3,405 matches
-
la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție funcționează biunivoc deoarece una din trăsăturile majore ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup, unde se
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup, unde se întrepătrunde personalitatea profesorului cu cea a elevului. N. Mitrofan organizează pe însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali (de personalitate) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
utilizând forme diverse de educare a părinților, bazate pe colaborare, iar cei care vor avea de câștigat sunt copiii, părinții și profesorii. Competențele specifice profesiunii didactice sunt: competența profesională - structurată pe trei dimensiuni: competența de specialitate, competența psihopedagogică și competența psihosocială și managerială; capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare directori, inspectori; competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate. Strategii creative în lucrul cu părinții: A . Metode, tehnici și exerciții creative de armonizare a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
timp la pierderea abilităților practice, de investigare a realității, chiar și a celor de calcul, la deteriorarea relațiilor umane, la individualizarea excesivă a învățării care poate duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului de învățare în contextul său psihosocial. Principalul dezavantaj al TIC la disciplina fizică îl poate consitui pericolul renunțării la efectuarea experimentului clasic și înlocuirea acestuia cu experimentul virtual. Atingerea obiectivelor propuse depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92820]
-
declin, eventual, de revenire. Sperăm că, această perspectivă interdisciplinară sugerată ca posibilă variantă complementară de pregătire și antrenament, să fie agreată de tehnicienii și specialiștii din domeniu deoarece contribuie mult mai eficient la gestionarea resurselor umane ale sportivilor poloiști . GRUP PSIHOSOCIAL - GRUP SPORTIV 1.1 Definirea și clasificarea grupurilor Gruparea indivizilor în colectivități mai mult sau mai puțin organizate - unele naturale, iar altele anume create de societate, este o cerință legica pentru existența și dezvoltarea ființei umane. Omul singur, izolat de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atingerii unui scop și diferențiindu-se după funcții sau sarcini.”[14] Ansamblurile fiind extrem de variate: familia, organizațiile politice, economice, culturale, asociațiile religioase, echipele artistice sau sportive îndeplinesc mai mult sau mai puțin condițiile enumerate de Cattel. Această diversitate a grupurilor psihosociale a determinat și existența unor puncte de vedere diferite privind alegerea criteriilor de clasificare a grupurilor. Majoritatea psihologilor folosesc cel mai frecvent criteriul mărimii care este un criteriu „tehnic”, exterior, utilizând apoi criterii care țin de natura grupului (criterii psihosociologice
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
banda, - gruparea, - grupurile primare, - grupurile secundare, Acestea sunt numai câteva din criteriile de clasificare și implicit tipuri de grupuri cercetate de psihologi, sociologi, pedagogi, dar care sunt cel mai adesea întâlnite și folosite, putând fi considerate fără rezerve drept grupuri psihosociale. 1.2 Grup - grup sportiv (echipa sportivă ) Pentru o mai bună înțelegere a grupului sportiv, a echipei sportive ca unitate socială, erau necesare definirea și clasificarea grupurilor psihosociale. Studiind grupul sportiv ca făcând parte din fenomenul grupărilor umane existent la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mai adesea întâlnite și folosite, putând fi considerate fără rezerve drept grupuri psihosociale. 1.2 Grup - grup sportiv (echipa sportivă ) Pentru o mai bună înțelegere a grupului sportiv, a echipei sportive ca unitate socială, erau necesare definirea și clasificarea grupurilor psihosociale. Studiind grupul sportiv ca făcând parte din fenomenul grupărilor umane existent la nivelul societății, nu se poate face abstracție de necesitatea interdependenței dintre psihologia socială și psihologia sportului, teoria și metodica antrenamentului sportiv. Această interdependență este argumentată prin abordarea multimodală
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
