4,129 matches
-
același apartament. Dar de ce să fie diferit în cazul lui Einhorn? De ce să nu fie și el la fel ca polonezii sau cârnățarii de pe stradă? Ar fi mai rău dacă Arthur s-ar simți diferit și l-ar ajuta pe prostul bătrân să creadă că i se cuvine să o ducă mai bine decât ceilalți din jur. Dar când lucrurile care se întâmplă cad pe capul tuturor deopotrivă, atunci se vede de fapt cine e superior și cine e inferior. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dea voie să aterizeze și și-a întins brațul. Dar era foarte mânioasă. Oh, nenorocitul! Nu se poate să-i dăm voie să fugă așa de un animal atât de mic! Ce ne facem? Oh, Augie, nu mai râde ca prostul! Nu râd, Thea, e de la soarele care-mi intră în ochi! Și acum ce să mai încercăm? Am să iau eu șopârla și îl chem pe Caligula înapoi. Biata creatură, e deja moartă. Jacinto, omoară lagarto, a spus Thea. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
m-am schimbat chiar așa de tare, nu? Augie? a întrebat el și buzele acelea ale lui vinete și amare s-au arcuit într-un surâs palid, neîncrezător. Întrebarea din vocea lui îi făcea glasul să tremure. Sigur! Eu sunt, prostule! Doamne, cum ai mai nimerit și tu aici? Și ce faci cu flinta aia de la brâu? Dar tu cum ai ajuns aici? Măi, frate, dar știu că ne plimbăm. Ce-ai pățit la cap? Am căzut de pe cal, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la coada acestei brutării pictate și vechi, verticale, iar lădițele, lăptucii stricați, portocalele, căcații și crabii mici ne urmau sau dispăreau în jetul de apă. Cerul emailat, soarele cu spițe de aur. Mă face să mă gândesc la pictura cu proștii cu pește și prăjituri și vâslașii cu vâsle făcute din polonice pe care am văzut-o într-unul din tablourile bătrânului maestru Hieronymus B. - acest vas leneș, cu cântăreții excursioniști și puiul fript cocoțat într-un copac; și tigva morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
doi zmei, doi FețiFrumoși și balauri care când urlă când dorm...de sperie codrul... Alina: - Blestem, vraja, un ghem de mistere ! Paul: - Ai avut dreptate, un ghem de mistere. Gigel: - Dar nu vise pentru că cineva vrea să ne ia de proști ? Ce mai spune povestea castelului ? Paul: - Povestea de la csatel s-a terminat, restul poveștii îl scriem noi acasă. Alina: - Mai avem o zi de mers până acasă. (O melodie stranie se aude,licuricii și spiridușii au apărut ). Alina: - Nu ne
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
nu mi-a spus vreodată așa ceva - lucru pentru care le sunt recunoscător și care, într-un fel, mă impresionează, pentru că multe dintre personajele mele principale vorbesc fluent și idiomatic manhattaneza, au flerul de a se repezi în locuri în care proștilor le e teamă să calce măcar și sunt, în general, urmărite de o Entitate pe care mi-ar plăcea s-o identific, sumar, drept Bătrânul de pe Munte. Dar ce pot și trebuie să afirm este că am publicat două scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cana cu apă... toată cana cu apă... că așa i-a spus taică-su: întâi el și pe urmă el și la urmă tot numai el... iar ceilalți sunt făcuți să-i servească pe cei vrednici, cu stare... că numai proștii și nevrednicii sunt săraci. Plecam mai departe, și ne scuturam sandalele până și de praful celor nevrednici, dar te-am văzut afară și ne-am abătut din drum... Ne-am spus: cine știe, poate măcar aici stă un om al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
la întrunirile noastre și pleca... Da? Și-atunci de ce mi te-a lăudat c-ai ținut niște prelegeri de-au mers la inima celor prezenți? Zău că... Dați-vă seama că nici n-aș fi avut cum... Găsea ea cum, prostule! se înfurie Săteanu. Dar dacă nu i-ai intrat sub fustă, intră-i în suflet, Mihăiță; ascultă-mă, nu te învăț de rău; femeia asta te apreciază. Acuși e Anul Nou. Dă-i telefon, un telefon nevinovat, să-i urezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bărbatul se agită, spunînd tot felul de nimicuri, cu urși, vrăbii, căței și altele, numai să înghită copiii ce au în gură, în vreme ce femeia, țîfnoasă, și-a ferit puțin scaunul, semn că-i întoarce spatele, lăsîndu-l să se descurce. De proști nu trebuie să-ți fie milă. Lazăre, mă uimești! șoptește fata. Mă uimești tu, care studiezi Astronomia chiar și pe viscol rîde încet Lazăr. Asta-i soarta tuturor îmbîcsiților cu știință, care, cînd dau de prima fustă, au impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
