monstruoasa creatură semnifică, după cum se știe, moartea privită drept în ochi: să o vezi pe Gorgo înseamnă să vezi, ca și în oglinda de la Lycosura, ceva fără chip și fără formă, dar mai înseamnă și să intri în legătură cu o forță supranaturală. Perseu o poate răpune pe Gorgo numai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
naște fantome 38 Eroul tragic, un mort viu 41 Teritoriile alterității sălbatice: moartea și nebunia 43 Delirul tragic: rătăcire și cunoaștere 48 Fantoma sau jocul amăgirii și al adevărului 51 Oedip și mormântul invizibil 56 Statuia și fantoma 59 Moartea privită în față sau eroul mascat 65 II Scena teatrului no, răscruce a memoriilor și a aparițiilor Shite sau spațiul intermediar 75 Scena teatrului no, răspântie a trei memorii 78 Ky:gen sau credința în fantome și posibila ei deriziune 80
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
estetică a privirii și a vocii 104 Pinul, emblemă a locului apariției 106 III Fantoma shakespeariană între aparență și certitudine, între iluzie și realitate „Cine-i acolo”, în întuneric? 111 Pădurea și ambivalența spațiilor alterității 122 Eroul războinic sau moartea privită drept în față 127 Spațiul vrăjitoarelor și al fantomelor, teritoriu al alterității indecise 132 Spectralul în noaptea istoriei 139 Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatrului 147 Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește 151 Moartea aparentă, moartea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
gestionare și prevenire a stresului sugerate în această carte sunt în mod esențial o interpretare a abordărilor Ericksoniene, incluzându-le atât pe acelea mai recent dezvoltate de Rossi, cât și abordările mai tradiționale. În abordarea tradițională hipnoza este de obicei privită ca strategie secundară sau catalitică care facilitează și îmbunătățește o strategie primară, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia psihodinamică. În acest caz pacientul este mai sugestibil (în hipnozăă și ca atare este mai probabil să accepte sugestiile (instrucțiunileă date
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
trăită de această pacientă precum și comentariile ei la terminarea ședinței de terapie sugerează deblocarea răspunsului său emoțional, mai degrabă decât a intestinului, ca factor principal de recuperare”. Deși există dovezi privitoare la folosirea hipnoterapiei în tratamentul SCI, ea nu trebuie privită ca panaceu universal, deoarece până la 25% din pacienți nu răspund la hipnoterapie. Chiar dacă pacienții prezintă o ameliorare, abordările terapeutice convenționale nu trebuie să fie neapărat ignorate. Este important să fie luați în considerare factorii legați de stilul de viață, ca
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
biopsia (Hilgard și LeBaron, 1984bă. Copiii consideră că procedurile dureroase sunt partea cea mai dificilă din cancer, iar repetarea frecventă a procedurilor nu îi desensibilizează față de stres (Weekes și Savedra, 1988; Fowler-Kerry, 1990Ă. Deși durerea legată de proceduri este adesea privită ca fiind simplă, ea poate produce suferință, pierderea controlului și afectarea calității vieții. Astfel este esențial ca intervenția pentru suferință să ia în considerare durerea și distresul asociate cu procedurile de tratament. Multe date disponibile privitoare la gestionarea durerii legate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o artă a războiuluitc "Istoriografia, o artă a războiului" 1 Istoriografia, o polemologie. Istoriografia ține de arta războiului. Nu este surprinzător așadar că în jurul ei domnește ambianța proprie secretelor legate de apărare. Da, disciplina ține de polemologie: cum anume trebuie privită lupta, cum să măsori raporturile de forță, cum să pui la punct o strategie, o tactică menită săți asigure reușita, cum să gestionezi informațiile, cum să utilizezi tăcerea, să treci ceva sub tăcere, să subliniezi evidența, să te prefaci, precum și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
indolenți, încât, pentru ateu, ei devin un fel de sfinți! În sens strict, e clar că Epicur nu poate fi inclus în categoria ateilor, dat fiind că el afirmă fără ocolișuri existența zeilor. Scrisoarea către Menoiceus explică și cum trebuie priviți ei: ca niște persoane vii veșnice și preafericite. Singurul lucru care contează este planul imanenței; zeii pot foarte bine să existe, ei evoluează în același univers ca oamenii și nu prezintă niciun pericol pentru aceștia. În metafizică, riscul vine nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dezvoltarea anumitor grupe musculare, la formarea unor priceperi și deprinderi motrice necesare la realizarea obiectivelor altor ramuri, cum ar fi gimnastică și atletism, ce figurează în programă ca discipline obligatorii (tabelul 1). Clasele a V-a și a VI-a, privite ca parte componentă a ciclului de dezvoltare, presupun o tratare specială, deoarece este necesar ca profesorul să recupereze ceea ce elevii nu au realizat în clasele III-IV și pentru că această vârstă prezintă anumite caracteristici morfologice și funcționale. Ca urmare, conținuturile programei
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
