8,847 matches
-
imaginea adevărată a crucii. Pe cruce nu are sens să fie scris altceva decât data nașterii, data morții, numele chiriașului crucii și numele proprietarului de sânge: Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor. Orice epitaf, mai mult sau mai puțin versificat, e o prostie: seamă despre cine-ai fost, cum ai trăit și cum ai murit dau urmele, câte și cum sunt, lăsate de tine în ceilalți, acolo unde Dumnezeu va ști să te găsească la Judecata din urmă. Ziceri pe cruce își pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
artă, ne stăpânește obsesia că tot ce e popular, ancestral, născut din masa neinstruită, musai să aibă profunzimi în fața cărora intelectualul e dator să se simtă umilit. Încărcăm deci prostul gust, vulgaritatea declarată onest cu felurite „isme”, născute din cealaltă prostie, cea instruită. Și mie mi s-a întâmplat să tresar la două stihuri de pe crucea lui însuși Stan Ioan Patraș: „Vai săracă lumea mea/ Că greu am trăit în ea”. Pe urmă, am înțeles: dacă schimbi un vers în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
doar el, împreună cu gașca lui fioroasă. În blocurile din față se aprinseseră luminile și la fiecare geam și balcon apăruse câte un tată, câte o mamă sau un bunic, care zbierau laolaltă către Cristos și ăia să nu facă vreo prostie și să sară, că ei nu cred în miracole, că nimeni n-are aripi și așa și pe dincolo, aiureli, zicea Coșuță. Și Cristos i-a ascultat și nu a sărit în seara aceea, numai că lui Coșuță i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe Jesse Owens și pe Emil Zátopek), punea cozile din magazine pe seama unei idei perverse a comuniștilor (de-a da oamenilor o ocupație și un scop în viață, ca să nu se gândească la libertate, la drepturile lor și la alte prostii). Mirosul de pâine prăjită se întindea în casă, ademenitor, înaintea tuturor meselor cu Mircea. Pe munte, mirosul acela ca de prăjituri nu ne urmărea, dar pâinea prăjită apărea întotdeauna din rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
plîngă. Nu scotea nici un sunet, lacrimile Îi șiroiau În tăcere, amestecîndu-i-se cu picăturile de ploaie de pe obraji și bărbie și căzîndu-i pe cămașă. Am strigat spre el pe mutește „Curaj, domnule Shine. E și mîine o zi. Nu face nici o prostie.” Mă simțeam atît de rău că nu-mi veneau În minte decît clișee. Mi-a venit chiar ideea să mă arunc cu capul Înainte din Balon, doar ca să-i distrag atenția. Însă ceea ce voiam neapărat să fac, de fapt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
l-a Întrerupt Alvin. — Mda, și ce te faci dacă visul tău o să fie de fapt un coșmar ? Păi, măcar așa o să știi precis că scapi și de coșmar, a zis Shine și a rîs scurt și ciudat. — Termină cu prostiile, a zis Alvin. Nu voiam să mai aud alte glume triste despre moarte, așa că am urcat iar cu Liftul și am mai mîncat o felie de pîine Sunshine, după care m-am cocoțat În fotoliul impozant și am fantazat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a fost de acord cu acest punct de vedere și a bălăbănit din cap, după care cineva a zis „Nu poți să te pui cu primăria”, și au Încuviințat din nou cu toții. George a zis că e o dovadă de prostie să te agiți așa În legătură cu un lucru pe care oricum n-ai cum să-l schimbi, și toată lumea a fost de acord și cu asta. După care au Început să vorbească despre infarctul lui Bernie Ackerman și tocmai ajunseseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
albastru strălucitor. Cu zîmbetul pe buze, maică-sa Îl Învăluia Într-o privire distrată, caracteristică mamelor ce-și supraveghează copiii. Era vară, și seara se lăsa Încet. „Mamă, am omorît-o...“ Îi spunea el, dar ea Îi tăie vorba. „Nu vorbi prostii, dragul meu! Mai bine ia un sendviș - sînt delicioase!“ „Bine, dar am omorît-o, am omorît-o!