autor local. Eu îi car programele, el stă la căldură. Ia treci și ține-mi de cald, băiete, vede-te-aș ajuns cu fiica lui Săteanu, ca matematicianul cu fufa lui, pe care au întins-o destui, că și tu, prostule, ai oarecare suflet și-o să măture nevasta cu tine prin casă...; atunci să te văd eu cum și unde mai scrii. Treci și ține-mi de cald! repetă cu ciudă Lazăr, împăturind hîrtia, îndesînd-o cu vîrful cuțitului în deschizătura dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
răspunde Mihai, mascîndu-și nedumerirea, schițînd un gest de ridicare, în timp ce întinde palma spre unul din scaunele libere. Dom' Vlădeanu, începe Muraru, făcînd semn că nu stă, mulțumind printr-un gest pentru invitație există o vorbă care zice: "Beatul se trezește, prostul niciodată". Drept care am venit să vă cer scuze pentru aseară. Vă rog să le acceptați! Mă îmbătasem și... ca la beție. Sînt sigur că și dumneavoastră gîndiți la fel, punînd preț doar pe luciditate și nu luați de bune stările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
după o zi de muncă. Te rog să ieși! Încă n-am ajuns să-mi facă teorii un... Ochii tînărului, ascunși sub marginea căciulii, se aruncă violent în ochii femeii, fixînd-o: S-ar părea că numai regimul s-a schimbat... Proștii au rămas aceiași, fii sigur! i-a întors-o femeia, fierbînd. Numai că cei ajunși la putere se bat cu pumnul în piept că vor să-i deștepte, dar abia așteaptă momentul să-i ia în batjocură și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu privirea pierdută pe fereastră -, la Maria am fost tînără, în plină..., deh!, soția lui Bujoreanu, nu știu cît l-ai cunoscut, dar el, din primii ani, s-a făcut temut; temut și iubit. Venea acasă și-mi spunea rîzînd: "Proștii! Au impresia că mă cumpără..." Îl însoțeam peste tot. Mama și servitoarele stăteau cu Maria. N-am reușit să... Iar cînd a fost cu... Bătrîna se oprește brusc. Continuă să privească în afară cu același interes, încercînd să-și justifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bucătărie, nevăzîndu-l pe Ovidiu, îi spune lui Pavel: Vezi că pipița îl vrea pe chelner. Pavel iese și începe să-1 caute pe Ovidiu. Îl găsește sus în dormitor, întins pe pat, cu porția de carne pe noptieră, neatinsă. Ești un prost! se înfurie Pavel, trăgîndu-și în sus, pînă peste coate, mînecile puloverului, cînd află ce i-a spus fata. Eu, în locul tău, îi dădeam una... Și dacă, totuși, rămîne gravidă? întreabă Ovidiu. Nu-ți dai seama ce iese? Trebuie să găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui Mihai, rămînînd lipită cu spatele de elemenții caloriferului. N-aș vrea să-ți spun că-mi pare rău pentru venirea mea aici, zice privind în tavan -, dar știu c-or să mă doară profund cele întîmplate. Ori ești un prost, dar prost cu ghilimele, ori, încercînd să fii rațional, pari de fapt cinic. Fii bun, face ea un gest spre hainele de pe fotoliu aș vrea să mă îmbrac. Mihai încearcă să o cuprindă în brațe: Chiar vrei să pleci? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
senzația că, odată ritmul spart, va rămîne gol nu tu gînduri, nu tu senzații, nu tu dorințe... Ar fi trebuit s-o rețin aici, lîngă mine, s-o iubesc din nou, deplin, fără complexe, fără s-o mai întreb, ca prostul, dacă nu se teme că rămîne gravidă..." Mîna Cristinei trage cearșaful de pe ochii lui: Gata, m-am îmbrăcat. Poți s-o faci și tu în tihnă; mă voi uita pe fereastră; de-acord? Nu răspunde Mihai, prinzîndu-i strîns brațele, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în jos, clătinînd ușor din cap: Mă simt îngrozitor, înțelege-mă! Cu atît mai îngrozitor cu cît, pătrunzînd în conturul vulgar al gîndurilor, știu că te-am frustrat de..., de ultima picătură a paharului plăcerii în doi, cînd, ca un prost ce ești, chiar dacă eu te-am asigurat că nu-i nici un pricol, te-ai retras... E oribil, nu-i