2,781 matches
-
mulțimilor artificiale, motivul supunerii acestora față de un șef venerat și divinizat. Rezultă de aici că relațiile dintre membrii acestora, fraternitatea, se bazează pe de o parte pe un fundal de matriarhat, temelia legii, iar pe de altă parte, pe religie, profană sau sacră, creată de fii în jurul tatălui pentru a-și ascunde crima și a-și liniști conștiința. Dualitatea dintre lumea realităților și cea a iluziilor, dintre tradiții și mituri, dintre lege și putere, reflectă dualitatea dintre cei doi poli, între
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de mine, ci faptul că ea decurge dintr-o interdicție esențială, aceea de a nu-l preschimba pe om într-un zeu, care făurește civilizația în afara ființei noastre și eul în partea noastră cea mai lăuntrică. Partea a noua RELIGIILE PROFANE Capitolul I Secretul unei religii I Pînă acum, ne-am preocupat de conducători în măsura în care au o carismă. I-am definit ca întîlnirea a două personaje într-unul singur: umbra purtată a tatălui întemeietor și a fiului eroic. Dar aceste umbre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a Principelui modern va trebui să fie consacrată problemei unei reforme intelectuale sau morale, adică problema religioasă sau a unei concepții despre viață"534. Evident, masele nu pot trăi sub un cer gol. II Mă refer bineînțeles la o religie profană. Mai întîi, întrucît ea nu presupune nici Dumnezeu și nici viața dincolo de moarte. O poți împărtăși chiar fiind ateu. Fiecare națiune și-a făurit una de acest gen. Și tocmai în calitatea lor de religii profane, diverse reviziuni socialiste au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bineînțeles la o religie profană. Mai întîi, întrucît ea nu presupune nici Dumnezeu și nici viața dincolo de moarte. O poți împărtăși chiar fiind ateu. Fiecare națiune și-a făurit una de acest gen. Și tocmai în calitatea lor de religii profane, diverse reviziuni socialiste au exaltat și ridicat masele oprimate din lume și o fac în continuare. Acțiunea lor implică acea "sclipire de nebunie a credinței" descrisă de Zola în Germinal. Ele au o dogmă, textele sacre cărora li se dă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
imuabile. Numai acestea îi permit să stăpînească forțele prezentului și să facă proiecte de viitor. El simte nevoia unei viziuni de ansamblu, avînd o cauză unică clasa socială, rasa etc., un principiu universal lupta de clasă, selecția naturală etc., religiile profane îi furnizează o astfel de viziune totală. Ele oferă o concepție asupra lumii în care fiecare problemă își află soluția. Astfel sînt doctrina liberală, doctrinele naționaliste sau teoria marxistă care a căpătat în Rusia sovietică, după spusele lui Freud, "forța
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din știință decît vocabularul, argumentele și imaginile pe care le recombină după bunul ei plac. Să reținem totuși o diferență esențială. Toate religiile bazate pe sacru propun o concepție asupra lumii fizice, explică originea universului și prevăd viitorul acestuia. Religiile profane se constituie dimpotrivă în jurul unei viziuni a lumii sociale. Ele explică originea societății (națiunea, rasa, clasa etc.) și descriu în mod amănunțit etapele devenirii sale pînă la o stare desăvîrșită, despre care se speră că va fi definitivă. Această schimbare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care se speră că va fi definitivă. Această schimbare se explică probabil prin chiar progresul de care am vorbit: am alungat divinitatea din natură, ea și-a aflat însă refugiul în societate. Cea de-a doua funcție a unei religii profane constă în armonizarea raporturilor dintre individ și societate, în împăcarea tendințelor sociale cu cele aflate înlăuntrul lui. Ea își atinge țelul punînd în locul forțelor externe forțele lăuntrice, înlocuind constrîngerile reprimării brutale prin cele ale conștiinței individuale. Ceea ce implică o muncă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu dobîndește așa ceva decît renunțînd la propriile-i dorințe și privind realitatea cu ochii altora: cei ai supraeului colectiv care de acum înainte fac parte din individ și cărora acesta le dă ascultare. A înțelege cele două funcții ale religiilor profane a propune o concepție despre lumea socială și a-i identifica pe indivizi cu societatea nu înseamnă bineînțeles că le-am recomanda și nici că am afla ceva nou în privința lor. Se impunea însă clarificarea lor. III Și iată acum