și în dezvoltarea emoțională, relaționarea socială și chiar dezvoltarea personalității” (Rita Atkinson et al., 2002, p. 295). Prof. M. Golu spune: „Învățarea devine la om formă specifică și sistematică de activitate” (Golu, 2000, p. 516) și, în plus, „...activitatea trebuie privită, în primul rând, ca mod fundamental de relaționare și echilibrare a omului cu mediul său specific de viață și de existență” (ibidem, p. 509). Prin urmare, adaptarea la mediul universitar are în centrul ei învățarea și schimbările caracteristice acestuia. De
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sărăcie sunt îndeplinite sau nu. Iar în momentul când nu sunt îndeplinite, nici nu se merge mai departe” (evaluator FRDS). Procesul de evaluare a unei inițiative din sfera dezvoltării comunitare este tratat cel mai adesea ca un proces de management. Privită ca etapă a ciclului de viață al unui proiect, evaluarea își găsește, astfel, justificarea în primul rând în nevoia managementului unui program de dezvoltare comunitară de a-și fundamenta decizia de aprobare, îmbunătățire sau respingere a unei propuneri de proiect
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
obiective exterioare, nivelul de aspirații individuale, educația și experiența de viață a individului etc. Factorii menționați vor conferi obstacolului un anumit grad de periculozitate și un anumit înțeles, specific frustrării: privarea, deposedarea persoanei de un bun, de un drept. Numai privite lucrurile dintr-o astfel de perspectivă vom putea înțelege acele situații în care același fapt sau eveniment constituie pentru unii subiecți obstacole în calea, realizării unui scop sau a satisfacerii unei trebuințe, iar pentru alții, nu; numai astfel vom putea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se va utiliza exprimarea În om-ore, ce permite să se stabilească cu mai mare exactitate pierderile de timp și influența lor asupra unor indicatori de bază ai activității de producție. Folosirea timpului de muncă implică două aspecte sub care trebuie privită: un aspect cantitativ, reflectat de utilizarea completă a acestuia, și unul calitativ, reprezentat de economisirea timpului cheltuit pentru un produs sau unei unități de serviciu. Indicatorii care pot exprima folosirea extensivă sunt: Fondul de timp calendaristic ( EMBED Equation.3 ) reprezintă
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ajungă la o Înțelegere, pentru ca opera lui Dumnezeu să nu fie definitiv compromisă, iar Satan - dezgustat cu totul de sine și de lumea lui deplorabilă. În mod destul de ciudat, condiția reconcilierii finale a celor doi adversari va fi distrugerea lumii, privită ca un rezultat pozitiv. 3. Gnosticismul ca model analog Filozofia, spunea unul dintre cei mai mari filozofi germani, este o afacere nemțească de provincie. Dezbaterea modernă asupra gnozei n-a ieșit Încă din această provincie unde, alături de concepte cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
americanilor este deopotrivă rezultatul „forjării coerenței, al transmiterii, al continuității istoriei unui grup”38. Mai exact, acest mit al venirii americanilor este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din ceea ce a Însemnat Înainte de 1918 emigrarea românilor În America privită ca pământ al făgăduinței, din interpolarea sau prelucrarea În memoria colectivă dinspre discursul elitei politice ardelene a principiilor wilsoniene ale autodeterminării din preajma unirii din 1918, din sprijinul american acordat partidelor istorice În perioada 1945-1947, din percepția mediatică, prin radio Vocea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
consta În intrarea fostei victime În rândul torționarilor. După Nicu Ioniță, fenomenul Pitești a constat Într-o „inginerie psihopatologică” ce urmărea transformarea făpturii umane În contrariul său, printr-un proces de inducție și inversiune psihologică. De aceea, Închisoarea Pitești trebuie privită, În perioada 1949-1952, ca un „laborator experimental de psihologie umană, organizat după criterii științifice”, unde s-a recurs la anticiparea rezultatelor, „după care Întreaga metodologie de lucru a trebuit, În mod necondiționat, să conducă la rezultatele stabilite ab initio”. Metoda
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
românești modelele europene de proceduri sunt disponibile cu o mare ușurință, ele fiind chiar impuse de către Uniunea Europeană. O organizație deschisă la învățare - acest fapt presupune deschiderea la învățare a tuturor membrilor organizației. Perioadele de criză, poticneli din viața organizației trebuie privite că învățare, adaptare, creștere. Organizațiile care învață își susțin membrii mai degrabă decât să-i sancționeze. Managerii nu trebuie să se privească că singurele surse de idei pentru schimbare ci trebuie să implice din acest punct de vedere angajații în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
concepție, sarcina finanțelor publice constă în asigurarea resurselor necesare întreținerii instituțiilor publice, a funcționării normale a acestora, care presupune: conceperea acestora astfel încât să aibă un caracter neutru, să nu modifice relațiile social-economice existente; păstrarea echilibrului între veniturile și cheltuielile bugetare, privită ca o cerință fundamentală a bunei gestiuni, cheia de boltă a finanțelor publice 5. Principiile doctrinei liberale, care au constituit temelia finanțelor publice clasice, sunt următoarele: cheltuielile publice, reduse la un nivel cât mai mic, ar trebui să acopere pe seama
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]