1,654 matches
-
eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi ieu căciula, și în locul ei pun lespedea, cu gând c-a ieși ea pupăza de undeva, până m-oi întoarce eu din țarină.(...) Și cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior; apoi mi-o aruncă-n sus, zicând
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
întoarce eu din țarină.(...) Și cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior; apoi mi-o aruncă-n sus, zicând: << Iaca poznă, cam scăpat- o!>>. Pupăza, zbrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
rămânea privilegiul de-a nu fi de acord. Acum încărcasem mii de răspunderi, gânduri teribile de contabil care-mi ocupau timpul liber. O luptă de uzură, fără reguli și fără glorie. Taxe, facturi, mașină, iubită, serviciu, calculator și, colac peste pupăză, și povestea asta cu hărțile, tablourile și mai știu eu ce minuni puteau să apară de-aici, să-mi complice existența. Parcă îmi năvălise în creier un mușuroi de termite. Noaptea, l-am lăsat pe Lepidopteros să doarmă. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spre tablă și-am luminat o arătare ovală. „Bă, du-te-n chiloți! Cine-i ăsta?“ „Cum, nu-l recunoști?“ Îmi venea să râd. Nici eu nu l-aș fi recunoscut pe Bălcescu: negricios, secționat sub stern și, colac peste pupăză, cocoțat pe-o etajeră de lemn, deasupra tablei. Te uitai respectuos la el, cu spaimă, de jos în sus. „Văd c-aveți o modă, să-i urcați în tavan...“, a observat Mihnea. „Să nu-i tragă de barbă sau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
II și iese toată schema. Brusc, fără nici un fel de-avertisment sau de succesiune logică, o aparatură electronică masivă, destinată exclusiv aplicațiilor militare, se miniaturizează și se transformă într-un bun comercial! Apar componentele digitale și cibernetice și, colac peste pupăză, computerul devine un produs de serie, ca sticla de Coca-Cola! Cum explici saltul ăsta? Altruism? Generozitate? Prostie? Accident neintenționat?“ „Mersul progresului.“, am recitat. „Nimeni nu-l poate opri.“ „Nu există nici altruism, nici accidente, la scara de putere de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor al romanului nostru: Ioan
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
-s pentru profesori doctori docenți, nici pentru tineri informaticieni, matematicieni, biologi (s.cl.) eminenți. La acestea au acces actuali și foști plutonieri (locotenenți, căpitani, maiori, colonei și generali) de poliție (miliție, Securitate), beizadele de mari (!) oameni de afaceri, amante ale acelorași, pupeze și pupăzoi, cu tot atâta carte cât avea cabinetu' doi, Tovarășa adi, marea chimista zisă codoi, după cum pronunța dansa CO2. Si inca ar mai fi printre oarnenii de bine, cărora le e mai greu decât "somerior din Germania" - parlamentari, magistrați
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, În povești și mai ales În basmele fantastice, blestemele profane, dar și acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de Împărat și zânele sunt transformate În monștri, În lebede și pupeze, În broaște țestoase, iar În legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim În lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții În cultura tradițională românească Întreprinde un abil demers În imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație de căpătâi, oamenii considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează În anumite cazuri, abătându-se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-a (Ce este?) După atâta muncă eram obosiți. (Cum eram?) 2) PREDICATUL POATE FI: verbal: Dan aleargă nominal: Cerceii sunt de aur. 3) PREDICATUL VERBAL: a) Poate fi exprimat prin: verb: Pirații au găsit comoara; alte părți de vorbire: „și pupăza zbrr! pe o creangă" (Ion Creangă); Hai la plimbare" grupuri de cuvinte ce țin locul unui verb: Cu drag își aduc aminte de vacanță. (Cu drag își amintesc de vacanță) b) Poate fi neexprimat Cu cine plec? Cu Maria, (Plec
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
dascălul asemeni unui pui de căprioară, nu știe că se aseamănă cu sfinții. Ei au dăruit. El se dăruiește semănând pulberi peste semințele ce stau gata să încolțească. Mă întreb atunci cu-adâncă amărăciune-ce se va întâamplacu bădița Vasile”cu pupăza”, „cu cireșul mătușii Mărioara”,”cu caprele Irinucăi...” cine le va mai răsfoi astăzi, când roboții și săbiile ninja se încricișează frenetic în imaginația copiilor. Poate că nu ar trebui să disperăm ci... să ne aducem aminte că atât dascălii cât
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de alun (Caranella austriaca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula), pupăza (Upupa epops); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 24
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). Plan de management: Obiectivul l: Refacerea mediului și îmbunătățirea condițiilor de conservare a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina, județul Iași Strategie: Administrarea locației și supravegherea/monitorizarea în amănunt a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica (Streptopelia turtur), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), pupăza (Upupa epops). Mamifere: specii de lilieci (Myotis sp.), (Pipistrelus sp.), popândăul (Spermophylus citellus). Fauna fosilă În urma cercetărilor făcute de Grigore Cobâlcescu asupra speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie în limba română - Calcariul de la Răpidea. Acesta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus). Conservarea ornitofaunei actuale se poate face fără eforturi mari, asigurându
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație de căpătâi, oamenii considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează în anumite cazuri, abătându-se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]