KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

densit?? îi lor. Concentrarea unui mare num? r de idei, fapte, date ? i imagini constituie un fapt izolat, necesit�nd �ntotdeauna stabilirea de paralele ? i diferen? ieri�95. P? rea s? ? în? �ntotdeauna sub control ideea pe tot parcursul inaint? rîi prin labirintul de fapte prezentate, dar cititorii s? i (? i auditoriul) erau adesea pierdu? i pe drum. Cu toate c? proza publicat? a lui Iorga era dificil? , era un coferen? iar captivant. ?eicaru sus? inea c? romantismul impresionist al lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
faci nimic?! � Iorga nu tolera tr�nd? via ? i lenea. �Lui Dumnezeu �i plac lucrurile negative că s? nu lucrezi duminică, s? nu m? n�nci �n zilele de post, s? nu iube? ți via? a, a? a cum fac c? lug? rîi, adic? s? nu tr? ie? ți� ? i: �Un talent nefolosit �nseamn? furt�. Sau: �Nu este ciudat c? oamenii se g�ndesc la moarte c�nd s�nt at�tea de f? cut �n timpul vie? îi? � ? i apoi: �Banii au valoare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe Iorga citînd o carte �n timp ce p?? e?te de colocolo prin fă? a a trei stenografi, oprindu? se din c�nd �n c�nd că s? le dicteze acestora simultan o carte, o pies? ? i un editorial. Spiritul relat? rîi lui Stahl este dominat de caracterul apocrif al incidentului. F? r? ajutorul magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor �nalte tehnologii�, Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea ? i excep? ionala lui memorie. S? ne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tea c? ego? ul s? u era imens ? i mult? lume vorbea despre �complexul exagerat de moralitate� sau despre �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga 115 . Sim? ul s? u accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copil? rîi �mpov? rate ? i nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din �ncerc? rile provocate de s? r? cie). Poate c? este p? cat c? pu? ini din cei din via? a public? p? reau s? aib? un astfel de sim

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
motivele animozit?? îi sale fă?? de al? îi par rezonabile. Identificarea lui cu Rom�nia l? a f? cut s? aib? replici mai ț? ioase. �n ochii lui, atacurile personale la adresa lui erau de prea multe ori sinonime cu un atac �mpotriva ?? rîi lui. Convingerea c? lupta pentru Rom�nia l? a f? cut f? r? �ndoial? s? piard? sim? ul perspectivei. Iorga nu a ac? ionat niciodat? f? r? s? fie animat de ideea c? duce o lupt? pentru ? ara lui. El

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i cercet? rile peste hotare �n Olanda ? i Galicia, unde a vizitat Arhivele Czartoriski. Dup? r? scrucea veacului, Iorga s? a concentrat asupra Rom�niei �mari� propriu? zise, �n sensul Daciei Traiane, c? l?torind dintr? un cap? ț �n cel? lalt al ?? rîi, investig�nd ? i copiind inscrip? iile biserice? ți ? i patrimoniile bibliotecilor monastice. A m? rturisit c? a subtilizat c�teva documente pe care le credea aflate �n pericol ? i le? a depozitat �n Arhivele Academiei de la Bucure? ti132. A vizitat Blajul, centrul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
marc�nd cea de a 400? a comemorare a mor? îi domnitorului ? tefan cel Mare. A c? l?torit �n Bucovina aflat? sub domină? ia austriac? ? i a stat de vorb? cu rom�nii din toate p? r? ile acesteia. Ceremonia comemor? rîi a avut loc la m? n?știrea Putna, unde este �nmorm�ntat ? tefan. Iorga a reu? it s? stabileasc? leg? turi str�nse cu intelectualii rom�ni din Bucovina. A scris o carte despre experien? ele sale: Neamul rom�nesc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe na? ionalismul lui cultural ? i pe lupta literar? cultural? care vor deveni cunoscute sub numele de S? m?n? torism. Toate acestea au devenit �Lupta literar? �. �n 1903, Iorga a devenit liderul mi? c?rîi literare care a preluat numele revistei literare �S? m?n? torul�. El scria �n 1933 ��n articolele mele (din �S? m?n? torul�) mi? am exprimat credin? a pe care mi? o voi p? stră toat? via? a�. Că ? i Kog? lniceanu, Iorga �ncerca s? �mpace

