5,478 matches
-
pomi, strugurii atârnă pe jos, de grei ce sunt. Acolo nimeni nu poate sta ascuns: se deslușesc pe culme umbrele pomilor negri și rari. Dacă ar avea via acolo sus, bătrânul meu ar păzi-o de-acasă, din pat, cu pușca ațintită. Aici, în vale, nici pușca nu-i de folos, pentru că în întuneric nu-s decât frunzele. [1933] Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
grei ce sunt. Acolo nimeni nu poate sta ascuns: se deslușesc pe culme umbrele pomilor negri și rari. Dacă ar avea via acolo sus, bătrânul meu ar păzi-o de-acasă, din pat, cu pușca ațintită. Aici, în vale, nici pușca nu-i de folos, pentru că în întuneric nu-s decât frunzele. [1933] Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
noapte, urcînd, luna-mi pare un gînd Al fecioarei Annabel Lee; Și din ochii stelari eu văd ochii ei mari, Ai frumoasei Annabel Lee; Și în fluxu-nnoptat lîngă ea stau culcat, Lîngă dragă, iubita, logodnică mea, în mormîntul din țărmuri puștii, Lîngă țărmuri cu valuri puștii. For the moon never beams without bringing me dreams Of the beautiful Annabel Lee; And the stars never rîse but I feel the bright eyes Of the beautiful Annabel Lee; And șo, all the night-tide
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
un gînd Al fecioarei Annabel Lee; Și din ochii stelari eu văd ochii ei mari, Ai frumoasei Annabel Lee; Și în fluxu-nnoptat lîngă ea stau culcat, Lîngă dragă, iubita, logodnică mea, în mormîntul din țărmuri puștii, Lîngă țărmuri cu valuri puștii. For the moon never beams without bringing me dreams Of the beautiful Annabel Lee; And the stars never rîse but I feel the bright eyes Of the beautiful Annabel Lee; And șo, all the night-tide, I lie down by the
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
întâmplă toate astea? Când zilnic pe rutele din București către Iași, Cluj sau Timișoara, pasagerii consumă coliva TAROM confortabil instalați pe 9.99 EUR la bordul aeronavelor low-cost. După ce un an de zile managementul TAROM a simțit mirosul prafului de pușcă în propria ogradă a hotărât în cele din urmă să facă și el ceva. Să retragă lung-curierul. Ultimul. Era prea scump, prea vechi, prea neperformant, dar fără să anunțe nimic concret în loc. Retragerea asta vine după ce compania cu 20 de
sfârșitul e aici? Lacrimile unei stewardese () [Corola-blog/BlogPost/339066_a_340395]
-
venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Lânga casă, de veacuri, îmi curge-un izvor Vin păsări în el setea să-și stingă, Ciutele-n seri, durerea să-și plângă Când pușca în turmă mai face omor. Vin vulpi și vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341375_a_342704]
-
mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin araci. Singur cu arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștept să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți teama, pușca a rămas în inimă sus, Și glonțul ruginit în ploaia lui Dumnezeu. Glonțul iubirii nu întotdeauna ucide în apus, Rugina e ardere înnobilând ce-a fost de mult, Glonțul timpul străbătându-l de mult s-a dus Purtând poemul spre
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTODEAUNA UCIDE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341406_a_342735]
-
spun că vrei să mergi cu dumneaei la clasa întâia? - Nu, mă! - Atunci care-i problema ta, ce te frământă? - Nu-ți mai spun că începi să mă cerți. - Bine, bine... culcă-te și nu te mai gândi: în cătarea puștii cade rața când nu te aștepți, numai să știi să apeși pe trăgaci la timp, și închzând ochii începu să sforăie. „Ce-i pasă... nu tu nevastă care să-l înșle, nu tu necazuri cu boierul; dar bine că merse
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
mai încape îndoială!... - ...Iar pentru că nu și-a ținut promisiunea, să înmoaie decât capul sulii, și a regulat-o în voie bună, îl mai costă o nimica toată: zece mii de lei, iar ca să scape cu viață..., am să-i dau pușca mea de vânătoare să-l bagi în sperieți... „blegul mă pote băga la beleledacă spune că arma a avut-o de la mine; la un adică... în fața judecătorului nu recunosc, arunc vina pe el că mi-a luat-o din magazie
