1,866 matches
-
acționa îl definesc drept exponent al spiritului ebraic și ca un mod special de dezvăluire proleptică a evenimentului eschatologic pe care autorii apocaliptici îl prevăzuseră. Ceea ce-l separă pe Iisus de aceștia este însă iminența sfârșitului pe care el îl propovăduiește, nu ca îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea, Adevărul și Viața. Teza VI: Universalitatea revendicării eschatologice a lui Dumnezeu în destinul lui Iisus Hristos se definește în formularea concepțiilor non-evreiești ale revelației în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a dat cartea proorocului Isaia. Și, deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: 18. "Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați, 19. Și să vestesc anul plăcut Domnului" [s.n.]. 20. Și închizând cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor erau ațintiți asupra Lui. 21. Și El a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
că dominația îndelungată a Imperiului Otoman asupra țărilor predominant Ortodoxe din spațiu răsăritean a întârziat secularizarea acestor societăți. Pe de altă parte, majoritatea acestor state (cu excepția Greciei) au fost supuse unui regim comunist care a îngrădit credința religioasă și a propovăduit ateismul, timp de jumătate de secol cel puțin. Aici secularizarea nu a fost influențată doar de caracteristicile tradiției religioase, ci și de politica atee promovată de regimul comunist. Această temă va fi însă abordată pe larg într-o secțiune distinctă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
transpune neapărat în comportament. Pe de altă parte, lipsa practicii religioase și sancțiunile repetate aplicate credincioșilor practicanți vor duce, pe termen lung, la erodarea credințelor religioase, individul fiind tot mai puțin "prins" în rețeaua bisericii și depărtându-se de ceea ce propovăduiește biserica din care face parte. Acesta este sensul săgeții punctate din josul schemei. Așa cum am precizat, valorile sunt niște realități latente, ce nu pot fi direct observate. În acest sens, atitudinile și comportamentele deschise sunt de un real folos, ajutându
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
adevărat că ei și-au putut dezvolta o "etică de calcul socialistă"84 care le-a permis să-și aproprieze statul prin intermediul formelor de participare mediate aproape întotdeauna de către cadrele de partid. De fapt, se poate ca acel "centralism democratic" propovăduit de Lenin și care dorea ca baza militantă să dezbată liber interesele generale și să formuleze o decizie care, odată definitivată, să fie pusă în practică pornind de la vârf fără ca baza să poată repune în discuție deciziile și planul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
tîrziu însă arhiepiscopul Serafim, „un prea zelos rusificator“ <footnote A. Boldur, op. cit., p. 461. Preocupat în primul rînd de rusificarea clerului și propagarea „Uniunii adevăraților ruși“, episcopul Serafim a contribuit, indirect, la sporirea numărului adepților călugărului Inochentie de la Balta, care propovăduia, în limba română, apropierea sfîrșitului lumii. footnote> , făcea precizarea că în centrul atenției sale se afla „păstrarea limbii moldovenești curate în stilul bisericesc. Lupt împotriva separatiștilor, care se străduiesc să-i învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care părinții trebuia să-l dea noului născut. Ca atare numele religioase s-au impus din ce în ce mai mult în dauna celor laice, nu totdeauna agreate de preot, iar dintre numele religioase au devenit preferate cele din Noul Testament. Prima delimitare între numele propovăduite de biserică și cele din uzul populației a apărut între vechile nume creștine, păstrate din stratul latinesc și aceleași nume în varianta ecleziastică, pe care am putea-o numi cultă; comp. Îndrea și Sfîntul Andrei, Sîmedru și Sfîntul Dumitru, Sînvăsîi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de început ale creștinismului, propovăduit în provinciile dunărene în limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești în care se păstrează antroponime latinești. Persistența manifestărilor legate de anume manifestări și chiar a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
absurd să se închine și să se roage Maicii Domnului. Au credință, îl iubesc pe Domnul Iisus, sunt niște rugători minunați, plini de calități, care respectă poruncile lui Dumnezeu și trăiesc după voia Lui, dar nu pot accepta ceea ce ortodoxia propovăduiește, mai ales faptul că Maica Domnului ne poate fi călăuză și protectoare. Este timpul să propovăduim adevărul prin iubire, nu prin instigare la ură între noi. În timpurile acestea de durere trebuie să luptăm pentru a alunga răul din noi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Iisus, sunt niște rugători minunați, plini de calități, care respectă poruncile lui Dumnezeu și trăiesc după voia Lui, dar nu pot accepta ceea ce ortodoxia propovăduiește, mai ales faptul că Maica Domnului ne poate fi călăuză și protectoare. Este timpul să propovăduim adevărul prin iubire, nu prin instigare la ură între noi. În timpurile acestea de durere trebuie să luptăm pentru a alunga răul din noi și din jur, dar singuri, fără ajutorul lui Dumnezeu, al sfinților și îngerilor, nu putem rezista