“ repeta el, simțind nevoia imperioasă de a o convinge; dac-ar fi reușit, ea i-ar fi putut veni În ajutor, i-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Topling? Era prea complicat: Rowe nu mai avea chef să se apere. Se așeză În fotoliu, unica piesă de mobilier ceva mai intimă, În afară de canapea, Îngăduită În acest pseudo-cămin. — Reverendul Topling e un om de treabă, zise ea zîmbind. Ce prostii vorbim! Trebuie să-i spui fratelui dumitale să nu se mai frămînte din pricina mea. Capitulez. N-au decît să ucidă pe cine vor, nu-mi mai pasă! Plec! — Încotro? Fii pe pace, n-au să mă găsească niciodată! Cunosc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de faptul că era singura care putea să vorbească la telefon. — E doctorul Forester. Ce să-i spun? Întrebă ea, vorbindu-le peste umăr, cu gura aproape de aparat. Îi măsură cu o privire răutăcioasă, inteligentă, renunțînd la masca inutilă a prostiei. Domnul Prentice Îi luă receptorul din mînă și-l puse la loc În furcă, spunîndu-i: — N-o să-ți folosească la nimic! — Voiam doar să Întreb... — Cere la Scotland Yard o mașină rapidă, se adresă domnul Prentice agentului. Numai Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
devastatoare. Vino cu mine, am nevoie de dumneata ca să-i identific, i se adresă lui Rowe, coborînd În goană scările. O găsiră pe doamna Bellairs plîngînd În salon; unul dintre agenți Îi servea tocmai o ceașcă de ceai. Ajunge cu prostiile astea! răcni domnul Prentice, vrînd să dea o lecție de fermitate subalternilor săi. N-are nici pe dracu! Dacă refuză să vorbească, Întoarceți-i casa pe dos! Părea stăpînit de ură - o ură amestecată, poate, cu deznădejde. Smulgînd ceașca, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
impune o întrebare pentru acești români: chiar nu se poate trăi bine în mod cinstit, fără a recurge la artificii și mijloace ilegale? Cinstea este o valoare universală și eternă, nu cum o consideră unii - drept inadaptare, naivitate sau chiar prostie. Toată lumea încearcă parcă să te convingă să dai și tu „dreptul” (șpaga sau mita) pentru a obține unele lucruri (un post mai bun, un loc de muncă, anumite privilegii). În acest fel există un dispreț mai mult sau mai puțin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru România. Nu pot fi contestate, pentru că nu sunt idei ale României, născute în România, sunt idei acceptate, preluate din politica internațională, validate de alte economii. Nenorocirea vine de la neștiința profundă, de la lipsa de experiență, de la neseriozitatea, ba chiar de la prostia celor care au încercat să aplice aceste idei;” Chiar „Günter Verheughen, comisarul european pentru extinderea UE, a făcut recent o declarație «neagră»: România (alături de Bulgaria și de Turcia) pierde valul integrării europene, așteptând afară, la ușă, anul 2005. Motivul: lipsa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cineva» să facem pași hotărâtori. Iată de ce și Stelian Tănase remarca: „Norocul nostru este că Uniunea Europeană are interes în zonă și că vom fi sprijiniți dar efortul major ne aparține. Toată situația României depinde de români. Teoria conspirației e o prostie. Depinde cât de repede ne mișcăm. Dacă ne păstrăm ritmul, primele semne de redresare pentru populație se vor simți prin 2002-2004. Dacă această linie se încetinește, vom sări de 2015. Asta înseamnă încă o generație de sacrificiu.” Raportul Comisiei Economice
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la plimbare pe coclaurii din împrejurimi. Într-un asemenea Spaziergang am făcut cunoștință cu Moș Francisco Juarez de Aumenita, un trompetist argentinian care se stabilise în România în perioada interbelică. Venise, mi-a povestit râzând cu lacrimi de propria-i prostie, după o dansatoare pe care o cunoscuse la Paris, o fufă, care, după o relație fulgerător de scurtă cu el, se căsătorise cu un adjutant al mareșalului Antonescu, cu care, după război, fugise înapoi la Paris. Moș Francisco rămăsese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
personal porni, desigur în zadar, în căutarea teoreticului cadavru îmblănit. 10-11 februarie 2005 BĂTĂUȘUL Muzica: Pixies Încerc să-mi amintesc cum am ajuns așa. Așa cum mă vedeți, între gratiile astea, condamnat și răscondamnat la două luni de închisoare pentru toate prostiile din lume: jaf simplu, jaf triplu, jaf armat, atac cu armă albă, atac cu armă gri, organizare de răscoală, lupte de stradă, sărutări vinovate, chiul, pescuit fără permis. Chiar și aici, în penitenciarul ăsta plin de monștri, am o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Acesta a fost un Test, dar nu pentru ei, ci pentru tine. Și pentru că Văd că Mi-ai urmat Poruncile întocmai, te Voi primi printre cei drepți. Dar acum vino la Mine rapid, pentru că Mă doare Capul când Văd atâta prostie și nu mai Vreau s-o Văd. 144. Și avocatul Marinescu urcă la ceruri, unde se întâlni cu Petre Moioșanu, Toader Popa și Anca Zănescu, pe care-i cunoștea din copilărie, și mare fu bucuria. 