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
scoale. "Ridicați-vă, boier dumneavoastră că prostu stă la fereastră, se uită-n camera noastră". Atât i-a trebuit lui Bâzdoagă, care-și trăsese în jurul feții un fular, ca să nu fie recunoscut, că l-a înghiontit pe Năică, zicându-i: - Pușca, Năică! Bagă-i în frică. Năică ținea pușca în mână ca pe o coadă de mătură, iar mâna dreaptă, care trebuia să țină tocul armei lipit de umăr, i se bâțâia ca la un paralitic. Ce faci, Năică? Foc! Cum
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
la fereastră, se uită-n camera noastră". Atât i-a trebuit lui Bâzdoagă, care-și trăsese în jurul feții un fular, ca să nu fie recunoscut, că l-a înghiontit pe Năică, zicându-i: - Pușca, Năică! Bagă-i în frică. Năică ținea pușca în mână ca pe o coadă de mătură, iar mâna dreaptă, care trebuia să țină tocul armei lipit de umăr, i se bâțâia ca la un paralitic. Ce faci, Năică? Foc! Cum dracului a făcut tontul, fiind speriat de moarte
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
al conașului Pandelică. - ...Să ne socotim, boierule: pentru umflătură, tratamentul pe care ți l-a făcut Didina, ai plătit cinstit... cinci mii de lei, iar pentru trasul gâlmei până la cotorul sulii... te mai costă zece mii, altfel... și a băgat țeava puștii pe fereastră și, îndreptând-o spre (criminal), adăgă cu îngâmfare: te fac să dai mâna cu sfântu' Petru! Pandele tremura ca varga, iar Didina plângea de-i rupea inima lui Năică blegul, care lăsă arma să-i cadă pe tocul
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
o privire șiretă, ca să-l întrebe cu zâmbetul pe buze. - O băgași pe-o mânecă, boierule? Cum te văd, nu te simți în apele matale!?... - Vai de capul nostru, trecurăm pe lângă moarte, Didinico!... Da' ia spune-mi, de la cine luă pușca, imbecilul? Putea să ne omoare pe amândoi. Nu-mi trece prin minte... „Te pomenești că-i fură pușaca lui Ion Bâzdoagă!?” de la cine-o luă, idiotul!... -Idiot periculos, că o vorbă spune: nu subestima prostul că nu știi la ce
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
întreprinzător, nasul lor pentru oportunități și afaceri ar fi dăunat oare țării? Eu nu cred.” Năzbâtiile copilăriei sunt de pomină: zborul bondarilor legați cu ață, vânătoarea și luptele de păianjeni, pariurile pe nasturi de diferite valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din gașcă avea câte o praștie cu gume roșii. Și toți erau neîntrecuți la aceste jocuri copilărești care aveau un farmec nespus. În anii aceia, jucăriile erau ca și inexistente. Jocurile erau inventate de țânci sau preluate de la frații mai
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
întreg cadrul acelor întâmplări, dând naștere unor sentimente ce nu aveau să se șteargă nici după șase decenii? Fixarea cadrului împrospătează memoria, stivuind amintirile care se așează cuminți, în ordine, în spatele retinei. O altă istorisire antologică este aventura celor doi puști, Ionel și Izu care pleacă pe jos la Brăila. Povestea abundă de întâmplări amuzante și de limbajul colorat al copiilor. În ton cu tendințele prozei contemporane care au părăsit acuratețea limbii literare, folosind un limbaj stradal, de cartier, de gașcă
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
se dădeau în stambă, dă-i nas lui Ivan, ajunge o măciucă la un car de oale, de când hăul și bârgăul, ca și interjecții uzuale: Iaca-așa, Zău așa! S-a șucărit; Ce pălăria mea?; să-mi bag picioarele; ce pușca mea ș.a. interpelări ale cititorului, din spirit de frondă, destul de des folosite în epicul de astăzi, pentru cititorii care au apetență pentru astfel de expresii fruste. Uneori este nevoie de explicații în note ale autorului: Ex. zgaroi-cioroi ș.a. Cutreierând prin
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
