3,283 matches
-
discreției, rezervei și pudorii, protejate prin marginalitate și anonimat, prin ipocrizie și banalitate asumate. Între o polemică cu Andrei Pleșu din Minima moralia și o scurtă amendare a lui Al. Piru, eseistul nostru are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a grației, a firescului, din care lipsește orice urmă de scrâșnet“. Fapt de o importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
clinica chirurgicală a lui Thoma Ionescu, maestru care apreciindu-i calitățile profesionale, îl numește preparator al clinicii (1912) și apoi, asistent. Această perioadă de instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
oferta academică pentru ciclul de masterat a fost completată cu 4 masterate profesionale: Metode fizice aplicate în kinetoterapie și recuperare medicală, Fizica și protecția mediului, Fizică didactică și științe. Ultimele două specializări sunt dedicate în principal absolvenților care intenționează să profeseze în învățământ sau celor care, fiind deja încadrați în învățământ, doresc să-și îmbunătățească pregătirea profesională. Grija pentru pregătirea pedagogică a viitoarelor cadre didactice din învățământul preuniversitar a fost în atenția cadrelor universitare ale Facultății și înainte, dar mai ales
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
a condus lucrări practice și seminarii la un număr mare de discipline din planul de învățământ: electronică, radioelectronică, electrotehnică, fizică generală, fizica dielectricilor solizi, electronica corpului solid. Fiind pasionat de domeniul pentru care s-a pregătit și în care a profesat, Victor Scutaru a reușit să îmbine cu succes activitatea didactică cu activitatea de cercetare științifică. A fost autor sau coautor la un număr de cinci cărți, publicate în edituri centrale. Dintre acestea remarcăm: Electreții și aplicațiile lor (1977), Editura Științifică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fizică. Elevii lui au obținut premii și mențiuni la olimpiadele de fizică. Talentul didactic al profesorului Forțu, deosebit de buna lui pregătire profesională, făceau ca elevii să înțeleagă și să iubească fizica. De la Liceul „M. Eminescu”, acolo unde profesorul Forțu a profesat de la încadrare până la pensionare, au plecat foarte mulți absolvenți, bine pregătiți care, astăzi, sunt profesori, ingineri, medici, ocupând poziții importante în societate. Ce mândrie mai mare poate fi decât să ai foști elevi care, de exemplu, sunt cei care conduc
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ordine superioare, a mitropolitului la căsătoria Domnului, consulul francez mai raportează: ... D. Dașcov a arătat în aceste împrejurări o pornire extraordinară împotriva mitropolitului și expresiile mâniei sale nu s-au oprit nici în fața respectului, ce oricare ortodox are obiceiul să-1 profeseze pentru somitățile sacerdoțiului grecesc... D. Dașcov nu arăta atâta dispreț pentru acest mitropolit când, acum trei ani, făcuse din el oareșcum șeful coloanei de opoziție ce o punea în mers pentru a răsturna pe principele Ghica... ... Se zice și se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cunoștință din Brașov că era foarte indignată și supărată pentru că are doi copii la muncă în Italia, făcând muncă de salahor și alți doi în Spania,culegători de fructe,deși toți au pregătire și calificare profesională dar nu au unde profesa meseria lor. Nemulțumirea mare este că unii nu au venit pe acasă de doi ani, alții de un an și că-i arde focul dorului și pe copii și pe părinți, ba unii dintre ei intenționează să nu mai vină
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
al democrației.Dacă ar fi arătate meritele și faptele celor dispăruți, noii eroi ar trebui să se ascundă prin boscheți sau canale, precum urmașii "revoluției" intrate în istorie. Subliniem contribuția noastră în domeniul artistic, cu personje care evoluau și chiar profesau,pe cele mai renumite scene din lume, nu numai în Europa. Stăteam cu capul sus și-n fața celor bogați, de la care împrumutasem bani și mijloace necesare pentru a ne construi baza unei economii proprii, să aibă românul nostru unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fabricile, uzinele, combinatele, fermele cu care ne mândream, unde este forța noastră de muncă calificată, începând cu maiștrii constructori din diferite domenii și continuând cu personalul medical, pe care-l pregătește statul român cu eforturile cunoscute,dar care merg să profeseze în străinătate, pentru că în România nu se găsesc locuri de muncă, ori sunt plătiți cu retribuții prea modeste?! Pentru majoritatea românilor noștri este de neînțeles cum s-a putut distruge economia noastră națională. Acea economie care, la procesul lui Ceaușescu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul condus de istoric a dispus de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit să afirme utilitatea lui în cadrul societății, contribuind la luminarea opiniei publice prin propagandă și prin discuțiile pe care le provoca în jurul său330. Alți lideri liberali făceau eforturi pentru a defini liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea adevărului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre un liberalism regenerat, autoritar, spre o democrație națională, centralizată și îndrumată, care să fie direcționată după un ideal etic. Imaginea liberalismului profesat de georgiști este distorsionată, în mai 1934, de observațiile apărute în presă, potrivit cărora, Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL "ar avea cu ei tradiția", în timp ce, tinerii ar reprezenta "neoliberalismul". Autorul acestor aprecieri, care semna cu pseudonimul Scrutator
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județene din Târnava-Mare și Caliacra demonstra că, totuși, georgiștii transpuseseră în practică ideea de conlucrare cu populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul liberalilor georgiști profesa un "naționalism constructiv", care își propunea să atragă pe toți aceia "care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
programului său politic, precizând, în februarie 1934, că sursa nuanței sale naționaliste se afla în tradiția națională a partidului liberal și în curentul naționalist, care se manifesta în rândurile tineretului 686. Gheorghe Brătianu insista pentru delimitarea naționalismului pe care îl profesa, de șovinism, arătând că susținea ideea realizării unui trai cât mai bun pentru elementul autohton, în condițiile în care PNL înțelegea să respecte drepturile minorităților 687. Poziția georgiștilor față de "problema muncii naționale" a fost afirmată cu ocazia dezbaterilor desfășurate la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a 40-a aniversare, ne bucură nespus faptul că printre noi se numără și absolvenți ai aceste școli, tot astfel cum ne face să fim mândri faptul că dintre generațiile mai recente există elevi care ne-au urmat exemplul și profesează în diverse instituții școlare din județ. Nu putem decât să ne dorim decât ca elevii noștri să ne depășească pe noi, cei care i-am format, și abia atunci vom ști că menirea noastră s-a împlinit...
