1,471 matches
-
suveranitatea magico-religioasă" și "regalitatea simbolică", n.n.] și mai ales nu legitimează numeroasele anastomoze care s-au putut forma între cele două mentalități. (34) Deși se concentrează asupra imaginarului puterii, studiul de față se ferește a trata imaginația în raport cu conflicte sau pulsiuni cu caracter social; în schimb, o urmărește în texte, prin aceeași tehnică de investigare aplicată unor formațiuni discursive în care apare, care îi diferențiază funcțiile și care sunt relevante pentru subiect. Cercetarea urmează traseul de la obiect (mască) la reprezentare ceremonială
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
serie vastă de codificări, un tablou de enigme împletite la nesfârșit. În spatele acestui peisaj-taină palpită temeiuri și sensuri primordiale spre a căror descoperire este chemată ființa umană. Ele sunt așadar ascunse asemeni unor abisuri ce poartă lumea prin energii și pulsiuni inepuizabile. La aceste surse-temeiuri încearcă contemplatorul să ajungă spre a le degaja din adâncurile opturante și a le înfățișa semenilor. Această ascundere inițială prin care mâinile creatoare au adăpostit înțelesurile lumii, poate fi destrămată parțial întru scoaterea meditativă la vedere
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
icoana compasiunii mele pentru ființa orbului care mi-a întâmpinat pasul prin lume asemeni unei prezențe-confesiuni întru tăcere, asemeni unui mărturisitor ce și-a incinerat cuvintele din prea multă suferință. Desigur, devenind empatic nevăzător precum cel la care se raportează pulsiunile compasiunii mele, eu nu mai percep vizual exterioritatea mea, mi-am închis raza privirii în lăuntric, mai precis, mi-am redirecționat-o spre sfera subiectivității proprii. Acel amalgam omogen, acea pastă de amestecuri obscure ce îmi aparea de fiecare dată
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aurele celor două corporalități. Oferind un ajutor material prin intermediul unei singure mâini de fapt eu dăruiesc ideatic cu ambele mâini și sunt gestual deschis întru compasiune spre nevăzător drept fratele meu întru orbire, aproapele din noaptea fără depărtări. Asemeni unei pulsiuni care a așteptat căderea cortinei în timp ce pe scenă evolua impetos gestul filantropic față de orb, asemeni unei prezențe afective din subconștient ce își aștepta clipa izbucnirii, sentimentul resemnării irumpe necruțător în sufletul meu. Cu un pas rămas pe tărămurile dramei nevăzătorului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sa, în pași de alinare, la ținuturile vieții, ajunge la camaradul dezolat și aspiră la reechilibrarea sa graduală, la reinserția lui în propria existență, la cicatrizarea neîntârziată a rănii brusc survenite prin moartea celui drag. Și în acest caz, atunci când pulsiunea compasiunii atinge cotele unei maximalizări copleșitoare, eu decid să acționez empiric imediat întru sprijinirea-consolare a prietenului îndoliat. Astfel, adopt o ținută corporală caritabilă, efectuez un gest concret-filantropic. Acest gest cumulează o serie de etape, secvențe ce se succed într-o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
l-a îndurerat atât de mult pe camaradul meu, ci de a fi prezent întru această înmormântare. Finalizarea tristului ritual determină fragmentarea mulțimii adunate în jurul proaspătului mormânt. Fiecare se îndepărtează în liniște resimțind ușor scăderea tensiunii afective precum se diminuează pulsiunea unui erupții odată cu distanțarea întru proiecție a particulelor erupte. Și eu simt această întoarcere a feței sufletești dinspre mormânt către sursurul vieții. Dar o tentație irezistibilă mă face să-mi întorc privirea spre cripta abia inaugurată. Atunci chipul îmi îngheață
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
focalizarea spre înainte și înapoi, de-a lungul culuarului labirintic în care se află. Opțiunea pentru desprinderea de ținuta revoltatului și repoziționarea privirii interioare dinspre perspectiva verticalității prometeice către proiecția atenției orizontale determină procesul invers al înlocuirii sentimentului resurecționar cu pulsiunea liantului ce-i apropie afectiv pe cei dragi, cu inteligența de acționare, curajul nativ și răbdarea calm-rostuitoare. Așa cum aceste elemente s-au retras în locul lor survenind tensiunea revoltei, tot astfel, dacă voința individuală o decide, ele reapar pe fondul retragerii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aceste elemente s-au retras în locul lor survenind tensiunea revoltei, tot astfel, dacă voința individuală o decide, ele reapar pe fondul retragerii atitudinii de