6,888 matches
-
publică acolo.” Am ezitat citind aceste rânduri, fiindcă, în primă instanță, le găsisem, ca intenție, excesive. Mi se părea că ele lăsau „anecdota” să primeze în defavoarea unei cărți cu adevărat rupte de orice convulsii zilnice (fie ele de ordin ideologic, publicistic sau uman). Recitindu-le, mi-am dat seama că, totuși, aceste delimitări sunt necesare. În scop, așa zicând, profilactic. Căci nu demult, prin ianuarie, Bianca Burța- Cernat reușea, în paginile aceluiași „Observator cultural”, performanța rară de a comenta romanul Ioanei
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
el însuși în limba maternă, începând cu Chira Chiralina, sau tradusă în primul rând de prietenul său mai tânăr Alexandru Talex, a reintrat pe locul de cinste pe care-l merită în patrimoniul literaturii române. însă, până nu de mult, publicistica lui Panait Istrati, în integralitatea ei, a rămas mai puțin cunoscută. Desigur, și în această direcție s-au înregistrat contribuții demne de apreciat. Cea dintâi s-a datorat lui Alexandru Talex, care a reunit, în 1936, în volumul Cruciada mea
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
datorat lui Alexandru Talex, care a reunit, în 1936, în volumul Cruciada mea sau a noastră, articolele lui Panait Istrati publicate în gazeta Cruciada românismului la sfârșitul vieții sale, în 1934-1935. A trecut apoi mult timp până când o parte din publicistica lui Panait Istrati a fost scoasă la lumină. O primă selecție a făcut Al. Oprea în volumul Pentru a fi iubit pământul, în 1969, și apoi Alexandru Talex în culegerea de Amintiri. Evocări. Confesiuni, din 1985. După ce Ciprian Moga a
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
1985. După ce Ciprian Moga a realizat o nouă ediție din Cruciada mea sau a noastră, în 1992, un alt pasionat istratian, originar din locul natal al marelui scriitor brăilean, Ion Ursulescu, i-a alcătuit, în 1993, o ediție completă din Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Alți istratieni brăileni, Zamfir Bălan, Carmen }urcan și Livia Cotorcea, au oferit cititorilor și o bună parte din publicistica lui Panait Istrati apărută în Franța și fosta U.R.S.S., în volumul Omul care nu aderă la nimic
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
din locul natal al marelui scriitor brăilean, Ion Ursulescu, i-a alcătuit, în 1993, o ediție completă din Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Alți istratieni brăileni, Zamfir Bălan, Carmen }urcan și Livia Cotorcea, au oferit cititorilor și o bună parte din publicistica lui Panait Istrati apărută în Franța și fosta U.R.S.S., în volumul Omul care nu aderă la nimic, din 1996. Cu un pilduitor devotament, Ion Ursulescu s-a dăruit unei munci cu adevărat sisifice de explorare a unei puzderii de
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
devotament, Ion Ursulescu s-a dăruit unei munci cu adevărat sisifice de explorare a unei puzderii de ziare și reviste pentru a descoperi și, într-o mare măsură, de a copia cu mâna, în Biblioteca Academiei Române și în alte biblioteci, publicistica lui Panait Istrati, în integralitatea ei, cu puținele excepții datorate lipsei unor numere din colecțiile periodicelor cercetate. A identificat mai întâi Pseudonimele lui Panait Istrati, expuse și argumentate într-un volum aparte, apărut în anul 2002. Strădaniile sale s-au
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
datorate lipsei unor numere din colecțiile periodicelor cercetate. A identificat mai întâi Pseudonimele lui Panait Istrati, expuse și argumentate într-un volum aparte, apărut în anul 2002. Strădaniile sale s-au concretizat în trei masive volume, intitulate Trei decenii de publicistică, apărute la Editura Humanitas, însumând peste 1300 de pagini, fiecare volum având ca subtitlu o sintagmă sugestivă extrasă dintr-un semnificativ articol. Primul volum, intitulat Scăpare de condei, reia și întregește Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Al doilea, între banchet și
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
în trei masive volume, intitulate Trei decenii de publicistică, apărute la Editura Humanitas, însumând peste 1300 de pagini, fiecare volum având ca subtitlu o sintagmă sugestivă extrasă dintr-un semnificativ articol. Primul volum, intitulat Scăpare de condei, reia și întregește Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Al doilea, între banchet și ciomăgeală, cuprinde articolele, interviurile, scrisorile cu caracter declarativ și polemic, confesiunile dintre anii 1919-1929. Cel de-al treilea, Scrisoare deschisă oricui, este destinat perioadei 1930-1935. Intervențiile publicistice ale lui Panait Istrati sunt
