90,848 matches
-
cazul, zise Rowe, să-ți spun că eu Însumi sînt un criminal. 2 — Ha-ha! rîse domnul Rennit, cam galben. — Mă scoate din sărite gîndul că tocmai de mine și-au găsit să se lege amatorii ăștia... — Dumneata ești... criminal de profesie? Întrebă domnul Rennit, cu un zîmbet mieros, artificial. — Da, sînt, dacă a fi criminal de profesie Înseamnă a-ți premedita crima vreme de doi ani, visînd-o aproape În fiecare noapte, pînă-n clipa cînd scoți din sertar otrava... Iar o dată ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Rennit, cam galben. — Mă scoate din sărite gîndul că tocmai de mine și-au găsit să se lege amatorii ăștia... — Dumneata ești... criminal de profesie? Întrebă domnul Rennit, cu un zîmbet mieros, artificial. — Da, sînt, dacă a fi criminal de profesie Înseamnă a-ți premedita crima vreme de doi ani, visînd-o aproape În fiecare noapte, pînă-n clipa cînd scoți din sertar otrava... Iar o dată ajuns În boxa acuzaților, cauți să ghicești gîndurile judecătorului, observînd fiecare jurat, Întrebîndu-te ce gîndește... Asta-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
zahăr, și multe străzi altădată selecte arătau ca niște maidane după dărîmarea cocioabelor. Rowe se opri, cu o strîngere de inimă, În fața casei cu numărul 63, cîndva familiară. Îi fusese totdeauna milă de Henry din pricina nevestei lui autoritare și din pricina profesiei de expert-contabil - o profesie lipsită de orizont și de viitor. Rowe, care avea pe atunci un venit de 400 de lire pe an, se putea socoti un om bogat, și chiar simțea pentru Wilcox ceea ce simte un bogătaș față de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
altădată selecte arătau ca niște maidane după dărîmarea cocioabelor. Rowe se opri, cu o strîngere de inimă, În fața casei cu numărul 63, cîndva familiară. Îi fusese totdeauna milă de Henry din pricina nevestei lui autoritare și din pricina profesiei de expert-contabil - o profesie lipsită de orizont și de viitor. Rowe, care avea pe atunci un venit de 400 de lire pe an, se putea socoti un om bogat, și chiar simțea pentru Wilcox ceea ce simte un bogătaș față de o rudă săracă. Obișnuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
folositor! Firește, mi-ar fi mult mai ușor dac-aș ști cine sînt și ce anume mă pricep să fac. N-am fost bogat; familia mea n-a avut niciodată prea mulți bani. În definitiv, există un număr limitat de profesii, adăugă el, privindu-i cu atenție chipul, În timp ce Încerca să ghicească - armata... marina... biserica... Dar hainele mele - dacă ar fi cu adevărat ale mele - nu sînt haine preoțești, nici militare. Magistratura, poate? Am fost cumva magistrat, Anna? Nu prea cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la iveală. Străzile orașului erau ticsite de oameni care se duceau la lucru. Rowe se simțea părăsit, ca un păcătos Înrăit care vede cum alții se duc să-și primească iertarea. O, dacă ar putea să-și amintească măcar ce profesie avea! Vrei o ceașcă de ceai? — Da... SÎnt cam obosit. — Beavis, du-te și adu niște ceai și biscuiți, sau o bucată de cozonac. Detectivul se abținu să pună Întrebări În timpul absenței lui Beavis, dar cînd acesta se Întoarse, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de familie. — Domnule Rowe, te interesează studiul naturii omenești? — Nu-mi dau seama... Încă nu știu cine sînt eu Însumi. — Bunăoară fotografia asta... Era fotografia ce-l făcuse să șovăie pe Rowe: șovăi și acum privind-o. — Care era, după părerea dumitale, profesia acestui om? Creionul din buzunarul de la piept; costumul mototolit; expresia aceea caracteristică unui om obișnuit să i se dea peste nas; cutele din jurul ochilor blazați - toate astea Îi risipiră Îndoielile. — Detectiv particular, exclamă el. — Ai ghicit de la prima vedere. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de bun simț: oare cui îi pasă să mai citească regulat sau măcar din când în când o carte bună, pe care s-o răsfoiască cu plăcere? Nu mă refer aici la cărțile de specialitate, indispensabile dobândirii și stăpânirii vreunei profesii sau la cele care au un rol de a îndruma sau clarifica, de pildă felurite ghiduri, dicționare, cărți pentru copii etc. (sunt cele care se vând cu succes în zilele noastre). Eu mă refer strict la acele cărți de suflet
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
