2,031 matches
-
prin contrast sau antonimie. (b) De aceea, stadiul limbii este extraordinar de important pentru studiul poeziei. Prin studiul limbii înțelegem însă cercetarea unor aspecte care de obicei sunt ignorate sau desconsiderate de lingviștii de profesie. Cu excepția studiului rarelor probleme de pronunție de oare se poate izbi în istoria metrului și rimei, cercetă torul modern al literaturii nu va avea prilejul să folosească morfologia sau fonologia istorică sau chiar fonetica experimentală. Va avea în schimb nevoie de alte ramuri ale lingvisticii - în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ia, ie, ie, ie,ie io, io, io, iu, iu, iu, oi, oi, oi, oa, oa.. - pronunțarea combinațiilor de vocale în lanț: auauauau, aiaiaia, eueueueu, oioio.... - cuvinte cu diftongii expuși sau cu combinații de vocale au-stau, ai-cai, ea-cadea, oi-noi,ou-nouExersarea pronunției consoanelor primare:p-b,t-d,m-n Exersarea sunetelor singulare și în silabe pa,pe pi,,po, pu;ap,ep,ip,up epa,apa,ipi,opo,upu etc. - consoana p: par, aparat, cap, poveste, copil, stop - consoana b: ban
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
a copiilor și o dezvoltare a limbajului expresiv, nuanțat. Activitățile obligatorii care rezolvă în mod direct problemele îmbogățirii și dezvoltării vocabularului și a vorbirii sunt: observările, convorbirile, jocurile didactice, memorizările. Grădinița permite prin programele sale, parcurgerea unor ansambluri de cuvinte, pronunția curentă, reproducerea de povestiri, poezii, familiarizarea cu situația de comunicare. În plus, la copiii supuși tratamentului corector, se ajunge la un grad sporit de sociabilitate, mai multă îndrăzneală, precum și reducerea simțitoare a manifestărilor de negativism. Toate aceste se datorează, în
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
preluate pe baza legilor generale și speciale ale compensației de analizatori cu posibilități normale de funcționare.” Astfel, la deficienții auditivi văzul devine canalul principal de recepție a vorbirii, prin intermediul labiolecturii și cititului ajutat de canalul vibrotactil. Deci la surzi autoreglarea pronunției se realizează prin palparea organelor fonatorii. b. Particularități psihice: COPILUL AUZITOR COPILUL DEFICIENT AUDITIV La vârsta intrarii în grădiniță, conform sistematizării stadiale pe care o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea la această
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de antonime, de neologisme. Folosit cel mai mult în cadrul tuturor orelor de limba română, ori de câte ori este nevoie, folosit acasă în efectuarea temelor, de o mare importanță este Dicționarul explicativ al limbii române. Acest dicționar, odată cu explicarea cuvintelor, face referiri la pronunția lor, clasa gramaticală, definiție, folosirea lor în propoziții, sinonimele lor, expresiile specifice și chiar și la etimologia lor. De asemenea, la unele cuvinte explicațiile pun în lumină sensurile secundare, mai puțin obișnuite ale acestora. Elevul care consultă acest dicționar va
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
pe mijloacele de exprimare, va avea o exprimare variată și nuanțată, sporindu-și în același timp cunoștințele generale. Dicționarele ortografice și ortoepice au o alcătuire mai simplă, aflată la îndemâna majorității elevilor. Astfel, elevii găsesc forma corectă a cuvintelor, singularul, pluralul, pronunția și scrierea acestora. Pentru unele cuvinte compuse se dau indicații privind scrierea lor într-un singur cuvânt, în două sau mai multe, precum și sensul fiecăruia. Exemplu: odată - demult, odinioară (adverb); o dată - zi (substantiv). Lucrări de acest fel, pe care elevii
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
valențelor exprimării directe, spontane, naturale. Înțelegerea noțiunii de sunet am realizat-o prin perceperea auditivă, iar litera prin perceperea vizuală, cunoscând faptul că la clasa I, corectitudinea cititului și scrisului depinde în mare măsură de nivelul la care se realizează pronunția, iar aceasta depinde de calitatea auzului fonematic. Tocmai în scopul dezvoltării auzului fonematic, putem introduce numeroase jocuri didactice cu conținut adecvat legat de obiectivele prioritare stabilite. Alte exemple de jocuri didactice își exerciții) utilizate și care au vizat aceste cerințe
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