răzvrătire oarbă. Prin urmare, dacă voi alege printr-un efort radical de voință să renunț la pulsiunile revoltei individuale, voi resimți reactivarea conexiunii cu cei dragi rămași în exteriorul labirintului. Odată cu această reactivare voi percepe din nou faptul că nu sunt singur în lume cum începusem să cred, că solitudinea mea este una indusă, fabricată de mecanismul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a unei statuiete din porțelan pe o suprafață dură și netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate, de o pulverizare eruptivă, de o explozie menită să elibereze pulsiunea, primită și imposibil de reținut, în interioritatea casantă a porțelanului astfel formatat. Statuieta dispare ca statuietă, ca reprezentare a unui element fix, drept evocare încremenită în soliditate prin anularea cadrelor sale, conturului ce-o determina, printr-o extracție brutală a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
negativ-distructivă. Cazul versiunii pozitive se rezumă la acea repoziționare a privirii conștiinței din atitudinea vertical-prometeică în cea orizontal-operativă călătorul labirintic nerămânând prizonierul unei accelerări și aprofundări în atitudinea resurecționară. O astfel de repoziționare este dictată de vitalismele telurice ale conștiiinței, pulsiunile sub-solice ale sufletului angajat pe drumurile lairintului, de hotărârea și opțiunea spiritului individual în favoarea desprinderii, smulgerii revigorante din mrejele tentante ale revoltei, ale ipostazei de resurecționar, ipostază ce tentează neîntemeiat orgoliul individual. A fi revoltat pare aici un semn de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în duh, întâlnind tronul absolut pe care este așezat Cineva adorat de patru ființe heruvimice a căror privire nu lasă nimic ascuns și de douăzeci și patru de bătrâni înveșmântați în albul sfințeniei. Întreaga revelație a sfârșitului de lume este izvorâtă din pulsiunea absolută dezvoltată în jurul acestui Cineva și este asistată constant de ființele angelice. Misticul privește Creatorul ce decide finalul lumii tronând peste univers, dar privirea sa nu îl poate focaliza și citi, fiind topită în rezonanțe nedefinit de înalte. Privind spre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
el își pierde energia de imperativ sau constatare oficială și devine un alt act sau un text mort aplicat peste o hârtie uitată și abandonată ofilirilor timpului. Pecetea poate fi gândită, așadar, drept un zăgaz, o circumscriere ce ține condensat pulsiuni nelăsând posibilitatea de sondare, de înaintare dinspre exterior către ele. Pecetea găzduiește închizând și protejând de posibilele interferări cu împrejmuirea învăluitoare. Ea se aseamănă cu un zăgaz, cu un stăvilar de ape ce cumuleză presiunea excepțională a unui lac care
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
denumit fățarnic victorie. Așa, poziționat întru orizontalitate, mă despart de om și devin instinctual precum ființa animalică, apoi insensibil precum prezența plantei și, în final, insipid-deșertic precum o rocă. Astfel, cobor dinspre perspective înalt-superioare către cercuri înguste, din ce în ce mai strâmte ale pulsiunii mele de viață care tinde spre stingere, finalizându-mă ca o prezență pietrificată. Conflagrația generalizată a războiului mă prinde și cucerește generându-mi descendența, coborârea în jos a spiritului, adică înjosirea umanității din mine până la eclipsarea ei totală. Aici, incapacitatea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cimitir mereu reînnoit de mâna omului ce-și ordonează cinic neantizarea, mă simt împletit cu nodul unui întuneric spiritual în mijlocul căruia, îmi zăresc chipul meu înstrăinat de mine, chipul grotesc al unui străin ce și-a așezat sumbra devenirea în pulsiunea mea de conștiință, anulându-mi orice sortire pozitivă. În cea de-a treia versiune apocaliptică, să presupunem că sunt, deasemenea, un membru optimist al unei societății plină de încredere în sine. Viciul domnește sub aparența libertății, iar progresul fără axiomatica