145. Iar când supușii avocatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nu știi cine sunt? - Nu. - Și tu? l-am întrebat pe celălalt polițist care stătea mai retras, probabil ca să nu îl atingă răzbunarea mea. - Nu... - Nu pot să cred... N-ați auzit de Tocilescu... Bă, am urlat brusc enervat de prostia și incultura lor, eu sunt cel mai mare compozitor de muzică contemporană din lume, bă! M-au cântat la New York, Londra, Sydney, Paris, Viena, Berlin - și voi n-ați auzit de mine! Eu sunt băiatul lui Schoenberg, bă! Fratele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și am urmărit prin ochelarii de soare cum înota, cum mergea sau cum, pur și simplu, stătea la soare și nu făcea nimic. Avea cei mai frumoși umeri pe care i-am văzut vreodată și o ceafă care îndemna la prostii. Desigur, nu am schimbat cu ea niciodată prea multe vorbe, pentru că nu voiam să-l fac gelos pe Fred. Salut-salut, ne zâmbeam, asta era totul. Până când pe Carl l-a luat gura pe dinainte. Asta era una dintre trăsăturile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și generalii lui... în fine, și Baiazid ăsta începe să mă ia la mișto: că ce bătrân sunt, că mă-mbrac ca un pensionar, că sunt chel, că armata mea nu-i bună de nimic, mă rog, o grămadă de prostii... dar l-am lăsat să vorbească. Și când a terminat, zic: „Gata?“. „Gata“, zice el. Și numa’ ce mă ridic, îmi dau jos pantalonii, îmi dau jos chiloții, și ce să spun: am sărit în sus ca la karate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mă urăște... - Da... - Da, și cât de liberali sunt europenii, care nu au nimic cu mine, ei fiind cică mai culți, mai inteligenți, nu ca americanii, care sunt în covârșitoarea lor majoritate niște fundamentaliști creștini... - Da... - Și mă gândeam ce prostii scrie omul ăla. Pentru că el nu a înțeles că eu vreau să șochez. Și dacă aș vrea să șochez publicul englez, francez sau german, nu mi-ar fi deloc greu... - Așa e... - Pentru că fiecare nație are un punct slab, știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
las sticla de votcă din mână ca să ascult povețele distinsului frate Paul, care ține morțiș să-mi vorbească minute în șir, aproape un sfert de oră, despre ce înseamnă a fi membru în această minunată lojă? Despre consecințe, responsabilități și prostii de-astea? La trei noaptea? Sau să vă dau un alt exemplu: mă uitam acum două-trei săptămâni la Karate Tiger VI, nu știu dacă-l știți, un film foarte mișto, când sună telefonul: era fratele Augustin, care ținea morțiș să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
se întoarcă-n barul de unde ați agățat-o. Domnul J.L.B. Matekoni înghiți în sec. — Am cerut-o de nevastă, lăsă el să-i scape. Va fi soția mea. Menajera păru să se dezumfle. — Văleeeu! țipă ea. Văleeeu! Să nu faceți prostia asta! O să vă bage-n mormânt! Nici că se poate o prostie mai mare. Domnul J.L.B. Matekoni înaintă și-i puse mâna pe umăr s-o liniștească. — Nu-ți face griji, Florence, o alină el. E o femeie de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în sec. — Am cerut-o de nevastă, lăsă el să-i scape. Va fi soția mea. Menajera păru să se dezumfle. — Văleeeu! țipă ea. Văleeeu! Să nu faceți prostia asta! O să vă bage-n mormânt! Nici că se poate o prostie mai mare. Domnul J.L.B. Matekoni înaintă și-i puse mâna pe umăr s-o liniștească. — Nu-ți face griji, Florence, o alină el. E o femeie de treabă. În plus, o să mă asigur că vei primi o altă slujbă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ramotswe spre oficiul poștal, unde, în fața șirurilor dese de căsuțe poștale, își așteptă judecata și sentința pe care știa că le merită. O să divorțeze de el - dacă acesta era termenul corect pentru o logodnă ruptă. O pierduse din pricina necinstei și prostiei lui, și nu era decât vina lui Mma Potokwane. Femeile ca ea se bagă întotdeauna în viețile altora, obligându-i să facă ce vor ele și, ca urmare, totul se duce de râpă și se distrug viețile unor oameni. Mma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]