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vie? i poetice ? i vor continua s? duc? astfel de vie? i, r? m�n�nd superbi, �s? lbatici� cură? i �n ? ara asta a noastr? �. Iorga a elaborat o asemenea armonie ? i a pus? o �n contrast cu subiectele standard ale �nstr? în? rîi literare de la sf�r? ițul veacului. Eminescu a �nceput, dar nu ? i?a terminat românul Geniu pustiu, �n care se ocupă de situa? ia omului �nstr? inat de sat, rupt de tradi? iile lui �n marile oră? e154. Iorga sublinia c? societatea este �n esen

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adreseze �ntregului popor; ?i trebuie s? fie o literatur? na? ional?. Iorga cerea �curente s? n?toase� ? i renun? area la modele str? ine decadente at�ț de la mod? �n unele cercuri 157. Numai trecutul Rom�niei putea oferi modelul organic al dezvolt? rîi unei literaturi s? n?toase. Iorga nu era �mpotriva interschimburilor culturale, dar depl�ngea acceptarea slugarnic? a modelelor str? ine, �n detrimentul produselor autohtone. Interschimbul cultural nu trebuie s? duc? la dezbinare 158. �n ace? ți ani, Iorga a propus chiar perceperea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fusese fondat? �ntru ap? rărea limbii ? i literaturii rom�ne ? i a �naltelor interese ale poporului rom�n, care trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i i? a venit lui Iorga ideea fond? rîi unui ziar care s? devin? purt? torul de cuv�nt al noului spirit. Ziar care va ap? rea nu mult dup? aceea: �Neamul rom�nesc�. Ziarul era par? ial finan? at de aristocra? ie: Nicolae Filipescu, Gheorghe ? i Barbu ? tirbei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
u cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experien? elor trecute, Iorga a �nceput s??? i materializeze concep? ia să de �Spectacole individuale�. S?a aflat �ntotdeauna �ntr? un asemenea post de comand? �nc�ț nu se punea aproape deloc problemă colabor? rîi la enun? area ? i cu at�ț mai pu? în a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor �n ianuarie 1907, ca o ramur? s?m? n?torist? a �Neamului rom�nesc�: �n decembrie 1908 a ap? rut un supliment literar, �Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszk�r J�szi, care propunea o politic? conciliant? fă?? de na? ionalit?? i, nu maghiarizare for? at?. �n 1913, atunci c�nd Partidul Socialist Maghiar a propus solu? îi de stopare a maghiariz? rîi, Iorga a reac? ionat imediat: �Te po? i �mp? că cu moartea o singur? dat? , atunci c�nd �? i dai duhul�205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personal? fă?? de unguri. Atunci c�nd ace? tia au adus din Turcia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sociali? tilor, accentu�nd c?: �Ru? îi nu au nici un drept s? r? m�n? �n Moldova de R? s?riț�210. Tot �n 1912, Rusia a ordonat organizarea de festivit?? i �n Basarabia cu ocazia celei de a o sută anivers? ri a anex? rîi ei; �Basarabia�, comenta Iorga, �s? rb? tore? te cea de a o sută aniversare a �nrobirii ei�. A publicat c�teva c? r? i asupra istoriei rom�ne? ți a provinciei, a orgnizat o expozi? ie privind caracterul rom�nesc al Basarabiei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�nia �ocupat? �, c�ț ? i �n Regat. Dup? 1908, �? i petrecea verile la universitatea lui de văr?. C�nd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i? a propus �n 1904 s? organizeze un curs de văr? pentru studen? îi de dincolo 212, �n vederea realiz? rîi unit?? îi na? ionale, Iorga nu a fost capabil s? preia ideea. Prin 1908 atmosferă politic? se schimbase ? i s? a stabilit la V? leni. �n num? rul din 11 iunie 1908 al �Neamului rom�nesc�, Iorga anun? a deschiderea �Universit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Istoricul trebuie s? fie un predicator al solidarit?? îi na? ionale ? i trebuie s? descopere idei care s? c?l? uzeasc? na? iunea, d�nd un exemplu celor tineri�. �n timpul discu? iilor, Xenopol ? i?a exprimat deschis admira? ia pentru calitatea realiz? rîi fostului s? u student 229. Tot �n mai 1911, Iorga a scris piesă istoric? Mihai Viteazul. Pe l�ng? ? inerea cursurilor la Universitate, a plecat �n Transilvania că s? conferen? ieze �n cadrul sesiunilor Societ?? îi Culturale Rom�ne �Astra�. Gra? ie scrierii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii rom�ne din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate la lumin? multe opere aproape uitate, Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul rom�nesc (Bucure? ți, 1901) este o versiune popular? a lucr? rîi anterioare a lui Iorga despre acest domnitor. Bra? ovul ? i rom�nii (Bucure? ți, 1905) se ocup? de contactele rom�nilor cu Bra? ovul, un oră? occidental situat la marginea Transilvaniei, un punct de leg? tur? �ntre Rom�nia ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
evolu? ia organic? a Rom�niei ? i continuitatea ei teritorial? printr? un studiu consacrat satelor ? i m�n? știrilor. Imperiul Bizantin (Londra, 1907) este rezultatul faptului c? faima să de bizantinolog ajunsese �n Anglia. Brown, un binecunoscut bizantinolog ? i autor al lucr? rîi Republică Vene? ia, �l recomandase pe Iorga pentru scrierea acestei c? r? i publicate �n engleze? te. Istoria literaturii rom�ne? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume (Bucure? ți, volumul 1, 1907; volumul 2, 1908; volumul 3, 1909): din p? cate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
engleze? te. Istoria literaturii rom�ne? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume (Bucure? ți, volumul 1, 1907; volumul 2, 1908; volumul 3, 1909): din p? cate, modul �n care trateaz? Iorga literatura rom�n? de dup? Societatea �Junimea� sufer? de pe urma implic? rîi sale emo? ionale �n �S? m?n? torul�. Critică ? i istoria literar? a lui Iorga dup? scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui s? m?n? toriște. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908? 1913) se ocup

