119,631 matches
-
îndoială de fapt, interpretarea lui Croh. Probabil din cauză că în subconștient m-am lăsat învins de cei care îl contestă pe Crohmălniceanu, ceea ce, oricum aș da-o, mă face să mă simt murdar în relația mea peste mode și timp cu profesorul tinereților mele.
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
Din păcate, numele său este astăzi mai degrabă necunoscut, din cauza modestiei și autoexigenței artistului. O altă pricină o constituie dorința sa de a nu face concesii regimului comunist față de care a avut o atitudine de respingere. In perioada interbelică fusese profesor la Liceul Mănăstirii Dealu iar după război trecuse la Școala Tehnică de Arhitectură unde l-a avut ca elev pe Horia Bernea și pe mulți arhitecți însemnați de astăzi. Căsătorit cu o urmașă a familiei Movilă din Tara Românească, verișoară
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
avut ca elev pe Horia Bernea și pe mulți arhitecți însemnați de astăzi. Căsătorit cu o urmașă a familiei Movilă din Tara Românească, verișoară cu Mircea Vulcănescu, Aurel Vasilescu era un om al unei alte lumi. In perioada interbelică fusese profesor particular al copiilor istoricului Ioan C.Filitti și în casa lui Constantin Argetoianu. Funciarmente nu putea să adere la noul regim, ceea ce a avut drept consecință retragerea în intimitatea familiei - ca și în cazul multor altor intelectuali - și mai ales
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
să fie scos din uitare. Nu dintr-o posibilă modă a restituirilor ci din respectul cuvenit valorii ar trebui să ne punem această problemă. Relansarea s-ar putea realiza printr-o mare expoziție retrospectivă în București, pe care fiul său, profesorul arhitect Sorin Vasilescu o plănuiește de multă vreme. Implinirea acestei binevenite idei întârzie însă și ignorarea persistă asupra unui nume pentru care arta s-a scris cu majusculă. Aurel Vasilescu l-a avut ca maestru la Școala de Arte Frumoase
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
capitală a Tării Românești, oraș în care Gheorghe Petrașcu avea o casă, astăzi muzeu. Pictura lui Aurel Vasilescu cuprinde peisaje citadine, multe flori, portrete - între care poate cele mai reușite sunt cel al soției sale și cel al prietenului său, profesorul Gheorghe Marineanu - și este semnificativă pentru tradițiile cele mai valoroase ale picturii românești interbelice. Are ceva și din Nicolae Dărăscu, uneori aduce și cu Marius Bunescu, cu Lucian Grigorescu sau cu Eustațiu Stoenescu, dar este o altă pictură, reflectând individualitatea
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
de asemenea, în chip deosebit, măiestria liniei. Poate că este explicabil având în vedere îndelungata sa carieră didactică, faptul că a încercat și a reușit să transmită multor generații de elevi, dragostea și respectul pentru actul desenului. A fost un profesor de modă veche, adică cu o dedicație deosebită pentru misiunea dascăului, dezinteresat material și cu o scară de valori foarte clară, fără a fi dogmatică. Aurel Vasilescu era foarte preocupat și de istoria artei, îi admira profund pe marii pictori
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
și perspective, același timp vitreg și apăsător, același univers monitorizat, aceeași viață înseriată. Nimic nu iese din tipic. Alimentația umilitor de redusă și de nehrănitoare, gama săracă de băuturi și de dulciuri: eugenii, prăjituri, sucuri, gumă de mestecat; animalicele cozi, profesorii prostiți și ideologizați parcă în afara oricărei conștiințe, obligatoriile uniforme dotate cu număr matricol, practica agricolă hei-rupistă, pionieratul ce relua la nivel puber practicile și ierarhiile sistemului politic de partid, UTC î ismul, suprarealistele emisiuni TV de numai două ore și
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
să scoată la lumină calitățile știute și neștiute ale marilor bărbați de stat din vremea noastră. În primul rînd, Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu nu au nimic de împărțit. Ion Iliescu este președintele României, iar Vladimir Tismăneanu este cetățean american, profesor de științe politice la University of Maryland, unul dintre principalii specialiști ai momentului în problemele comunismului și postcomunismului. Ion Iliescu este principalul reper al social-democrației românești de după 1989, iar Vladimir Tismăneanu nu face un secret din opțiunile sale politice liberale
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
filmul nemțesc, resortul esențial e sfîrșitul unui sistem, bascularea istoriei o dată cu căderea Zidului și a Cortinei de Fier; în filmul canadian, resortul ține de “generația ’60” (cu iluziile ei, vorba cîntecului, “care le-a avut”) și cu ora bilanțului nerostit. Profesorul care moare, după o viață de “socialist voluptuos”, Rémy (jucat cu un umor suculent de Rémy Girard, unul dintre cei mai iubiți actori canadieni) e convins că intrăm într-o epocă barbară... Iată ce scrie regizorul pe marginea subiectului: “Imperiul
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
care îl tăinuiesc, precum perla extrasă din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră. Să ne mai întrebăm de ce mitul lui Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
și, în acest caz... Ei, ce să mai spunem ce ar fi în acest caz? l Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
