3,949 matches
-
din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidență, egal cu unghiul de emergență, este de 450. Valoarea indicelui de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidență, egal cu unghiul de emergență, este de 450. Valoarea indicelui de refracție al prismei este: a) 1,5; b) 1,41; c) 1,33; d) 1,4
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unei lentile cu distanța focală f = 20cm este: a. C = 2dioptrii; b. C = 5dioptrii; c. C = 3dioptrii; d. C = 4dioptrii. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Se știe că ochiul uman normal are sensibilitatea maximă pentru radiațiile verzi cu frecvența 540·1012 Hz. Energia minimă, corespunzătoare acestei frecvențe, care asigură senzația de lumină este, aproximativ, 0,15·10 -19
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidență are valoarea de: a. 15°; b. 25°; c. 35°; d. 45°. 4. O rază de lumină venind din aer în 1) intră în sticlă sub un unghi de incidență i = 60°, unghiul de refracție fiind r = 30°. Viteza de propagare a luminii în sticlă este de aproximativ: a. 1,51·10 8 m/ s; b. 1,73·10 8 m/ s; c. 2,52 ·10 8 m/ s; d. 2,99 ·10 8 m/ s. 5. O rază de lumină
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. Fig.2.24. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. Fig.2.24. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura Fig.2.27., este incidentă pe suprafața de separare dintre acesta și cuarț în punctul I. Dacă viteza de propagare a luminii în cuarț este v = 1,95 · 108 m/s direcția în care se propagă lumina este: a. IA; b. IB; c. IC; d. ID. Fig.2.27. 77 4. Considerați că energia transportată de radiația luminoasă cu lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de: a. 0; b. 0,2f; c. 1,2f; d. 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este: a. 6000Å; b. 5000Å; c. 7000Å; d. 4800Å. 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc dermul cu periostul, astfel existând riscul de evoluție a unui panarițiu pulpar către osteită falangiană; comunicările dintre diversele regiuni ale mâinii explică posibilitățile de propagare a infecției, uneori aceasta ajungând până la antebraț. b. Prezența tarelor asociate constituie factori favorizanți care uneori capătă o importanță deosebită: diabetul zaharat favorizează instalarea infecției, iar vindecarea plăgilor este dificilă la acești bolnavi; alcoolismul cronic intervine prin scăderea generală a
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
la baza sau la vârful unghiei. Clinic se manifestă prin durere foarte intensă și evidențierea puroiului prin semitransparența unghiei și congestia tegumentelor adiacente. În lipsa tratamentului evoluția este spre complicații: evacuarea spontană a puroiului cu cronicizare și apariția unui botriomicom sau propagare spre profunzime cu interesarea falangei osoase și osteită. Tratamentul constă în excizie parțială sau totală (enucleerea) unghiei, lavaj cu soluții antiseptice. Antibioterapia sistemică poate fi necesară în primele 48-72 ore. La primele pansamente, pentru a evita lipirea compreselor de patul
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
care la examenul radiologic se constată dispariția cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii articulare respective
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia mergând până la sincopă. La palpare, un semn
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
mai mult sau mai puțin întinsă. Prima formă este întâlnită predominant la animale. La om, domină forma a doua de abces actinomicotic spre care evoluează nodulul infecțios primitiv. Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Prima formă este întâlnită predominant la animale. La om, domină forma a doua de abces actinomicotic spre care evoluează nodulul infecțios primitiv. Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la tumori voluminoase; localizarea osoasă va da
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
a doua de abces actinomicotic spre care evoluează nodulul infecțios primitiv. Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la tumori voluminoase; localizarea osoasă va da naștere la osteomielită. La om, cele mai frecvente localizări sunt: cervicofacială
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei stem sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda selectându-se clonele ce vor dezvolta tumori (conversia). Urmează propagarea caracterizată de înmulțirea celulelor tumorale până la stadiul de tumoră „in situ”. Rata de creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Grecia și Turcia, ceea ce a deschis drumul unei alte inițiative americane: Planul Marshall. Planul Marshall la Marea Neagră La începutul anului 1947 economiile europene nu dădeau semne că ar fi început să se redreseze, fapt care ar fi putut duce la propagarea comunismului dincolo de Europa Centrală. Fostul comandant al trupelor americane din China, generalul George Marshall, devenit Secretar de Stat, a înțeles că „pacientul este pe cale să piară, în timp ce medicii deliberează”. Administrația Americană a căutat soluții pentru redresarea întregii Europe. Economia acesteia
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
rol, un rol praxiologic, este mai curând un discurs practic, de acțiune cu scopul de a prelua, justifica sau legitima, exercita și păstra puterea. În acest sens el ia forma discursului propagandistic, deoarece ideologia se instituie și dăinuie doar prin propagarea și vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]