1,484,817 matches
-
dar și aici, detaliul, o explicație sau alta pentru justificarea unei situații cunoscute de toată lumea mă găsesc în deficit de imaginație. Din acest punct de vedere, președintele Iliescu, cel din cartea de convorbiri cu Vladimir Tismăneanu, nu are o imagine publică spectaculos diferită față de aceea din dialogurile sale cu reputatul politolog. După apariția cărții, lui Vladimir Tismăneanu i s-a reproșat că a vrut să-i retușeze imaginea lui Ion Iliescu, încercând să-l prezinte drept un democrat, în ciuda antecedentelor sale
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
sine un fost reprezentant al nomenclaturii comuniste ajuns în rolul de președinte liber ales de electorat. În interviul său cu Vladimir Tismăneanu, Ion Iliescu nu încearcă să-și facă altă imagine decît cea cunoscută pentru simplul motiv că imaginea sa publică e una de succes. În cu totul altă situație se află premierul Adrian Năstase. El n-a izbutit să-și contureze o imagine publică suficient de atrăgătoare, încît să nu aibă nevoie de modificări. De fapt, imaginea pe care și-
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
nu încearcă să-și facă altă imagine decît cea cunoscută pentru simplul motiv că imaginea sa publică e una de succes. În cu totul altă situație se află premierul Adrian Năstase. El n-a izbutit să-și contureze o imagine publică suficient de atrăgătoare, încît să nu aibă nevoie de modificări. De fapt, imaginea pe care și-a construit-o premierul în ultimii ani are nevoie de modificări substanțiale pentru a se transforma într-o poză de succes la alegători. Pe
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
momentane ori strategii pe termen mai lung ale regimului nu mai interesează. Este foarte adevărat, însă, că gradul de arbitrar, deturnarea gravă de la scopul "principial" fixat în privința a ceea ce Paul Ricoeur numește "rolul deciziei politice și exercitarea forței de către puterea publică" (v. Op. cit., p. 253) sunt atât de frapante și scandalos-abuzive și mincinoase, încât nu mai pot primi decât o replică pe măsura celei date de Istrati. "Idealist" sau nu, orice om de bună credință ar fi trebuit să reacționeze în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
să măsluiască procentele. Românii au reînvățat limbajul dublu: una spun, alta gândesc. Îngroziți de consecințele pierderii puterii, pesedeii au alungat lecția alegerilor din iunie ca pe un vis urât. Ei uită că și atunci diversele institute de sondare a opiniei publice îi dădeau drept câștigători en fanfare. Realitatea a fost cu totul alta. Un vecin, vechi adversar al iliescianismului, mi-a spus, zilele trecute, c-a fost și el chestionat în legătură cu intențiile de vot. "Și ce-ați declarat?", am încercat să
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
Călinescu, Vianu și ceilalți, cît și ca argumente justificatoare în fața ideologilor (pseudo) culturali oficiali, care aveau ordin Ťde susť să joace pe cartea sacralizării trecutului (Ťepuratť în prealabil, după cum se știe)". Rostul cronicii a sporit pe seama rolului său de "exercitare publică a spiritului critic", spirit ce depășea obiectul literar strict, pe măsură ce autoritarismul dictatorial s-a intensificat, străduindu-se a strangula orice manifestare de libertate în obștea românească. Puterea comunistă nici n-a interzis-o (pentru că "era o instituție", e de părere
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
debut Retori, simulacre, imposturi. Iar acum ni se înfățișază cu acest text lipsit de rigoare, împiedicat la tot pasul în contraziceri și pe alocuri, încă mai rău, lipsit de bună credință. Recurge, de pildă, la clișeul populist cu cheltuirea "banilor publici", când se știe prea bine, și oricând se poate proba, că U.S. nu din bani publici se susține ci din veniturile proprii. Sunt unele proiecte de amploare (d. ex. festivalul "Zile și nopți de literatură") pentru care solicită și sprijinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
la tot pasul în contraziceri și pe alocuri, încă mai rău, lipsit de bună credință. Recurge, de pildă, la clișeul populist cu cheltuirea "banilor publici", când se știe prea bine, și oricând se poate proba, că U.S. nu din bani publici se susține ci din veniturile proprii. Sunt unele proiecte de amploare (d. ex. festivalul "Zile și nopți de literatură") pentru care solicită și sprijinul statului, obținându-l sau nu, de la caz la caz. Atât și nimic mai mult. Dar dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
sau nu, de la caz la caz. Atât și nimic mai mult. Dar dl Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori, la fel de grav, dacă nu și mai grav, se preface că nu știe. D-lui Ciprian Șiulea i se par neclare principiile după care funcționează Uniunea Scriitorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori, la fel de grav, dacă nu și mai grav, se preface că nu știe. D-lui Ciprian Șiulea i se par neclare principiile după care funcționează Uniunea Scriitorilor ("USR nu are coerența pe care o dau respectarea unor principii clare"), dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