să atingă nivelul de evoluție a limbajului în concordanță cu vârsta cronologică. Raportându-ne la întârziere în dezvoltarea generală a vorbirii, conform dicționarului explicativ de logopedie, „dezvoltarea vorbirii se caracterizează prin sărăcia vocabularului (vocabularul cuprinde în jur de 20-30 cuvinte), pronunție alterată (fenomene de tip dislalic), incapacitatea subiectului de a se exprima coerent, logic, în propoziții și fraze (cuvântul are rol de propoziție), în condițiile unui auz bun și a unei dezvoltări normale a organelor fonoarticulatorii.“ [1] Această tulburare poate fi
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
cuvintelor și mesajelor . La copiii de vârstă școlară ar trebui inoculată dorința de a comunica, de a relaționa cu persoanele din jur, de a-și forma deprinderea de ascultare și exprimare a cuvintelor și propozițiilor. Ei trebuie să-și însușească pronunția corectă a sunetelor, a cuvintelor și înțelegerea sensului cuvintelor. Este necesară activizarea vocabularului și eliminarea stilului telegrafic. Elevii vor fi antrenați a-și însuși cuvinte noi și diverse categorii gramaticale. Astfel, ei vor putea alcătui diverse propoziții după imagini sau
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
el însuși un spațiu al negocierii și inovării granițelor lingvistice. Comunitatea din nordul Mexicului și rețeaua TV Univision îi pronunțau numele "corect în spaniolă"48, însă, cum artista era considerată mai degrabă tejana decât mexicană, o altă formă (unică) de pronunție a numelui Selenei vine să dea seama de acest aspect. În același timp, media anglofonă o numește pe Selena pronunțându-i numele într-o altă, a treia, modalitate, dovedind, astfel, "propria nefamiliaritate cu muzica, limba și cultura tejano"49. Dacă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
tăiase și pofta de mâncare, și cheful de vacanță unui contribuabil la revitalizarea obscurei industrii a prelungitoarelor de curele. Lovitura care precipită animozitatea stârnită veni însă abia spre sfârșitul după-amiezii, când oboseala și frustrarea începură să strecoare nesiguranțe regretabile în pronunția lui Rică: unui tată care-și răsfăța fetița cu un pistol cu apă îi fu adresat mesajul "aux myrtilles pour jouir de votre fille", în care confuzia aproape neînsemnată dintre consoanele labiodentale v și f la vocabula finală declanșă un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îmi stăruie momentul când, cu câteva zile înainte de a pleca, în timp ce o pansam la rana deschisă la spate, în jos la c oloană, m-a tras ușor către ea și mi a șoptit cu voce stinsă, cum i se permanentizase pronunția: — Curaj dragul meu, lasă, mor eu, tu ai să te însori și va fi bine, bine pentru tine... În neliniștea care se zbătea, ce puteam eu să-i răspund ? i-am jurat celei care mi a fost alături ani și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
foarte multe cadouri , dar mai ales m-am bucurat cel mai mult că am putut să-mi văd și eu țară. Recunosc nu prea eram plimbata prin multe locuri, din cauza ocupației părinților. Mi-am perfectat bine limba franceză, în special pronunția, iar asta a însemnat foarte mult pentru viitoarele mele examene. - Lăură!..Lăură Lăură da fugă în marchiza și-i găsește pe prietenii ei din copilărie care veniseră s-o invite să facă fotografii prin locurile de demult. Gestul lor o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de zbierete, țipete și amenințări din partea caraliilor, precum: „Vezi, că te expediez ramburs la Închisoarea de unde ai venit”..., „Uite că În loc de Baltimore ai nimerit la Peninsula”..., (denumirea orașului american era pronunțată de Ghinea după cum se scrie; de unde să știe el, pronunția corectă a urbei cu pricina?!) „Să vă iasă din cap fumurile și prostiile”..., „Tu, ce-ai fost afară?”... Cel care se agită cel mai mult și care avea gură cea mai mare era Ghinea, ajutat de Stan. Dobrescu (taciturnul), plictisit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
marcarea persoanei. Fenomenul se poate explica prin puternica înrîurire germanică (în toate limbile germanice folosirea pronumelor pe lîngă verbe fiind obligatorie), care a impus francezei obligativitatea întrebuințării pronumelor, marcarea prin desinență a persoanei devenind pleonastică și, de aceea, dispărînd în pronunție 40. Pentru exprimarea reverențioasă s-a specializat pronumele de plural vous, care a ajuns la o întrebuințare foarte frecventă. La fel ca italiana și ca spaniola, franceza a păstrat o relicvă a pronumelui neutru: le < lat. illum. La fel ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