ajuta cu succes cauzei și era mai bine apărat de poliție decât orice italian, el deveni conducătorul grupului de carbonari Americani de la Ravenna. În astfel de situație, îi ruga în scrisori pe prieteni să-i trimită săbii și praf de pușcă. Organizase în castelul Guiccioli un arsenal de arme. Toate vorbeau despre curajul lui, mai mult, el primea scrisori anonime în care era sfătuit să renunțe la plimbări și să nu aibă încredere în poliția Buon governo. Contele Guiccioli îi puse
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
pe lacuri, în iureșul sportiv, la Olimpiade! Nu puteam cunoaște sportul nautic și nici nu-l puteam iubi, dacă nu admiram cu ani în urmă și azi, pe cel ce a plesnit apa cu pagaia care avea un praf de pușcă ce arunca asemenea glonțului năprasnic din țeavă, barca sa! Priviți lacul plin de bărci pescărești, dar mai cu seamă de ambarcațiuni sportive, și spuneți daca nu par lebede, pe oglindele înghețate, priviți prințesele regatelor și spuneți dacă nu par lebedele
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
s-a transferat la Ocolul Silvic din Lupeni, fiind avansat la rangul de tehnician. Printre altele, treaba lui era și aceea de a ține sub ocrotire traiul și liniștea pădurilor. Pentru asta, a primit în dotare pentru prima oară o pușcă. A fost un moment de grea cumpănă în viața lui. Ușor, ușor, pușca aia blestemată îl smintise de-a binelea. Devenise parcă altcineva, un om de nimic, plin de trufie, cu sentimentul perfid că e ca un zeu de puternic
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
tehnician. Printre altele, treaba lui era și aceea de a ține sub ocrotire traiul și liniștea pădurilor. Pentru asta, a primit în dotare pentru prima oară o pușcă. A fost un moment de grea cumpănă în viața lui. Ușor, ușor, pușca aia blestemată îl smintise de-a binelea. Devenise parcă altcineva, un om de nimic, plin de trufie, cu sentimentul perfid că e ca un zeu de puternic. Iar rătăcirea asta avea să-l coste cumplit. Într-o dimineață senină de
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
de nimic, plin de trufie, cu sentimentul perfid că e ca un zeu de puternic. Iar rătăcirea asta avea să-l coste cumplit. Într-o dimineață senină de primăvară, când roua pădurii încă nu se zvântase, Emil Părău urca cu pușca pe umăr, printre copacii abia treziți din somn. Avea un pas hotărât, știa prea bine unde vrea să ajungă. Și după vreo oră de mers, se ivi în fața lui un luminiș desprins din cel mai frumos vis. Cât vedea cu
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
mers, se ivi în fața lui un luminiș desprins din cel mai frumos vis. Cât vedea cu ochii, era doar un covor imens de brândușe. Aici era locul știut. S-a așezat la marginea poienii și a rămas nemișcat acolo, cu pușca lângă el, cercetând cu privirea desișurile din depărtare. Nimic din frumusețea acestei priveliști ireale nu-l mai încânta, nici un gând luminos nu-l mai făcea să tresară. Stătea acolo ghemuit, ca o fiară flămândă, cu mintea întunecată și privirea sălbatică
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
ochi. Imaginea asta îl va urmări toată viața, ca o pedeapsă nesfârșită și chinuitoare. Nu mai avea putere nici măcar s-o atingă. A lăsat-o acolo, pornind înapoi, spre pădure, în hohote de plâns. De-atunci, n-a mai atins pușca aia blestemată niciodată. Tot de atunci, urcă periodic muntele doar ca să lase bulgări de sare pe lângă sălașurile căprioarelor. În ziua aia neagră, doar diavolul putea să-mi întunece mintea în halul ăsta. Mi-a rămas ca o rană urâtă în
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
Autorului Vreme oportună Stare de mizerii Inimă nebună, Nu vreau să te sperii Întrebări la care Nu găsești răspuns Orice eșec are, Câte-un tâlc ascuns Latră câini și iată Dacă te mai mușcă Nu pui dintr-odată Mâinile pe pușcă Plânge luna-n nori Peste-un lac cu nuferi Lacrimi și viori: Te-ai născut să suferi Plângi dar te alină Și-apoi iar la drum: O nouă lumină, Ai în față-acum! Referință Bibliografică: Inimă nebună / Ion Untaru : Confluențe Literare
INIMĂ NEBUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342355_a_343684]