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru cel Mare ? i ?? rile noastre (Bucure? ți, 1910) discut? consecin? ele nefaste ale ajungerii lui Petru cel mare la fluviul Nistru �n urm? rirea lui Carol XII ? i ale invad? rîi Rusiei de c? tre acesta din urm? la �nceputul secolului al XVIII-lea. Dup? traducerea c? r? îi �n suedez? , Iorga a stabilit rela? îi cu savan? îi din Scandinavia. Francisc R�k�czi al ÎI? lea (Bucure? ți, 1910) este dedicat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
explic�nd �n ce a constat măr? ul �f? r? v?rsare de s�nge� al armatelor rom�ne prin Bulgaria �n timpul celui de al doilea r? zboi balcanic, că s? demonstreze falsitatea acuză? iilor privind �un măr? triumfal la? �. Chestiunea Dun? rîi (V? lenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice ? i politice existente �n regiunea din jurul Dun? rîi. Nu mai este nevoie s? spunem c? Iorga scoate �n eviden?? aspectul �ntinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Bulgaria �n timpul celui de al doilea r? zboi balcanic, că s? demonstreze falsitatea acuză? iilor privind �un măr? triumfal la? �. Chestiunea Dun? rîi (V? lenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice ? i politice existente �n regiunea din jurul Dun? rîi. Nu mai este nevoie s? spunem c? Iorga scoate �n eviden?? aspectul �ntinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes în Europa (Gotha, 1913), scris? la cererea profesorului Lamprecht, este lucrarea �n care Iorga explic? rolul celor dou? R

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei. Se putea oare realiza o alian?? �ntre Italia, Fran? a ? i Rom�nia? Iorga n? d?jduia c? influen? a italian? le? ar putea �nlocui pe cele austro? ungar? ? i ruseasc?. Șerbia ar accepta? o pe linia p? str? rîi tradi? iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia ? i condotierii. C�ț prive? te R? zboaiele Balcanice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
truc�ț toate for? ele trebuiau s? fie folosite pentru un ultim efort disperat de ap? rare�22. Rela? iile lui Iorga cu A.�C. Cuza s? au deteriorat ? i mai mult dup? ce acesta din urm? l?a atacat pe Iorga �n cadrul Adun? rîi Partidului Na? ionalist Democrat. Cea mai mare parte a acestuia era de partea lui Iorga. Cu toate c? Cuza mai publicase c�teva articole �n �Neamul rom�nesc� p�n? �n 1916, atunci c�nd Iorga a sosit la Ia? i (că refugiat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]