umane și domeniu de afirmare complexă a personalității sportivului."[24] Ca manifestare colectivă, sportul angajează în confruntările sale echipa sportivă, care ca unitate de acțiune și putere de luptă depășește dimensiunile indivizilor ce o compun și folosind toate potențele relațiilor psihosociale, o duce la eficiența deplină, performanța supremă. Obiectivul comun al membrilor unei echipe sportive - performanța supremă - este pus cel mai bine în evidență în cadrul jocurilor sportive. 1.2.2. Jocurile sportive - importanța lor în studiul echipei sportive Jocurile sportive sunt
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fenomen social cu multiple implicații, precum ș i importanța jocurilor sportive ca mijloc de desfășurare a activității sportive, se pot analiza caracteristicile grupului sportiv sau ale echipei sportive. 1.2.3. Caracteristicile grupului sportiv Potrivit clasificării date de Maisonneuve grupurilor psihosociale, grupul sportiv este un grup de lucru instituțional, formal în care membrii sunt orientați spre realizarea unei performanțe. Deci, grupul sportiv ca un sistem social real poate fi considerat un grup natural, autonom, cu propria lui istorie și un mediu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
prin comportamentele pe care el însuși le așteaptă sau le pretinde de la cel cu care se află în relații (coechipierii), sau de la echipă în totalitate, precum și un ansamblu de atitudini manifestate din partea celorlalți față de propria persoană. Din punct de vedere psihosocial, echipa sportivă se prezintă ca un ansamblu de statuturi (poziții) pe care le dețin în sânul ei jucătorii care o compun. Fiecare jucător deține cel puțin o poziție în societate, aceea de sportiv. Acelaș i jucător poate însă să dețină
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afective ale comunicării Îclimatul destins sau tensionat al clasei și atitudinea elevilor față de învățător și a învățătorului față de elevi).Clasa de elevi cunoaște o dinamică extraordinar de mare în timp,datorită schimbărilor survenite în primul rând la nivelul individului; fenomenele psihosociale ce alcătuiesc climatul clasei devin „factori de grup”, punându-și amprenta pozitivă sau negativă asupra procesului de învățare.Cooperarea și competiția își pun amprenta asupra climatului clasei într-o mare măsură. O clasă de elevi în care cooperarea este predominantă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
Guvernului nr. 75/2005 privind Asigurarea calității educației 7 -sesizarea cauzelor care întrețin, în mod obiectiv, rezistența la schimbare; planificarea calitativă a schimbării, cu explicarea mecanismelor acesteia; analiza anticipată a schimbărilor posibile și probabile; implementarea schimbării; -evaluarea periodică a efectelor psihosociale; -motivarea factorilor angajați, deja, în realizarea schimbării. b.Capacitatea organizației de a stimula competența angajează toate standardele care obiectivează valoarea performanței la scară socială : -definirea principalelor elemente ale competenței ; -analiza standardelor măsurabile ; -instruirea factorilor implicați prin acțiuni de perfecționare; evaluarea
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
perioadei actuale. Sensul educației este actualizat prin reglementări și operări de specialitate în programe școlare de formare a competențelor, acestea permițând ulterior absolvenților să facă față cerințelor economiei de piață și implicit tuturor proceselor sociale ce se conturează în climatul psihosocial contemporan. Reușita unei activități educative depinde în mare măsură de armonizarea cerințelor sociale cu cele ale fiecărei persoane antrenate într-un proces de formare sau de perfecționare iar conduita de învățare Socializarea și individualizarea actorilor sociali implicați reprezintă un țel
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
de îndată ce aceștia trebuie să interacționeze, să se raporteze unii la alții, și împreună, la scopul organizației, abia atunci structurile organizatorice își relevă viabilitatea, tăria sau slăbiciunea, gradul de adecvare sau inadecvare. Interacțiunea umană dă naștere la o serie de fenomene psihosociale menite să asigure buna funcționalitate a structurii organizatorice, să o corijeze sau chiar să o schimbe, să o facă suplă, flexibilă, eficientă sau, dimpotrivă, greoaie, împovărătoare, ineficientă. Iată de ce credem că, alături de științele care își aduc o contribuție importantă la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alături de științele care își aduc o contribuție importantă la optimizarea structurilor organizatorice ale diverselor tipuri de organizații, un