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
de condei, reia și întregește Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Al doilea, între banchet și ciomăgeală, cuprinde articolele, interviurile, scrisorile cu caracter declarativ și polemic, confesiunile dintre anii 1919-1929. Cel de-al treilea, Scrisoare deschisă oricui, este destinat perioadei 1930-1935. Intervențiile publicistice ale lui Panait Istrati sunt reproduse în ordinea cronologică apariției lor, oferind cititorului posibilitatea să cunoască preocupările, convingerile și atitudinile scriitorului din anumite momente ale zbuciumatei sale existențe. Din nefericire, apăsat, în anii senectuții, de o grea suferință, Ion Ursulescu
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
manifestări culturale din România, dar mai ales eseurile: Poezia românească actuală - Octavian Goga, Tudor Arghezi, G. Bacovia și cei mai tineri, respectiv Critica literară în România, contribuții care n-ar trebui să lipsească - așa cum s-a întâmplat până în prezent -din publicistica blagiană. Revenind la contextul acordării Ordinului, trebuie amintit că ministrul Afacerilor Străine, Ioan Mitilineu, cel care îl adusese printr-o stăruință demnă de a fi elogiată, în octombrie 1926, în centrala ministerului, la insistențele doamnei Veturia Goga, cu certitudine, mulțumit
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
șir de reminiscențe ale epocii antedecembriste. Comentarii care observă o „diplomație”, un oportunism menit a nu „indispune” pe cei socotiți influenți, ba, dimpotrivă, pe cît cu putință a le intra în grații. A nu contraria, Doamne ferește, un bonton al vieții publicistice confortabile. Un condeier care s-ar abate de la o asemenea cutumă riscă a fi privit cu suspiciune, ca un ins care „a fluierat în biserică”. Din această categorie a incomozilor face parte Mircea Dinutz. Fără mare vizibilitate, ca unul ce
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
Nicolae Mareș Nu existat în publicistica românească unele încercări care și-au propus să pună în lumină atitudinea cordială a marelui istoric român față de Polonia cât și a raporturile sale prietenești față de polonezi. Mai toate din expunerile respective sunt însă extrem de sumare, incomplete pentru complexitatea materialului
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
la izbucnirea celui de al doilea război mondial. Până în prezent reacțiile sale le găsim înserate mai ales în publicațiile pe care istoricul le patrona: Neamul Românesc și Cuget clar (noul "Semănător") și au o notă aparte față de evocările făcute în publicistica internațională. Sunt în felul lor unice. Datorită, în primul rând, sincerității și cordialității lor. Apariția eseurilor respective a început încă din august 1939 prin descrierea "fantomei sângeroase" (p.225), care bătea la ușa omenirii, în ciclul de poeme înserate sub
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
cum era firesc, spațiul cel mai întins al repertoarului, cu menționarea tuturor volumelor originale, în ediții princeps, în ediții următoare, în traduceri, prezența în reviste atât a unor fragmente din romane, cât și a povestirilor, nuvelelor ș.a., în antologii, apoi publicistica, memorialistica, corespondența etc., etc., totul într-o exemplară sistematizare pe ani, în așa fel încât oricine din cei interesați, poate obține cu ușurință și în timp util, orice informație dorită. Un capitol de mari proporții este consacrat receptării critice a
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
într-un context „generaționist” sau într-o familie spirituală, dincolo de asociațiile gratuite, sunt evidente. Amic cu marii interbelici, pe care i-a și parodiat sclipitor în volumul său de debut, trecut printrun doctorat în drept și printr-o redutabilă activitate publicistică politică și culturală, prins în vâltoarea anilor ’40 și în cea a stalinizării, interesat de formula romanului autenticist, cochetând cu ideile unui modernism retro (după recenta formulă a lui Paul Cernat), prins între Proust și Gide, dar evoluând încet înspre
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
erau fidele sistemului amintit. De la Garsonieră memorială confort trei (1996), Dispariția orșului Iași (1998), Titlu neprecizat (1999), Bar de stepă (2001), Noapte bună, tâmpitule! (2003), Ratarea unui setter (2004), la Zece povestiri multilateral dezvoltate (2010). Nemaivorbind de teatrul lui, de publicistică sau de eseul despre Pamflet și tabletă (2009). Am o singură nelămurire în privința Amintirilor unui gentleman bolșevic. În 2006 se anunța lansarea romanului Ziua când a descălecat șobolanul, la Editura Fundației Pro. De negăsit. Există, în schimb, o prezentare, din