le putea plăti pe unele prin celelalte, răscumpăra oportunismul printr-o colecție de bibliofil, pe care se bucura că o poate etala. Își compromitea biblioteca tinereții, dar avea satisfacția că blamarea ei îi dădea totuși ocazia de a o expune public, ca pe o veche dragoste. Compromisul se făcea în chiar structura logică a argumentației și în țesătura genuină a interpretărilor. Eseistul punea în compoziție puțin Lenin, atât cât să-i permită un adaos de Heidegger. Mai punea puțin Marx sau
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Pavel Șușară Monumentul public și cultul eroilor În cei paisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
recente, din decembrie �89, la răniți și la urmași, ca să nu mai punem la socoteală și scadențele timpurilor istorice, s-au întrecut cu toții, direct sau prin legatari mai mult sau mai puțin îndreptățiți, să-și fixeze efigia într-un monument public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, morală ori, poate, numai propagandistică și narcisiacă, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
ar fi putut dovedi mai bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală, dacă nu printr-un dialog direct cu miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare personalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost, în primul rînd, spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și paranoide care ne-au invadat geografia cu promisiunea reanimării istoriei. Statuia lui Avram Iancu de la Cluj, păstorită de Gheorghe Funar, este exemplul cel mai elocvent în acest sens și el ar
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
psihiatrie. Din aceste construcții aberante, în care aroganța se întîlnește cu veleitarismul, cel mai păgubit iese, pînă la urmă, modelul însuși care devine peste noapte, dintr-un reper eroico-metafizic, o biată caricatură, obiect al unui spectacol degradant și inutil. Monumentul public și instituțiile ierarhice Dacă spunem, la capătul acestei radiografii, că spațiul artei noastre monumentale este stăpînit de sindromul absolutei dezordini, încă n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai puțin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț insemn statuar. In cele mai multe cazuri amatorismul și aroganța merg mînă în mînă cu gradul de autoritate , cu gradul, în
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
pe lîngă statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptură (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. In aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
lumea ta s-a rupt, buimăceala de supraviețuitor și umilința cumplită a revelației că nu contează cine ești, nici ce faci, ci că ești atâta timp cît se întîmplă să fii. Restul e glazură. Altfel nu-mi explic uriașa anxietate publică stîrnită de un cutremur fără victime și fără stricăciuni. Aici cred că televiziunile care voiau să ne convingă că au prins o catastrofă națională în direct au avut rolul de dirijor al ieșirii în stradă pe ici pe colo.) Tinerii
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
entități diametral opuse în fața unei judecăți morale, semnificația Inchiziției, ca și cea a Occidentului, diferă de unghiul din care este abordată problema, distanța dintre Madeleine Albright și Joerg Haider, în planul democrației nu este atât de mare cum crede opinia publică sub influența mass-media, între templieri și bolșevici există "scutecele roșii". Mesajul acestei cărți este unul mai degrabă implicit. Cel mult, uneori, autorul încearcă să sugereze cititorului un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă fapte
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
un text cu adevărat important, cu ambiții normative, nu suscită comentarii. O fi incapacitatea intelectualului român de a comunica altfel decât prin atacuri la persoană? O fi rezultatul a cincizeci de ani în care n-a existat dialog în spațiul public? O fi superficialitatea omului de cultură, care cască plictisit când se vede obligat să se înalțe din bătătura factologică la nivelul agorei teoretice? Inapetența pentru idei a atâtora dintre "practicienii" scenei culturale românești? Se prea poate. Dar mai e, cu
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
românești? Se prea poate. Dar mai e, cu siguranță, ceva: "Manifestul" lui H.-R. Patapievici e una dintre cele mai tăioase declarații anti-amatorism, anti-provincialism de gândire, anti-segregație estetică, anti-intoleranță, anti-izolaționism, anti-rea-credință, anti-gregarism, anti-nombrilism scrise în România. Deplângând inexistența unei culturi publice de înaltă ținută, autorul coboară la rădăcina lucrurilor: drama ar proveni din felul în care este înțeleasă la noi cultura și ideea de cultură, un spațiu "în care se țipă, se bârfește sau se hohotește, dar în care se ascultă
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
se datorează înseși originii sale: ea n-a crescut din adevăratele valori ale spitritului, ci din forma lor degradată, din așa-numita cultură generală. În România, spre deosebire de civilizațiile avansate, filozofia și științele n-au jucat roluri importante în conturarea culturii publice, rămasă pe mâna "literatorilor". Miza pe expresivitate, în dauna profunzimii, preeminența "frumuseții" în fața "inteligenței", subminarea disciplinei de-o umoare mereu cârcotașă n-au îngăduit decât o evoluție lipsită de armonie interioară, nașterea unui corp de idei gata îmbătrânit, fără flexibilitate
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]