loc aparte îl ocupă și psihologia organizațional-managerială. Într-adevăr, fără interacțiunea oamenilor, fără relațiile dintre ei, fără comunicarea lor, fenomene prin excelență psihosociale, structurile organizatorice ar fi moarte, nefuncționale - practic, n-ar exista. Sesizând importanța unui asemenea fapt, un autor francez compara mai demult structura organizatorică a unei organizații cu scheletul uman pe care se sprijină elementele ce formează împreună corpul activ. Tot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației cu cele ale exteriorului ei. Se asigură astfel caracterul de sistem închegat și integrat al organizației. La prima vedere, în marea lor majoritate, par să fie activități de ordin administrativ. În realitate, toate implică și aspecte de ordin social, psihosocial și mai ales psihoorganizațional, fapt care invită la analiza lor multilaterală. Ele sunt interdependente, ceea ce înseamnă că alterarea uneia dintre ele duce, în lanț sau prin conexiune inversă, la alterarea alteia sau chiar a tuturor. Tocmai de aceea, ideală este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
4 niveluri (Robbins, 1990). Fig. 11.3 11.4. O astfel de organizare are, desigur, o serie de avantaje, dar și multe dezavantaje. Unele dintre ele sunt de natură strict economică, chiar financiară, altele de natură administrativă, altele de natură psihosocială, asupra cărora intenționăm să stăruim mai mult. Printre avantaje am putea enumera: simplitatea ei, din care, ca un efect important, va decurge economicitatea ei; un grad mai mare de stabilitate a verigilor lanțului; o cunoaștere precisă a lor de către fiecare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot obține doar atunci când activitatea echipelor operative este unilateral și, poate, chiar inuman concepută, doar în scopul exclusiv al obținerii profitului, doar pentru a „stoarce” cât mai mult din ea, și mai puțin pentru obținerea unui câștig uman, informațional, metodologic, psihosocial. De altfel, unii autori consideră deschis că „aceste echipe operative” sunt unități autonome, semiatașate, care pot fi lichidate, distruse, vândute eventual după ce nu mai este nevoie de ele. Donald A. Schon - fost președinte al Organization for Social and Technological Innovation
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce modificarea structurii formale? Ele sunt, desigur, numeroase, așa încât nu ne vom putea opri asupra tuturor, și vom selecta doar câteva, cu titlu ilustrativ. 3.7.2. Factori facilitatori ai apariției structurilor informale Un fapt foarte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grup sau chiar a organizației este sosirea unui nou membru, fie el executoriu sau de conducere. Nou-sositul are o anumită pregătire, un anumit nivel profesional, educațional sau cultural, ceea ce antrenează intrarea în funcțiune a unei multitudini de fenomene de ordin psihosocial. S-ar putea ca unii dintre membrii grupului care „străluceau” înainte să fie acum „eclipsați”, în timp ce alții care erau ignorați, nebăgați în seamă, respinși din viața grupului, să se simtă bine în compania nou-venitului, să colaboreze cu el, să realizeze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multor echipe de muncă), proaspătul venit, datorită personalității lui, a caracterului său foarte deschis, sociabil, poate introduce astfel de legături de „pasarelă”, poate face deci ca informația să circule nu doar pe verticală, ci și pe orizontală. Un alt fapt psihosocial care favorizează schimbarea structurilor organizatorice formale este sistemul de statute și roluri deținut de indivizi. Analiza situației în care am avut un nou-venit ne-a furnizat o serie de elemente și pentru acest caz. Să le adâncim. Desigur că aici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuie să comitem eroarea de a confunda scopurile celor două categorii de structuri. În cazul descris de noi nu avem de-a face, de fapt, cu o structură informală opusă celei formale, ci cu o serie de fenomene de ordin psihosocial care vin în prelungirea și în sprijinul structurii formale. Practic, între cei doi lideri nu apare un conflict, ci o înlocuire a unuia cu altul, o substituție de persoane la fel de bine pregătite, capabile să se ajute și, totodată, să se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14 11.15 O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele a unor tensiuni latente care ar putea izbucni oricând sau ar putea constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]