18,757 matches
-
alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și obiectului, precum și din perspectiva apărărilor formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziții specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condițiile în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin indicarea naturii pretențiilor
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
care partea civilă le propune spre administrare, iar instanța le va pune în discuția participanților, în condițiile art. 374 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală. ... 18. Curtea a constatat că persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale. Totodată, Curtea a reținut că nici procurorul și nici instanța nu pot limita disponibilitatea acțiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
În subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata acelorași sume în temeiul răspunderii civile delictuale, ca reparație a prejudiciului suferit de reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că lipsa calității procesuale a oficiului teritorial de cadastru are semnificația încălcării art. 16 din Constituție prin faptul că sustrage o instituție publică de la răspunderea care, într-un stat de drept, îi incumbă pentru faptele sale și ale prepușilor săi, situație care nu
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
autoritate publică. Textul de lege criticat situează oficiul de cadastru și publicitate imobiliară și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară mai presus de lege, în raport cu persoanele fizice sau juridice care apelează la serviciile acestora. Astfel, neavând calitate procesuală pasivă, conduita lor scapă controlului judecătoresc, iar persoanele vătămate în drepturile lor nu au posibilitatea să își apere dreptul încălcat prin actele abuzive atacate în instanță și desființate sau modificate în parte. ... 6. Se arată că, deși plângerea formulată împotriva
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
nu consemnează situația reală, astfel că titularul dreptului nu își poate dovedi calitatea de proprietar și nu poate face o serie de operațiuni, de exemplu, să vândă, să construiască sau să constituie o ipotecă, atingânduse substanța dreptului. ... 7. Lipsa calității procesuale pasive exclude practic dezdăunarea pentru malpraxis și pentru cheltuielile judiciare cauzate de procedura plângerii la instanță împotriva actelor oficiului de cadastru. Se susține că este o anomalie să se pretindă ca persoana care solicită oficiului de cadastru intabularea dreptului său
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
funciară instanța nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, ci doar legalitatea și temeinicia încheierii contestate, acesta nu poate fi citat ca parte în proces, singurele persoane susceptibile să aibă calitate procesuală fiind cele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară. ... 16. Totodată, Curtea Constituțională a observat că, potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, registratorul este învestit cu competența de verificare a unor informații cu caracter obiectiv, care presupune activități de confruntare
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
acesta ar urma să se stabilească un drept potrivnic cu prilejul soluționării de către instanță a plângerii împotriva încheierii de carte funciară, ci numai împotriva persoanei care a fost anterior înscrisă ca titular al dreptului de proprietate. Prin urmare, cadrul procesual în care instanța va soluționa plângerea este configurat de coordonatele raportului de drept material dintre părțile actului juridic, instituția care administrează cartea funciară fiind exterioară acestuia. De altfel, potrivit art. 893 lit. a) din Codul civil, înscrierea unui drept real
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
înregistrarea cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia urmează să fie făcută înscrierea. ... 20. Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că nu există o poziție privilegiată a oficiilor de cadastru, ca urmare a lipsei calității lor procesuale pasive în procesele având ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară. Principiul constituțional al egalității este aplicabil în situații identice sau similare, iar în situații juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, oficiile de cadastru
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
plângerile împotriva încheierilor de carte funciară. Principiul constituțional al egalității este aplicabil în situații identice sau similare, iar în situații juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, oficiile de cadastru nu pot fi puse, sub aspect procesual, pe poziție de egalitate cu părțile din procesele respective. ... 21. Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia. ... 22. În plus, Curtea
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
acestui tip de răspundere, autorul excepției este nemulțumit că este necesară declanșarea unui proces distinct. Or, Curtea observă că, atâta vreme cât legea oferă posibilitatea recuperării eventualului prejudiciu, faptul că acest lucru se va realiza în cadrul unui alt demers procesual separat nu este o chestiune care să afecteze constituționalitatea reglementării criticate. ... 25. Totodată, autorul excepției își mai argumentează critica de neconstituționalitate și prin susținerea că art. 32 din Legea nr. 7/1996 este neconstituțional în măsura în care se extinde la
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
în care oficiul de cadastru și publicitate imobiliară este chemat în judecată. Curtea constată însă, analizând conținutul normativ al textului de lege criticat, că sfera sa de aplicare este clar delimitată, oficiul de cadastru nefiind citat și neavând, așadar, calitate procesuală pasivă în procesele declanșate în vederea soluționării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară, nu și în alte procese. Prin urmare, dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996 nu pot
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
oricărui drept. ... 16. În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului în această materie, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă o soluție legislativă similară în materie procesual penală a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, sens în care a fost pronunțată Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467. ... 25. În