așa? Nu. E omenește posibil. Dar nu de asta vreau să mai rămîi. Pentru că nu asta a fost esența întîlnirii noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai bun ăla din studenție... Ce-o fi vrînd să zică? se întreabă Lazăr, pornind spre masă, ca să mai poată sta un timp pe scaun. E drept, am băut atunci whisky, dar... Nu, ăia nu m-au turnat, ce, erau proști?!, riscau mai mult ca mine... Și nici nu știau exact cine sînt... Și totuși, numai atunci am băut..." Își lasă fruntea pe jumătatea pachetului cu programe de sală, continuînd să se gîndească la vremea studenției. Înghițitura de whisky l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
șoptindu-și vorbele, să nu tulbure liniștea din sala restaurantului. Ia te uită! se miră profesorul. Puteam să jur că ai adormit cu ochii deschiși. Ia zi-mi, la ce visai? Aa... Nu se cade, sîntem... serioși. Dar stau ca prostul de-atîta timp, mă uit în întunericul de dincolo de fereastră și mă întreb: de ce? Cînd am văzut-o ieșindu-mi în față, pe culoar, între un ficus imens și ușa bucătăriei, în capotul ei superb, strîns pe talie, am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în viața mea spiritul florilor, conducînd întîlnirea la o cotă superioară; și totuși, Doamne, sînt obsedat?!! de ce s-a rupt din îmbrățișare tocmai cînd am întrebat-o simplu, omenește, dacă nu se teme că rămîne gravidă, strigîndu-mi că-s un prost, că nu știu să trăiesc clipa?!... Gureșa aceea de tovarășa Mioara, la Poiana Brașov, măcar mi-a spus clar că-i exclus să mai rămînă gravidă; o fi făcut ea ceva după prima naștere; toate activistele au cîte o pilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
hîrtia cu planul de fabricație în dosar, pe care îl încuie în dulap, rechemînd în gînd imaginea femeii de la etajul doisprezece: "Ia așa prietenă, ba chiar soție mi-ar trebui... La naiba!, are dreptate Vlad: să-mi văd lungul nasului, prostul de el! Crede că Sorina lui stă la Sălcii. Măcar să-i spun, să nu se mai zbată..." *** Alo! țipă Vlad în telefon cum să nu mă agit, ce, crezi că-s mort?! Prietena mea stă de-alaltăieri la Sălcii, stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
conturul delicat al buzelor, ceea ce-l face pe Mihai, așezat într-un scaun, să scape un "o-le" admirativ. Doamna Marcu? întreabă Vlad fîstîcindu-se, continuîndu-și întrebarea cu un "ă" penibil pînă ce Mihai, oarecum amuzat, îi șoptește: Dă-i întîlnire, prostule!" Vlad se înfurie brusc, gata să-i dea un pumn lui Mihai, apoi, amintindu-și de telefon, devine ferm: Vă rog să mă iertați! Sînt Vlad, de la "Valea Brîndușelor"... Vlaaaad!... exclamă femeia. Ce faci, copil frumos, săruta-ți-aș ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de celelalte...?! El, măcar, a avut tăria să încerce să mă întrebe dacă nu mă tem că rămîn gravidă; oare așa face cu toate femeile? Posibil. Cu mine ar fi avut motivul cel mai mic; sunt ginecolog, soția lui Săteanu... Prostul! Ar trebui să mă întorc și să-l pălmuiesc! M-a lăsat ieri să plec... Astăzi, soția lui Muraru cred c-ar mai fi fost în viață... Doamne, ce zi!... Hotărît lucru! Am să plec din orasul acesta; lumea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Poate ți s-a părut că sunt cam țâfnos, dar să nu crezi că nu-ți sunt recunoscător pentru grija pe care mi-o arăți. S-ar putea să mai am încă nevoie de ajutorul tău și aș fi un prost dacă aș rămâne indiferent la iubirea pe care încă mi-o porți. Însă nu știu sigur dacă înțeleg foarte bine ce este generozitatea. Și chiar dacă ceea ce am arătat eu prin comportamentul meu a fost altceva, m-am apropiat totuși destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
numai asta, o întrerupse Brian. Nu-i vorba numai de băutură. Spune-i un dezechilibru chimic, dacă vrei. — George face ce fac toți bărbații. Numai că în cazul lui lucrul e mai vizibil. Pentru că-i mai onest? — Pentru că-i un prost. Știi foarte bine că George nu-i la fel ca toți bărbații și treaba ține de prea multă vreme. E violent cu Stella... — Zău? Cine spune asta? — Mă rog, în nici un caz Stella. Dar știi foarte bine că are accese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]