timpurie a unui stat centralizat, cu capitala la Paris a impus, prin predominare politică și culturală, ca limba literară comună, aspectul corespunzînd dialectului francien, vorbit în Ile-de-France. Întrucît franceza a cunoscut de-a lungul secolelor transformări foarte mari sub aspectul pronunției, iar scrierea a rămas în mare parte tributară formelor vechi, este singura limbă romanică cu o scriere pronunțat etimologizantă. Limba spaniolă este cea mai răspîndită limbă romanică și are în jur de 310 milioane de vorbitori pe mai multe continente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoana a treia din latină. La Paul Iorgovici, unde se înregistrează, se pare, prima dată grafia sunt, se întîlnesc numeroase alte forme etimologizante, precum potea pentru putea. Desigur, scrierea sunt pentru sînt este etimologizantă, iar nu etimologică, și nu presupune pronunția [sunt] decît în vorbirea persoanelor semidocte. Așadar, se poate constata, pe de o parte, că modificările fonetice au produs restructurări la nivelul morfologiei limbilor romanice populare și, pe de altă parte, că apariția unor cazuri de omonimie a fost implicată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
internă, marcarea desinențială a pluralului: frate frați, roată roți etc. Într-o măsură mai mică există și în italiană alternanțe fonetice în silaba finală (amico amici, amica amiche, dialogo dialoghi), iar în portugheză are loc modificarea lui [(] în [z] în pronunție, atunci cînd z ajunge în interiorul cuvîntului prin adăugarea desinenței es la plural (vez [ve(] vezes [΄vez((] sau cînd a trece la o (acçăo [΄aksə̃u] acções [΄aksõi(]. În italiană, pluralul este identic cu singularul la femininele terminate în silabă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
origine, dar a devenit foarte apropiată de norvegiană, ca urmare a stăpînirii Norvegiei de către Suedia pe parcursul secolului al XIX-lea (1814-1905). Sitemul fonetic al limbii suedeze este foarte bogat, cu vocale numeroase, lungi și scurte, și cu consoane a căror pronunție depinde de tipul vocalei următoare. La fel ca în norvegiană, unele consoane devin retroflexe dacă sînt precedate de [r], printr-o orientare a limbii spre fundul gurii în timpul pronunției. În suedeză, articolul hotărît este postpus, ca în română, dar, cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu vocale numeroase, lungi și scurte, și cu consoane a căror pronunție depinde de tipul vocalei următoare. La fel ca în norvegiană, unele consoane devin retroflexe dacă sînt precedate de [r], printr-o orientare a limbii spre fundul gurii în timpul pronunției. În suedeză, articolul hotărît este postpus, ca în română, dar, cînd substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (fenomenul circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jur de 5.000.000 de vorbitori. Deși are multe particularități gramaticale și lexicale care o apropie de norvegiană și de suedeză, sub aspect fonetic este destul de diferită de ele. Sistemul fonetic al limbii daneze este complicat și specific, în pronunție remarcîndu-se fenomenul denumit stød [stöð], care presupune o închidere bruscă și incompletă a glotei, ceea ce produce o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
renunțarea la scrierea cu majusculă a substantivelor, normă care s-a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană și cu cea suedeză, este pronunțat etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a substantivelor, normă care s-a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană și cu cea suedeză, este pronunțat etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
produs, în secolul al XVI-lea, o reacție puristă, care a constat în realizarea de creații prin mijloace proprii și în preluarea de elemente din germană. Treptat însă, influența franceză și cea germană s-au echilibrat, uneori ambele recunoscîndu-se în pronunția împrumuturilor; de exemplu neer. station are două pronunții: [stasi΄on] și [statsi΄on], una care urmează franceza și alta conformă cu germana. În secolul al XX-lea, neerlandeza a început să fie asaltată de elementele engleze, încît a integrat numeroase
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
puristă, care a constat în realizarea de creații prin mijloace proprii și în preluarea de elemente din germană. Treptat însă, influența franceză și cea germană s-au echilibrat, uneori ambele recunoscîndu-se în pronunția împrumuturilor; de exemplu neer. station are două pronunții: [stasi΄on] și [statsi΄on], una care urmează franceza și alta conformă cu germana. În secolul al XX-lea, neerlandeza a început să fie asaltată de elementele engleze, încît a integrat numeroase cuvinte și sintagme din această limbă. Limba germană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]