2,212 matches
-
Structuri antropologice ale imaginarului, București, Univers Enciclopedic, 1988. GOFFMAN Erving (1974), Les Rites d’interaction, trad. fr., Paris, Minuit (prima ediție americană: 1967). MAISONNEUVE Jean (1988), Les Conduites rituelles, Paris, PUF. TURNER Victor (1990), Le Phénomène rituel, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție În limba engleză: 1969). VAN GENNEP Arnold (1909), Les Rites de passage, Paris, Nourry ă trad.rom. de Lucia Berdan și Nora Vasilescu, Riturile de trecere, Iași, Polirom,1996. Φ Reglementare socială, Religie S ă Ștc "S ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de toate resursele din noi Înșine și din jurul nostru. V. S. & BOURDIEU Pierre și PASSERON Jean-Claude (1970), La Reproduction. Eléments pour une théorie du système d’enseignement, Paris, Minuit. HAYEK Friedrich von (1985), La Route de la servitude, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție În limba engleză: 1944). LA BOETIE Etienne de (1993), Discours de la servitude volontaire, Paris, Payot (prima ediție: 1574). MARX Karl (1968), Principes d’une critique de l’économie politique, in Œuvres, tom II, Economie II, trad. fr., Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
MONTANDON Cléopâtre (În colaborare cu GABEREL Pascal-Eric et alii) (1991), Les Stratégies éducatives des familles. Milieu social, dynamique familiale et éducation des préadolescents, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé. MEAD George (1963), L’Esprit, le soi et la societé, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1934). MERTON Robert (1965), Elements de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). PIAGET Jean (1932), Le Jugement moral chez l’enfant, Paris, Alcan. SAINSAULIEU Renaud (1985), L’Identité au travail
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
du handicap, trad. fr., Paris, Minuit (prima ediție americană: 1963). LEYENS Jacques-Philippe (1983), Sommes-nous tous des psychologues?, Liège/Bruxelles, Mardaga. LIPPMANN Walter (1922), Public Opinion, New York, Harcourt Brace Jovanovich. MOSCOVICI Serge (1976), La Psychanalyse, son image et son public, Paris, PUF (prima ediție: 1961). TAJFEL Henri (1984), The Social Dimension. European Developments in Social Psychology, Cambridge/Paris, Cambridge University Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1957). DAVIS Kingsley (1942), Human Society, New York, Macmillan. LEMEL Yannick (1991), Stratification et mobilité sociale, Paris, Armand Colin. LENSKI Gerhard (1966), Power and Privilege. A Theory of Social Stratification, New York, McGraw-Hill. ROCHER Guy (1972), Parsons et la sociologie américaine, Paris, PUF. TUMIN Melvin (1971), La Stratification sociale. Les formes et les fonctions de l’inégalité, Gembloux, Duculot (prima ediție americană: 1967). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Castă, Clase sociale, Conflict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Histoire et dialectique de la violence, Paris, Gallimard. BRAUD Philippe (coordonator) (1993), La Violence politique dans les démocraties européennes occidentales, Paris, L’Harmattan. CHESNAIS Jean-Claude (1981), Histoire de la violence, Paris, Laffont. FREUD Sigmund (1971), Malaise dans la civilisation, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție germană: 1930). GIRARD René (1972), La Violence et le sacré, Paris, Grasset ă trad. rom. de Mona Antohi, Violența și sacrul, București, Nemira, 1995. GURR Ted (1970), Why Men Rebel, Princeton, Princeton University Press. HERITIER Françoise (coordonator) (1996
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1963). CASTEL Robert (1995), Les Métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard. DEFOURNEAUX Marc (2001), „Force du terrorisme, faiblesses des démocraties”, Défense nationale, vol. 57, nr. 12, decembrie, pp. 115-127. PAUGAM Serge (1991), La Disqualification sociale, Paris, PUF. ROCHE Sebastian (1998), „Expliquer le sentiment d’insécurité: pression, exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
génétique. Tome III: La pensée biologique, la pensée psychologique et la pensée sociale, PUF, Paris, 1950 (trad. rom. Epistemologia genetică, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1973); Essai sur les transformations des opérations logiques. Les 256 opérations ternaires de la logique bivalente des propositions, PUF, Paris, 1952; Logique et connaissance scientifique, Encyclopédie de la Pléiade, Paris, 1967; Psychologie et pédagogie, Gonthiers Denoël, col. "Médiations", Paris, 1969; Psychologie et épistémologie, Gonthiers Denoël, col. "Médiations", Paris, 1970; Où va l'éducation?, Gonthiers Denoël, col. "Médiations", Paris, 1972; L
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și pe la case mai mari, sigur că o să-mi treacă și că, după câteva porții de Dickens, o să tânjesc iar după Joyce. Dar până una alta am simțit că trebuie să mă vâr urgent în pat sub duna umplută cu puf și să mă cufund într-o cărțulie liniștitoare. Brusc m-a năpădit dorul de bunica și am știut că numai Selma Lagerlof și înțeleapta gâscă Akka mă pot alina. În câteva clipe m-am strecurat în stol, printre perechile înaripate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
m-am așezat lângă Niels, băiatul-spiriduș care a învățat din călătoria pe spatele unei gâște mai mult decât într-o singură viață. Asta am făcut două zile, cu ochii nedezlipiți din carte, ca o senilă fericită ascunsă sub duna de puf până luni dimineața. rockin’ by myself Guns’n’Roses Dumitru UNGUREANU Nu cred să existe vreun iubitor al rockului care să nu fi tresărit la soloul lui Slash din Sweet Child O’Mine. Are frumusețea clasică proprie pieselor inspirate, consistența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