oportunismul, lașitatea și minciuna. Am văzut în ultimii ani și luni, la un loc, atât demnitate admirabilă, cât și poltronerie leșioasă; atât profesionalism stimabil, cât și adaptabilitate condamnabilă; etică, dar și multă ”pragmatică”. Toate acestea spun lucruri jenante despre exercitarea profesiei de jurnalism în România de azi, dar și adevăruri incriminante despre un anumit mod de a face politică, bazat pe presiune, cenzură, șantaj și corupere, pe care credeam că l-am depășit în 1989.” Având în vedere toate aceste lucruri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
studenții pot deveni factori de răspândire a culturii în marile mase populare. Deși studenția este o stare trecătoare, în care totuși studentul are oarecare prestigiucăci el e orice în devenire, nu e ceva deja devenit, ceva închis în marginile unei profesii determinate totuși studentul poate face propagandă culturală. În țara noastră săracă în intelectuali, studentul devine un factor de propovăduire a culturii, dacă înțelege să dea și altora din ceea ce a învățat el. Făcând o deosebire importantă între cultură și civilizație
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fenomene deculturative : ghetoul social, mulțimea solitară, producția faraonică și masificată, ateismul marxist. Toate au lovit cu o mare forță distructivă supraeul tradițional și creștin(în care se fixase prima mare sinteză antropologică a omului european).”; Lenin, cu ideea «revoluționarului de profesie», a desăvârșit teza omului cu un singur gând.Deci un om posedat de o forță suprapersonală întoarsă asupra lumii cu rostul de a o distruge spre a o reclădi după un model făurit de un singur gând...Acesta este ideocratul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
piruetele lui, cu permanenta rescriere a trecutului său, încât nu mai miră ori scandalizează pe nimeni până acolo încât să mai ia atitudine publică. Dacă ar face-o, ar părea nebuni. Am obosit să-l înjur!», recunoaște, dezarmant, revoltatul de profesie Mircea Dinescu. Tragedia lui Iliescu este că, oricât și-ar fi tăbăcit pielea, în afară de a domestici prezentul și a-l face suportabil pentru «normalitatea» pe care el și-o asigură, are mari probleme atât cu trecutul, cât și cu posteritatea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lucru. Pentru că dacă explici unui om el înțelege.” Societatea civilă trebuie să se implice mult mai activ în treburile publice în combaterea unor fenomene sociale grave precum sărăcia, dezinformarea, corupția, birocrația, creșterea infracționalității. Fiecare cetățean capabil, indiferent de vârstă și profesie poate face front comun cu ceilalți pentru combaterea totodată a mentalităților vechi nefolositoare ori distructive sau greșite. Societatea trebuie reașezată pe un edificiu și pe principii morale solide. O asemenea revoluție interioară va avea ca rezultat final scoaterea țării noastre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fragilă a cărții, ca s-o întrebi dacă-i place sau nu-i place, ca să-i spui câte pagini ai citit, sau n-ai citit, ca să-i propui să vă revedeți... Cine ești, Cititorule, ce vârstă ai, ce stare civilă, profesie, venit? Ar fi indiscret să te întreb. Treaba ta. Ceea ce contează e starea de spirit cu care acum, în intimitatea casei tale, încerci să restabilești calmul perfect pentru a te cufunda în carte; întinzi picioarele, le tragi la loc, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de pușcăriaș. Eu, în schimb, rămân cu mirosul de bere. Viața nu e altceva decât un schimb reciproc de mirosuri. Aș spune că viața e și moarte, a intervenit un alt bețiv, care, cum am aflat imediat, era cioclu de profesie. Eu încerc să scap de mirosul de mort cu mirosul de bere. Și numai mirosul de mort te va scăpa de mirosul de bere, ca pe toți băutorii cărora mi-e dat să le sap groapa. Am considerat acest dialog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un alt nume, să renasc; dar scopul meu este să captez în carte lumea indescifrabilă, fără centru, fără eu. Dacă mă gândesc bine, scriitorul total ar putea fi o persoană foarte modernă: ceea ce se numește în America ghost-writer, scriitorul-fantomă, o profesie recunoscută ca utilă, deși lipsită de prestigiu, redactorul anonim care dă formă de carte celor povestite de alte persoane, care nu știu sau n-au timp să scrie, mâna scriindă care dă cuvânt unor existențe ocupate doar să existe pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vorbească. Michael își făcu și el prieteni. Mai erau câțiva americani în Gaborone, unii de aceeași vârstă cu el, dar nu arăta un interes prea mare pentru aceștia sau pentru alți tineri străini care erau aici cu părinții lor de profesie diplomați. Îi plăcea compania oamenilor de prin partea locului sau a celor care știau ceva despre Africa. Petrecea mult timp în compania unui tânăr exilat din Africa de Sud și a unui bărbat care fusese medic voluntar în Mozambic. Erau tineri serioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