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să mascheze evenimentele și adevăratele legături ale conducătorilor revoluției. Concomitent, acesta compromite masele de partizani în acțiuni dintre care unele criminale (arestări, schingiuiri, asasinate) chiar și pentru ei înșiși. Dacă, în același timp, marxismul începe să dobîndească trăsăturile unei religii profane, care nu se desparte încă de știință, înseamnă că de acum înainte este necesar să se asigure complicitatea tuturor, iar aceasta să devină opacă în societate. Să lăsăm deoparte judecățile care pot fi formulate sau au fost făcute asupra acestei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fost întrucîtva exemplul: o astfel de renunțare la evidențele gîndirii este cu putință, ea este chiar necesară. Se pare că renunțarea la instincte este pivotul religiilor întemeiate pe sacru, în timp ce, renunțarea la adevăr și la gîndire ar fi specifică religiilor profane. Dacă presupunerea noastră este exactă ne explicăm cu ușurință de ce prohibiția de a gîndi este versantul negativ excluzînd orice întrebare, orice reflecție, orice căutare al situației în care "trebuie să crezi pentru că este absurd", este versantul pozitiv. Îl consider pozitiv
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acele ficțiuni. Este cazul doctrinelor religioase, întrucît ele sînt de o importanță fără seamăn pentru a păstra societatea umană. Această linie de raționament nu este prea departe de credo quia absurdum 550. Capitolul III Cultul tatălui I În orice religie profană inclusiv în cea politică regăsim aceeași idee activă, implicită desigur, dar primordială. Unitatea și acțiunea masei au ca temelie complicitatea tuturor la un mister care o fac diferită de celelalte, îi cimentează identitatea. Adevărul lor este deasupra jurisdicției rațiunii, ba
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și manipulînd oamenii calitate importantă, necesară unui mare conducător"551. Dacă ținem cont de psihologia maselor, cultul reprezintă o verigă din transformarea unei teorii de pildă marxismul într-o concepție despre lume avînd forța unei credințe, deci într-o religie profană. În mod secundar, numai el este închinat unui individ, Mao sau Stalin. Pretutindeni unde s-a răspîndit religia și a pus stăpînire pe o masă, cultul a fost văzut cum reapare în mod regulat. Cele două fenomene au fost puse
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
defilînd în fața catafalcului său, descoperindu-și capul în gînd în timp ce-i rostea numele și sacrificîndu-se pentru cultul său. Act excepțional, zeificarea lui Lenin a devenit apoi exemplele sînt numeroase, de la Mao la Tito un procedeu în slujba expansiunii unei religii profane, la fel cum sanctificarea contribuie la cea întemeiată pe sacru. Destin inevitabil: ceea ce începe ca o invenție spontană, ca expresie a unui elan nestăvilit, se schimbă în sistem. III În ce constă cea de-a doua mișcare determinînd conținutul unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fel cum sanctificarea contribuie la cea întemeiată pe sacru. Destin inevitabil: ceea ce începe ca o invenție spontană, ca expresie a unui elan nestăvilit, se schimbă în sistem. III În ce constă cea de-a doua mișcare determinînd conținutul unei religii profane? Este istorierea 557 uneltirii "fiilor" și a desfășurării evenimentelor pînă cînd unul dintre ei se desprinde de ceilalți și devine cel-ce-ține-locul de tată. Este vorba desigur de lupta pentru putere. Ceea ce ne interesează este calea luată de ea printre cele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
singur lucru: revoluția iacobină (cea bolșevică, în cazul lui Stalin) visul de egalitate, libertate și fraternitate și pe cel al poporului ridicîndu-se în măreția sa pentru a rupe lanțurile oprimării"566. V Cultul tatălui se asociază cu nașterea unei religii profane. Este vorba aici de un fapt observat în mod curent. Scriitorul sovietic Ehrenburg constată în memoriile sale: "Începînd cu 1938, este mai potrivit să folosim cuvîntul cult în sensul său religios de la origine. În mințile a milioane de oameni, Stalin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
301 Partea a opta IPOTEZE ASUPRA MARILOR PERSONALITĂȚI Capitolul I: Omul Moise / 311 Capitolul II: Romanul de familie al oamenilor mari / 316 Capitolul III: Inventarea unui popor / 326 Capitolul IV: Conducători mozaici și conducători totemici / 337 Partea a noua RELIGIILE PROFANE Capitolul I: Secretul unei religii / 349 Capitolul II: Interdicția de a gîndi / 356 Capitolul III: Cultul tatălui / 362 CONCLUZIE / 373 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cit., t. III, p. 773. 184 A. Hegedus în Le Monde, 3 august 1980. 185 G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., p. 39. 186 Ibidem, p. 40. 187 Atrag atenția lectorului asupra acestui punct. Căutarea unei religii profane bîntuie Europa. Psihologia mulțimilor se interesează de religie nu ca de un reziduu al trecutului, așa cum o face sociologia, nici ca de un aspect al culturilor primitive, cum o vede antropologia, ci ca de un lucru aparținînd prezentului și viitorului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evit în fapt pentru două motive. Mai întîi pentru că nu face parte nici din cîmpul de studiu, nici din vocabularul psihologiei clasice a mulțimilor. Nu-l aflăm nici la Le Bon, nici la Tarde, nici la Freud. Apoi deoarece religia profană diferă de ideologie întrucît presupune o credință, deci o influență a trecutului asupra prezentului, în parte independentă de factorii economici. Altfel spus, spre deosebire, ea nu ar fi o suprastructură. 537 S. Freud, New Introductory Lectures on Psychoanalysis,, ed.cit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