unei fețe mult prea mici se crează impresia unui craniu normal, deși este microcefal), constatarea unei microcefalii (de obicei moderată) trebuie să incite la căutarea tuberculozei la ascendenți și a altor semne la subiecți; - hipertricoză pe spate, pe brațe și puf pe frunte; - triada cromatică Quinton: gene negre, lungi, întoarse, iris albastru, păr roșcat, acaju sau blond, cu firul fin (tipul venețian); - unghiul braț-antebraț privit din profil, în extensie este de obicei în prelungire (ca la fosforici). Unghiul braț-antebraț privit din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pentru un "état de la question": J. Th. Hottinger, " Le dégel des clivages ou une mauvaise interprétation de la théorie de Lipset et Rokkan", Revue internationale de politique comparée, 2/1, 1995, pp. 47-59. 31 E. Durkeim, Les règles de la méthode sociologique, PUF/Quadrige, Paris, 1981, p. 32. 32 K. Kosik, La dialectique du concret, Maspéro, Paris, 1970, p. 14. 33 Pentru poziția noastră asupra "partidelor europene" și istoricul lor, vezi D.-L. SEILER, La vie politique des Européens, Economica, Paris, 1998. 34
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
141. 63 Ibid., pp. 139-140. 64 J.M. De Waele, "Consolidation démocratique, partis et clivages en Europe centrale et orientale", in Id, Partis politique et démocratie en Europe centrale et orientale, op. cit., 150. 65 D.-L. Seiler, Parties et families politique, PUF, Paris, 1980, pp. 107-108, apud J.-M. De Waele, art cit., p. 159. 66 J.-M. De Waele, art cit., pp. 153-157. 67 Pentru definiția modernității ca regim de separare, vezi P. Manet, Cours familier de philosophie politique, Fayard, Paris
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
București", Studia Politica. Revista română de Știință Politică, II/4, 2002, p. 1057. 53 Ibid 1091. 54 J. Charlot și M. Charlot, "Les groupes politiques dans leur environnement", in M. Grawitz, J. Leca, Traité de science politique. L'action politique, PUF, Paris, 1985, pp. 429-536. 55 D. Sandu, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Staff, București, 1996. 56 M. Tudor și A. Gravilescu, op. cit., p. 173. 57 În momentul numirii lor, 73 % dintre ei locuiau în București. Pentru primul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rețetele practice ale traiului comod și ale preparării vinului gustos. Galileo Galilei marchează "începutul unei declinări incorecte", Creon e evocat prin lamentațiile elevului pisălog Ionescu P. Ion ("dă-mi, bă, un creon!"), anonima Fifi, "grasă, parfumată, ochioasă - e ca un puf de toaletă încărcat cu pudră", iar despre Filimon nu ni se spune decât "pronunțați vocativul și veți fi edificat: Filimoane!" Dincolo de aleatoriu și carnavalesc, putem intui existența unei dinamici de creație ce urmează alte traiectorii ordonatoare decât evidenta cursivitate alfabetică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează semințe șiștave cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm și lungi de 2-3 cm. Țesuturile din dreptul petelor se usucă, devin brunii și prezintă dungi brune, longitudinale și transversale care dau pe pete un aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis, iar semințele ce se formează au pete brune-negricioase și conțin miceliul de infecție rezistent și puternic deshidratat. Transmitere-răspândire. Ciuperca aceasta se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galbene cenușii, mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltă de 1020 %. Simptome. Mana este prezentă pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini și păstăi. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze și stipele, pe care apar pete galbene-undelemnii (fără contur precis), în dreptul cărora pe fața inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se constată pătrunderea agentului în boabe. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semănat de sămânță sănătoasă, îngroparea resturilor atacate și semănarea de soiuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale plantei dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața lor zone brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație cenușie-difuză. Secțiunile atacate ținute în mediu umed și la temperatură de 20-25șC se acoperă rapid cu un puf alcătuit din miceliul ciupercii (fig. 52). Transmitere-răspândire. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurată de tuberculii mănați care au rămas în stocul materialului de plantat. Tuberculii mici, mănați, rămași în pământ pot constitui o sursă de infecție numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă o îngălbenire urmată de încrețirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă o îngălbenire urmată de încrețirea și răsucirea frunzei de la margini spre partea inferioară, unde apare puful cenușiu-violaceu. Planta după distrugerea frunzelor tinere, formează noi frunze. Tija florală de la plantele mănate are axul scurt, cu flori grupate în ciorchine, brunificate, iar ca urmare plantele se pot usca înainte de vreme. Transmitere răspândire. Primele infecții se constată pe frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Atacul apare în perioada iunie-august sub formă de pete izolate sau unite, de decolorare, cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează un puf brun. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla pentru zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După uscarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]