erau niște idealiști. Credeau că pot schimba niște lucruri care dăinuiau de veacuri. Am știut că n-or să reușească. Dar banii i-ați luat, spuse Mma Ramotswe. Se uită la ea sfidător. — Era o slujbă. Eu sunt economist de profesie. Studiez lucrurile care merg și cele care nu merg. Poate nu m-am făcut bine înțeles. — Ba v-ați făcut, replică Mma Ramotswe. — Ei bine, continuă el, noi - conducerea, ca să zic așa - locuiam într-o casă mare. Șeful era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fac loc unei doctorițe. Transpir. Iute, îmi țâșnește apa din pori. De câte ori încerc să mă socializez, încep să transpir în halul ăsta, îmi simt eu mirosul de capră. - ...putem spune, fără îndoială, că asistăm la un moment memorabil. Lansatorul de profesie își mângâie pântecul: „Să salutăm această apariție! Să ne crească literatura!”. S-au terminat intervențiile. În unanimitate, au ajuns la concluzia că acest roman marchează literatura de azi, care-a mai fost marcată și săptămâna trecută de un volum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
care îl ajută cel mai mult să depășească acest moment dificil, căci, cu răbdarea ei infinită și cu eternă ei bună dispoziție, reuși, până la urmă, să-l convingă să înfrunte încă o dată infinitele dificultăți pe care părea să le presupună profesia dura pe care și-o alesese. — Dac-ar fi ușor, îi spuse, până și ultimul pescar de toni s-ar consideră navigator și până și ultimul culegător de nuci de cocos ar aspiră la mâna frumoasei Maiana. Îi mângâie obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
preferatul și folosea orice pretext pentru a-l aduce aproape de ea. Impresia pe care i-o lăsă Luanei fu catastrofală: țață de cartier. Întorși acasă, fata își descărcă sacul de impresii negative și ciuda împotriva cursului pe care-l luase profesia soțului ei. Ștefan, bărbatul meu e psiholog. Are facultate, pricepi? Cum, naiba, de m-am trezit dintr-o dată măritată cu un șofer? Ești șofer de taxi la "BOBO" S.R.L. Tu auzi cum sună? Escu râdea, o mângâia și-o ruga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
așezară pe clase și se strigă catalogul. Cel nominalizat se ridica în picioare și spunea "prezent" iar în câteva cuvinte povestea ce-a realizat în cei zece ani de la terminarea școlii. Majoritatea erau căsătoriți, aveau copii și erau mulțumiți de profesiile pe care le aveau. Liceu cu renume prin somitățile pe care le crease, profesorii se lăudau acum, o dată în plus, cu oameni inteligenți și cu funcții înalte, împrăștiați prin toată țara. Cei mai mulți terminaseră o facultate și ocupau posturi importante în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Anielei cu aceeași suferință. Îi făcuse, deja, prea mult rău. Știa că nu fusese o mamă bună. Copilul ei aproape că nu o cunoștea. Obsedată de carieră, uitase adevăratele valori. Avea, de azi înainte, în ciuda drumului pe care o apucare profesia ei, să fie un părinte adevărat. Era convinsă că va ști cum să facă asta. Plecarea bunicii îi aminti că acel înscris așezat deasupra ochilor și numit destin era singurul responsabil de învârtirea crudă și nedreaptă a roții vieții. Refuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
clipe festive, organizate în cinstea dumneavoastră, care ne-ați călăuzit zi de zi pașii pe drumul cunoașterii. Numărul îndelungat de ore pe care vi le-ați consacrat formării noastre intelectuale, devotamentul și abnegația de care ați dat dovadă în nobila profesie de dascăli, prestigiul de care vă bucurați în inimile noastre, înaltele dumneavoastră calități didactice, omenia și probitatea morală de care au beneficiat atâtea generații de elevi, ne îndreptățesc să afirmăm astăzi că suntem mândri de a vă fi avut alături de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
conform Anexei; pe cale de consecință Anexa se elimină. Art. 2 (1 Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate. (Legea nu poate avea o viziune, ci un scop; în egală măsură se impune reformularea întregului text, în sensul elimimării repetițiilor, în vederea unei mai bune înțelegeri. (2 Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]