ce să mai spunem ce ar fi în acest caz? l Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie a făcut mai multe confuzii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie a făcut mai multe confuzii... istorice: între Carol I și Carol II, între Carmen Sylva și Regina Maria, între Ion C. Brătianu și Ion I. C. Brătianu (fiul său), între Germania și Austro-Ungaria și așa mai departe. Chestionat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Radu Ciobanu Printre genurile literare, evocarea, supusă, cum e, fluctuațiilor umorale și capriciilor memoriei afective, face figură de artă minoră. Ceea ce nu-i diminuează nicidecum importanța. Se pare că sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
de o mare parte a planetei prin două oceane o justifică în bună măsură: pentru ei știrile descresc în importanță pe măsură ce locul la care se referă este mai îndepărtat. O idee asemănătoare au încercat să inculce ziariștilor români cei cîțiva profesori americani de jurnalism care ne-au vizitat după Revoluție. Dar România nu e numai o țară mică, dar e și una fără pondere în Europa și în lume. A grada știrile în funcție de învecinarea obiectului lor cu noi ar fi o
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
aproape impresionante. Ar merita citată în întregime. Mă voi opri însă, pentru final, asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni la adresa știută, a fost citită de un bun prieten de-al meu, care este profesor de literatură în Medio-Monte. Sunt obligat să-ți mărturisesc ceea ce mi-a mărturisit la rându-i cel despre care îți scriu. Acela mi-a spus că: prin rândurile de mai sus am ilustrat spectacolul naiv al unui nivel cultural precar
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
etno-naționalismul maghiar din Transilvania - dacă el o fi existînd - afirmațiile scandaloase ale unor gînditori români dinainte de cel de-al doilea război mondial sînt insuficient ancorate în peisajul european al momentului respectiv - ascensiunea fascismului, ideile rasiste ale lui Gobineau etc. -; ecuația profesorului timișorean nu ia în considerare contribuțiile unor gînditori progresiști ai epocii, teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu, de exemplu), totul lasă impresia unei răfuieli cu o singură etnie din conglomeratul transilvano-bănățean. Categoric, românii nu sînt mai buni, dar nici mai
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
largă a gestului său artistic, dincolo de una sau de alta dintre preocupările sale stricte și în pofida faptului că atunci cînd se vorbește despre el este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Pentru că Paul
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
lui Liviu Petrescu Poetica postmodernismului, al doilea la volumul de interviuri al Mihaelei Anghelescu Irimia, Dialoguri postmoderne, unde am găsit câteva idei numai bune de dat mai departe. Plecat de la constatarea că Mircea Cărtărescu nu citează în Postmodernismul românesc studiul profesorului clujean, Ștefan Borbély face câteva remarci esențiale. Fără a distinge axiologic între cele două perspective, criticul este interesat, după cum singur formulează, de morfologia și de sintaxa celor două raportări postmoderne la fenomenul cultural. Diferența de generație, de formație intelectuală impune
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
votat cu opoziția. Experții consideră că victoria puțin așteptată în alegeri a noului președinte s-a datorat mai puțin meritelor acestuia cât speranța de a întrerupe un sistem devenit indiferent la nevoile oamenilor. Deși nu împărtășesc părerea lui Eric Foner, profesor de istorie la Columbia University, care-l consideră pe George W.Bush că cel mai rău președinte pe care l-au avut americanii, îi aprob calificarea dată acestuia de “ouț of touch”. După părerea europeenilor, exploatată de președintele rus Medvedev
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
scrie aceste rânduri ar fi avut mai multe șanse să fie considerat cu ceva mai sus decât media alegătorilor (fost deținut politic, doctor inginer și consul general onorific al României în SUA, Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale, profesor onorific la câteva universități), iar cauzele pentru care s-a străduit nu au fost pentru un câștig personal, ne putem închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
sau în colaborare monografii, studii și eseuri, antologii și ediții care au devenit, unele, de referință în istoria literaturii române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă le-am înșira aici. A fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai un compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
și ediții care au devenit, unele, de referință în istoria literaturii române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă le-am înșira aici. A fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai un compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
literară (cu dominantă istorico-literară) a lui Aurel Sasu, această carte ar putea fi o surpriză. Pentru înțelegerea ei, adaug că după 1990, Aurel Sasu a făcut mai multe stagii de profesorat în S.U.A., iar în ultimii ani a devenit și profesor la Universitatea clujeană. Titlul cărții - Breviter - adverb latinesc - însemnând “pe scurt” - sugerează specificul paginilor adunate în acest volum: unele par notații de jurnal, altele meditații creștine sau existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea unui “psalm” trist, afișat într-o expoziție comemorativă de la Grand Central. Nimeni n-a scris pagini mai emoționante despre singurătatea Profesorului Zaciu: “L-am văzut adeseori pe Mircea Zaciu în zile sfâșietor de triste. Era, în acele momente, atât de departe de oameni și atât de străin lumii în care i-a fost dat să respire încât nu-i mai ajungea
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]