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de iubire ce-și propulsează cuvântul încet, anevoios, rigid, cu nuanțe de temere subconștientă. Aici se confirmă faptul că oricât de intens ai iubi, niciodată nu este prea mult, un demon al precauției sau poate al sarcasmului erotic încetinindu-ți pulsiunile de Icar cu aripi de ceară. Prin urmare, distanța dintre sufletul unui îndrăgostit și cel al persoanei adorate întru eros este o realitate constantă și uman-naturală. Desigur, dimensiunea ei diferă de la un caz la celălalt, fiecare iubire fiind unică în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru eros unei iubiri întru eros, indiferent de trăsăturile adiacente ale persoanei ce te solicită astfel. Nu contează stadiul existențial și social al acestei personae, ci numai dacă posedă sau nu scânteia indecriptibilă care îi conferă forța de atracție asupra pulsiunilor tale emoționale. Se poate spune aici că dragostea este oarbă doar pentru ce nu o interesează, că ea nu vede nimic în afară de ținta ei predilectă. Dar ce ar trebui să mai vadă ea în afară de acest reper?! Orice altă vizare ar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire, etc.), care se transmit genetic urmașilor. Dacă anumite instincte sau sentimente au devenit prea vechi și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip imagini
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pot reduce la stimulii externi. Activitatea și reacțiile sunt declanșate și de cauze interne. Termenul de motivație provine de la latinescul motivus („care pune în mișcare”). Motivația se bazează pe trebuințe (nevoi) umane, care pot fi de tip inconștient (instincte, tendințe, pulsiuni) sau conștient (dorințe, interese, sentimente, convingeri, aspirații, scopuri, idealuri). Realizarea unei trebuințe generează impulsul spre o acțiune sau determină o acțiune, iar structura psihică ce determină acțiunea se numește motiv. Motivația este constituită din totalitatea motivelor. Motivația nu apare ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuie făcută de toți, nu de unu”, suprarealiștii urmăresc nu să făurească „opere”, ci să producă „texte” exprimând viața interioară a indiferent cui, în întreaga ei autenticitate. Întrucât existența în societate impune, după Freud, disimularea mișcărilor sufletești de adâncime, cenzurarea pulsiunilor inerente ființei, cele de natură sexuală în special, acestea nu se pot manifesta liber decât în afara conștientului: în vis, în condiții de imaturitate sau de senectute, de sistare în vreun fel a funcționării conștiinței. Toate demersurile suprarealiste vor avea, în
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale În pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale În pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru a deveni măcar audibil, măcar pentru sine Însusi. Georg Simmel, Metropole și mentalități, 1903 Libertatea de a se inventa pe sine pare la prima vedere totală, dar, cum cîmpul atenției și acțiunii individului se Îngusteaza progresiv și cum presiunea pulsiunilor care scapă conștiinței nu face decît să crească, efectul acestei libertăți este abia perceptibil. Toma Pavel, La Pensée du roman, 2005 Exigența modernă a autenticității nu e atît de recentă pe cît pare, nici În ceea ce vizează și nici În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pagini, Timpul, 2002). Nu-i așa că amîndouă scriu de parcă s-ar fi vorbit? IV. 3.3. Autoficțiuni dionisiace Nu toate autoficțiunile sînt crude, violente, subîntinse de un mesaj social, de revolte ale memoriei, de travalii de doliu neîncheiate, dominate de pulsiuni blocate. Nu toate autoficțiunile sînt terapeutice. Pe celelalte le numim apolinice, moștenitoarele ficțiunilor de dragoste În care personajele nu vin să epateze burghezul prin comportamente iconoclaste. Există, totuși, o abisalitate a personajului feminin În literatura franceză, deconstruită de un Jean
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reconfirmată de Jean-Philippe Toussaint, pe care majoritatea naratoarelor de autoficțiune și-o asumă : abisalitate nu Înseamnă altceva decît că adevărul fiecărei ființe nu stă În ceea ce formulează, ci În manifestările inconștientului, În ceea ce exprimă brut, aparent lipsit de sens, În pulsiune. De aceea, Începem capitolul dedicat unor autoficțiuni recente cu cîteva dintre autoarele care pun În prim plan o voce excesivă, fie În rostire fie În tăcere și o rostire energică a trupului. Anne F. Garretta, Un sfinx lesbian În triunghiul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
doar trecut de mijloc. Ceea ce urmează Însă nu are acțiune. Se mai Întîmplă foarte puține lucruri - totul se petrece de-acum În narator. Miza evidentă rămîne subiectul, definit În raport de excludere cu ceilalți și deci singur În fața provocărilor propriilor pulsiuni. Ca și pentru fenomenologii existențialiști post-hegelieni, fundamentul alterității este conștiința ei. Vrînd să-l elibereze din chingile dialecticii spiritului, Gilles Deleuze a numit omul „mașină dezirantă”, dar pentru naratoare a atare regresie e acum cu neputință. După moartea lui A
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]