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1831]
-
nu are un spirit mai viguros decât Sieyès; inima îi e rece, iar sufletul nevolnic; inflexibilitatea o are doar în cap. Poate să fie neomenos, pentru că orgoliul îl împiedică să dea înapoi, iar frica îl ține în mrejele crimei. Nu profesează egalitatea din dragoste de oameni, ci dintr-o ură violentă împotriva puterii celorlalți. Și totuși, nu se poate spune că exercitarea puterii îi convine, pentru că nu s-ar simți în largul său în fruntea nici unui guvern, dar ar dori să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai liberal decât Domnul de Pradt, că rangul și titlurile unui autor îmi erau cu totul indiferente când îi cântăream cartea, și că cel mai mare senior își pierdea dreptul la respectul meu dacă, într-o scriere publicată, formula propoziții, profesa principii și dezbătea maxime contrare ordinii stabilite și autorității legitime, idei favorabile răzvrătirii. La acestea Domnul de Pradt a exclamat: Greșiți! A repetat acest cuvânt de douăsprezece ori, ridicând glasul la fiecare exclamație, astfel că ultimul Greșiți! era cu șase
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în relații de prietenie și al cărei consilier de stat a fost începând cu 1777. GUIZOT, FRANÇOIS PIERRE GUILLAUME ăNîmes, 1787- Calvados, 1874). Om politic și istoric. Profesor de istorie modernă la Sorbona ădin 1812), este suspendat pentru „liberalismul luminat“ profesat de titular; a contribuit, în 1830, la căderea lui Carol al X-lea; ministru de interne ă1830), ministru al in strucțiunii publice ă1832-1837); între 1840 și 1848 a fost adevăratul stăpân al Franței, mai întâi ca ministru de externe, apoi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lipsei de atractivitate a carierei didactice în rândul tinerilor, aceștia considerând activitatea la catedră doar ca pe o etapă pasageră, o "rampă de lansare" spre meserii mai bănoase. De asemenea, se observă un deficit al numărului de cadre didactice care profesează în mediul rural, posturile din această zonă fiind ocupate de personal necalificat. b) Deficitul de profesionalizare. Statutul de educator este unul ocupațional și nu profesional, cu excepția învățământului preșcolar și primar, ceea ce se repercutează negativ asupra statutului social al cadrului didactic
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
armele sau devine ea însăși un alt fel de armă"34. În acest sens, acțiunea politică pare a avea ca obiectiv principal producerea de limbaje și simboluri, menite să ofere o imagine a realității consonantă cu ideologia pe care o profesează. Echivalând cu o luptă pentru însușirea semnelor-putere, acțiunea politică vizează, pe de o parte, dobândirea dreptului/accesului la cuvânt, iar, pe de altă parte, dobândirea privilegiului de a impune propriile sensuri. Limbajul politic oficial are valoare normativă, impunând limitele manifestărilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
I este proclamat "rege al francezilor", după ce a depus jurămînt de credință Cartei revizuite de Camere. Preambulul Cartei este suprimat, pentru că părea că el "acordă francezilor drepturi care le aparțineau esențialmente". Religia catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar dacă respectă legea democrației moderne nu are nici o garanție că ele vor fi asimilate de societate în totalitatea ei. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Galilei este interogat de către Inchiziție cu privire la lucrarea sa și la faptul că nu a ascultat indicațiile ce i-au fost date. Ca argument din partea Inchiziției a apărut un document în care era anunțat că nu mai are dreptul de a profesa "în orice fel" (quovis modo) ideile copernicane. Acest "în orice fel" reprezintă faptul că nu avea voie să le prezinte nici ex supositione, așa cum erau prezentate până atunci. Dar Galilei susține că nu i s-a transmis un astfel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sentința în dimineața zilei de miercuri 22 iunie 1633. Ea începe astfel: "Tu Galileo, fiul lui Vicenzo Galileo, florentin, în vârstă de 70 de ani, ai fost denunțat în 1615 la acest Sfânt Oficiu că susții ca adevărată doctrina falsă profesată de unii, că Soarele este centrul lumii și este nemișcător și că pământul se mișcă și prin mișcare diurnă: că ai avut discipol, cărora le-ai predat aceeași doctrină; că despre aceeași (doctrină) ai purtat corespondență cu anumiți matematicieni din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că va fi dorit, cu siguranță, să demonstreze mișcarea Pământului, despre care știu cu siguranță că a fost altădată cenzurată de câțiva Cardinali. Dar mi se pare că am auzit spunându-se că, de atunci încoace, aceasta a fost totuși profesată în public chiar la Roma"16. Cenzura realizată de către Biserică prin intermediul Inchiziției a fost foarte eficientă în ceea ce privește literatura secolului al XVII-lea. S-a încercat ulterior o ocultare a mesajului sau, pur și simplu, centrul cultural s-a mutat în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]