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mustra și atenționa pe cei care se îndoiesc de prezența ei vie, printre noi. Însă nenumărate mărturii ale oamenilor de pretutindeni o demonstrează. Căutați cartea monahului Pimen Vlad, „Sfântul Munte Athos, Grădina Maicii Domnului" și veți vedea mărturiile călugărilor care propovăduiesc minunile Ei. Mulți bolnavi s-au tămăduit în spitale și pretutindeni doar având înainte o simplă copie a unei icoane făcătoare de minuni. Pentru că sunt beneficiara minunilor Maicii Domnului de la Giurgeni, vă îndemn și eu, dacă nu aveți posibilitatea de
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în chipul icoanei, poruncindu-i să se scoale și să vină imediat la Bârlad să se închine la icoană și să ia binecuvântare. Cum s-a suit în trăsură, îndată s-a simțit sănătoasă și venind -sa închinat cu evlavie propovăduind minunea și mărturisind că a văzut icoana în vis. De acolo, au dus sfânta icoană la Galați, la Biserica Sfinților Împărați. În biserică lucra un pictor, care văzând îmbulzeala oamenilor zicea: "De ce credeți basmelor călugărești? Un pictor poate să picteze
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
avertizează pe viitorii lideri politici că "fără o profundă reformă economică și morală orice viitoare înglobare a Basarabiei la patria-mamă va constitui un eșec și un dezastru" iar eseul despre așa-zisa "palmă" a jandarmului Th. Codreanu, aidoma misionarilor care propovăduiau preceptele creștine pe meleagurile tinerei națiuni a românilor, îl încheie cu un tulburător și creștinesc adevăr, să știe și să conștientizeze toată suflarea românească din Basarabia, că "acolo unde a lovit palma jandarmului sau cuvântul neghiobului, rușinea n-o poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-lea, care a anunțat punți de reconciliere istorică spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism". Un argument ni se aduce prin prezentarea viziunii teologice a lui J.J. Fanella, conform căreia "Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei Umane", fie modernă, fie postmodernă, pentru că acestea "propovăduiesc o mistică a științei și a experienței, adică "se încearcă înțelegerea unei ființe infinite cu mijloace finite". Așadar, transmodernismul deschide calea cunoașterii speciale, prin revelație, iar nu prin "complexele de cultură" asumate de modernism și de postmodernism, în lumina relativismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțelegere și încredere”. Noi îl regretăm cu lacrimi. Domnia-sa, de acolo de Sus, ne privește cu “înțelegere și încredere”. Încredere în potențialul cultural al celor rămași a-i continua OPERA, Călătoriile noastre prin viață, dar mai ales pentru a propovădui acea dragoste față de pământul țării - pe care l-a iubit și apărat când a fost nevoie, ostășește - a culturii românești și a unității dintre oameni, neuitând niciodată principiul după care a trăit tot timpul MAGISTRUL: „Viața este un dar care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale acestor secte”, sub masca diferitelor ocupații. Ordinul atrăgea atenția că mulți dintre propagandiști sunt „în slujba comunismului”, iar ideile propovăduite de aceștia erau opuse intereselor națiunii și statului român. Un alt Ordin de Informații, nr. 145 din 11 octombrie 1941, a arătat că, după eliberarea Basarabiei și Bucovinei, baptiștii, stiliștii și inochentiștii au desfășurat dincolo de Prut o activitate pe cât de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alte țări. Principala lor speranță era Germania, care era cel mai avansat stat industrializat de pe continent și care, prin Partidul Social-Democrat, avea cel mai puternic partid muncitoresc din lume. Ideologia sovietică, care va fi prezentată amănunțit într-un capitol ulterior, propovăduia marxismul drept doctrina cu cele mai mari șanse de punere în aplicare în țările cu economii puternic industrializate. Așa cum am văzut, în perioada interbelică a fost instituit un regim comunist numai în Ungaria, care a rezistat însă puțină vreme. A
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în anii '80, perioadă în care au devenit evidente cele mai mari abuzuri ale sistemului capitalist. Mai pe șleau, Marx credea că istoria urmează o cale predestinată, cu fenomene economice ca element fundamental al evoluției. În orice stadiu al dezvoltării, propovăduia el, mijloacele prin care oamenii fabricau bunurile de care aveau nevoie sau exploatau resursele naturale disponibile influențau toate celelalte aspecte ale vieții lor. În orice epocă a istoriei, baza economică, adică infrastructura, corespunde unei anumite suprastructuri, care include instituțiile sociale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rânduiálá lui Dumnezeu (ABC séu Bucavna pre folosul scolelor niamului romanesc, ediția 1797, pp. 84, 86; vezi și Ghibu, 1975, p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată teoretic a doctrinei patriotismului îi aparține lui Florian Aaron, care în 1843 la București publică lucrarea Patria, patriotul și patriotismul. Spre deosebire de Manualul de patriotism, care propovăduiește o pedagogie a supunerii civile față de stăpânire, patriotismul fiind definit tocmai prin atitudinea obedientă față de autoritate, lucrarea lui Aaron avansează o concepție a patriotismului care încorporează elemente cu adevărat revoluționare prin democratismul manifest și platforma unionistă pentru care pledează. Conținutul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuiva. Or aceasta din urmă "este numai o iubire patologică și n-are încă în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]