555 Ibidem, p.138. 556 I Deutscher, Staline, ed. cit., p.216. 557 Am utilizat acest neologism de circumstanță (mai puțin problematic pentru un nume decît pentru o paradigmă verbală) pentru a nu recurge la ilustrare, mai legat de lumea profană (n.t.). 558 Roy Medvedev, Le Stalinisme, Seuil, Paris, 1972, p.265. 559 S. Freud, Essais de psychanalyse, ed.cit., p.166. 560 M. Malia, Comprendre la Révolution russe, Le Seuil, Paris, p.219. 561 Freud, Moses and Monotheism, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acest caz. Relațiile strict economice dictate de prostituție au devenit un canon al erotismului contemporan. Prostituția este o industrie globală asociată din vechime cu abuzul, crima și degradarea ultimă a personalității. Deși condiționată social în mod diferit, prostituția consacră erotismul profan, orgiastic, iresponsabil și, prin urmare, demonic 2. Fără să atingă măcar o clipă marginile sau adâncimile unui eveniment tragic, „iubirea” prostituată se consumă doar în economia voinței de putere, legiferând penibila interdependență a celor doi (sau trei) actori erotici, deveniți
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dumnezeu” decât confundând domeniul competențelor seculare cu normele religioase. Atunci însă se naște tirania. Distincția între teologic și politic înseamnă distincție, dar nu separație, așa cum modernii au fost tentați să creadă. Nici sfera seculară nu se confundă neapărat cu orizontul profan al existenței. Subordonarea ierarhică a autorității civile față de criteriile de inteligibilitate ale revelației presupune un set bogat de dezbateri și negocieri. În acest proces de reflecție și acomodare, noțiunea de „război drept” sau „legitim” a rezultat cu incontestabilă frecvență. Or
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Anastasia & CEU Press, București, 1996. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982. Duțu, Alexandru, Political Models and National Identities in „Orthodox Europe”, Editura Babel, București, 1998. Eliade, M. Naissances mystiques, Paris, 1957. Eliade, M., Sacrul și profanul, trad. rom. de B. Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 19952. Eliade, M., Tratat de istoria religiilor ș1948ț, trad. rom. de M. Noica, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Raffaele Pettazzoni, L’histoire des religions a-t-elle un sens ? Correspondance 1926-1959, ed. Natale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai ales În disciplina contabilității nu este de dată recentă și a reprezentat un factor esențial În dezvoltarea afacerilor și a societății umane. În primul rând, dezideratul eticii În afaceri și În contabilitate, fie că vorbim despre implicarea sacrului sau profanului, Îl reprezintă asigurarea binelui comun al tuturor participanților la tranzacții cu caracter economic sau comercial. Impunerea regulilor de conduită morală printr-un sistem de coduri a contribuit semnificativ la consolidarea aplicării principiilor de etică În afaceri. Ulterior, În epoca modernă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
în care delirul imagistic și jocul liber al semnificațiilor cad în planul secund, fiind puse în slujba unui tip special de reprezentare iconică. Un poem ca Baladă 334, de pildă, rămâne, în mod irevocabil, în ciuda aparentei autoreflexivități, terestru, ironic și profan. 4.7 Gruparea din jurul revistei Steauatc "4.7 Gruparea din jurul revistei Steaua" Dacă în cazul reprezentanților tipici, de mare vizibilitate, ai modernismului șaizecist, asemenea experimente poetice rămân totuși marginale, în ceea ce îi privește pe poeții grupați în jurul revistei Steaua (care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să urmeze o tehnologie elaborată În baza unor cercetări științifice privind efectele pe termen lung ale ingredientelor bunului respectiv asupra sănătății. O astfel de tehnologie, științific certificată, construiește Înțelegerea comună a unui produs alimentar social acceptabil și responsabil. Altminteri, clienții, profani În domeniu, nu sunt În măsură să evalueze calitatea unui produs, În lipsa unor certificări sociale, din partea unor actori autorizați. Ei vor fi astfel Încredințați că un anumit procedeu, științific Întemeiat, de elaborare a produsului este corect și benefic pentru ei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]