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
urmărite de Ion Simuț, Angelo Mitchievici și, respectiv, Crina Bud. Idei pregnante au mai avut doctoranzii Cătălin Badea, Irina Georgescu și Ecaterina Pavel. În ceea ce privește scrierile lui Dorin Tudoran, abordările estetice ale poeziei au fost concurate de tratarea unor aspecte ale publicisticii. Contribuții semnificative au avut, în ordinea comunicării, profesorii Vasile Spiridon (cu o analiză de poezie aplicată), Romulus Bucur (despre activitatea de gazetar a scriitorului) și Alina Buzatu (radiografierea strategiilor discursive și a structurii imaginarului din volumul Respirație artificială), dar și
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
a doua posibilă abordare, de natură morală, nu mă convinge. Fănuș Neagu a fost orice altceva decât un formator de opinie. Opinii, de fapt, nici n-a prea avut. Reacțiile lui erau spontane și se fondau pe generozitate sau idiosincrasie. Publicistica lui postrevoluționară ne dezvăluie un pamfletar acid și injust, dar inconsistent. Avea, cum se spune, gură slobodă, și acesteia, în primul rând, i s-au datorat toate nedreptățile cu care i-a gratulat pe mulți. Sunt și aici destule asemenea
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
și, de aceea, se impune a fi cercetată, sistematizata, adnotata și publicată în câteva tomuri, ce vor demonstra dimensiunea și profilul unui autentic intelectual a cărui voce, timp de o jumătate de secol, s-a impus în alt spațiu cultural. Publicistica să literară și nonliterară se cuvine a fi investigată și publicată în întregime întrucât, pentru cei mai mulți dintre contemporanii săi, este complet necunoscută. Virgil Ierunca a fost și un excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
Gabriel Dimisianu Felul în care Augustin Buzura se raportează, în publicistica sa, la ce se întâmplă în societate poate fi asemănat cu felul în care au făcut-o, în vremea lor, un Liviu Rebreanu sau un Marin Preda. Aflăm la Buzura, ca și la marii scriitori precursori, o examinare lucidă a
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
care basculează între dezolare și indignare. Este cutremurat, dezgustat de ceea ce vede însă nu se poate opri să privească. Nu întoarce ochii. Dacă ar fi renunțat să vadă , dacă ar fi obosit să se indigneze ar fi lăsat deoparte condeiul publicistic. Dar nu o face. Dimpotrivă. Vorbește chiar într-un loc despre „crima de a tăcea”. Sub orice formă și în orice împrejurare trebuie spus ceea ce este de spus: „... să spun ce cred, chiar dacă articolele mele nu sunt decât un fel
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
acoperit de elogii, Ștefan Augustin Doinaș nu are totuși nimic din aspectul și comportamentul unui patriarh cultural. Nu s-a faraonizat. Nu a devenit un monument. Nu are nici aerul unui solemn rentier al propriei glorii. Este deseori prezent în publicistica politică, a fost de altfel senator până la alegerile de anul trecut, este un om al cetății, activ, implicat și decis. Continuă să lucreze la glorioasa revistă Secolul 20, iar silueta lui robustă și viguroasă sfidează anii care, totuși, s-au
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile acestea și contribuțiile sale publicistice nu au apărut din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Tracus Arte, 2012) nu trimit doar la un sentiment al personajului liric, ci fixează starea poeziei înseși. Liviu Ioan Stoiciu face parte dintre poeții care păstrează un ritm, o cadență a aparițiilor editoriale constante, tipărind cîte o carte de poezie, publicistică sau proză o dată la doi-trei ani, de fiecare dată, însă, poetul figurînd drumurile, căutarea, poziția ființei în lume și stările, consemnate în felul unor jurnale lirice care creează rețeaua de sensuri, desenul din covor; locurile sînt vechi, oamenii sînt aceiași
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
ținând pas dansului al cărui bogat repertoriu este deplin, ca și cel al teatrului În limba română, a cărui bogăție trebuie numai valorificată. Cinematografia va dezvolta Festivalul Ecranizărilor de Opere Literare, iar artele moderne ale internetului ca și confrații din publicistica culturală, au demonstrat, Încă din acest an, prin performanțele de comunicare Între comunitățile românești de pretutindeni, importanta contribuție pe care o pot aduce. Închei acest cuvânt final, care este mai mult de satisfacție decât de concluzie, subliniind, pe deasupra acestora, faptul
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]