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
drept scop înfăptuirea unui act de justiție transparent și realizarea unei bune administrări a justiției ca serviciu public. “ ... 28. De asemenea, prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, precitată, paragrafele 464 și 465, Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale în vigoare, procurorul și părțile pot cere citirea notelor de ședință și vizarea lor de către președinte, iar după terminarea ședinței de judecată participanții la proces pot primi, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului [art. 369
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
obligația nou-introdusă apărea nu numai ca excesivă și împovărătoare pentru organele judiciare, dar era și susceptibilă a crea dificultăți în opera de aplicare, cu consecința tergiversării sau blocării actului de justiție. ... 31. Prin urmare, Curtea a apreciat că prevederile procesual penale în vigoare conțin suficiente garanții pentru respectarea dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului și că dispozițiile art. I pct. 55, referitoare la modificarea și completarea art. 110 alin. (1) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
de probă întocmit să fie complet), o asemenea soluție legislativă, deși adecvată scopului urmărit, nu este necesară. ... 33. În ceea ce privește caracterul necesar pentru adoptarea unei astfel de soluții legislative, Curtea reține că, atât timp cât există suficiente garanții procesuale prin care consemnările grefierului de ședință pot fi contestate, iar părțile au dreptul, la cerere, de a citi aceste consemnări și de a li se elibera câte o copie de pe notele grefierului și/sau o copie electronică a înregistrării ședinței
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
cu folosirea unui limbaj care nu totdeauna se încadrează în exigențele limbajului juridic, fapt care poate afecta chiar utilitatea acestor declarații în procesul de valorificare a probei încuviințate. ... 37. În consecință, Curtea reține că în dreptul pozitiv există toate garanțiile procesuale ca declarațiile părților și ale martorilor în proces să fie consemnate în mod corespunzător, reușindu-se în acest mod să se redea cu fidelitate cele declarate, cu scopul de a se conserva cât mai bine autenticitatea acestora și fără consemnarea
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea unor acte normative? ... ... II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina 7. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la 17 iunie 2021 pe rolul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. - S.A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
de zile. Din formularea propusă, potrivit căreia „instanța va redacta și pronunța“, nu este clar dacă se urmărește ca pronunțarea hotărârii să se facă la un moment ulterior redactării acesteia, ca o derogare de la dreptul comun aplicabil în materie procesual civilă [art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă], sau dacă pronunțarea și redactarea ulterioară a hotărârii trebuie făcute în termenul de 30 de zile. Dacă legiuitorul a intenționat ca pronunțarea hotărârii judecătorești să fie ulterioară redactării, se remarcă
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Principiul disponibilității este caracteristic procesului civil, iar, în lumina acestuia, contravenientul este cel care poate determina nu numai declanșarea procedurii contravenționale prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ci și conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual, precum și din perspectiva apărărilor formulate. Se pierde astfel din vedere faptul că accesul liber la justiție este un drept individual, nu o obligație, deoarece ia naștere ca urmare a unei decizii personale, astfel încât orice persoană are facultatea de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
contravențiile au fost asimilate unei „acuzații în materie penală“, astfel cum rezultă din hotărârile invocate de autorul obiecției de neconstituționalitate, motiv pentru care în procedura plângerii împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii trebuie asigurate garanțiile procesuale prevăzute de Convenție, respectiv, dreptul la un proces public și de a fi prezent la proces, egalitatea armelor, reglementarea unei proceduri care să asigure contradictorialitatea și a unei căi de atac. ... 17. Referitor la publicitatea ședinței de judecată, în Hotărârea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
distincție între „înscrisurile de care contravenientul înțelege să se folosească“ și „dovezile de care petentul înțelege să se folosească“. Aplicând metoda de interpretare literală, Curtea observă că textul criticat instituie posibilitatea de a depune probe diferite în funcție de calitatea procesuală activă, după cum urmează: contravenientul poate depune numai înscrisuri, iar ceilalți petenți orice dovezi pe care le consideră necesare. Însă, aplicând metoda logică de interpretare a unei norme juridice, Curtea constată că legiuitorul a intenționat reglementarea unei proceduri scrise, care
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
forma adusă prin legea criticată. ... 41. Pe de altă parte, deși art. 36^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum este introdus prin legea criticată, face distincție între probele permise în această procedură simplificată, în funcție de calitatea procesuală activă, art. 36^1 alin. (9) nu mai reglementează aceeași distincție, prevăzând că „După primirea formularului de plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii completat corect, instanța va trimite formularul tipizat de răspuns, de îndată, spre
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
4), potrivit căruia „instanța va redacta și pronunța hotărârea“, nu reiese cu certitudine dacă legiuitorul a intenționat ca pronunțarea hotărârii să se facă la un moment ulterior redactării acesteia, aceasta constituind o derogare de la dreptul comun aplicabil în materie procesual civilă. Astfel, potrivit art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Hotărârea se va redacta și se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Este adevărat că, spre deosebire de normele procesual civile, dispozițiile art.
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]