187,522 matches
-
agreabil, și mai citadin decât aceste pagini 8 / 9 ... care par să nu se mai termine. Tot acolo, un articol al lui Petre Ursache - Imaginar mioritic în Baltagul lui Sadoveanu, slalom exemplar printre surse, argumente și concluzii. Toate acestea scapă, rând pe rând, neatinse. Iată câteva mostre: "Romanul este o variantă în proză a cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
mai citadin decât aceste pagini 8 / 9 ... care par să nu se mai termine. Tot acolo, un articol al lui Petre Ursache - Imaginar mioritic în Baltagul lui Sadoveanu, slalom exemplar printre surse, argumente și concluzii. Toate acestea scapă, rând pe rând, neatinse. Iată câteva mostre: "Romanul este o variantă în proză a cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să stai cu mâinile în sân. Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în schimb, specialitatea fiecărui totalitarism, și mai departe va rămâne. Ca străjer, pe la 11-12 ani, purtam cu mândrie eghileții galbeni, bascul alb, fluierul cu șnur, nici un dubiu
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă și tot mai căutată, în special de către studenți, acesta fiind și motivul reluării comentariilor pe marginea ei. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile cărții, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă și tot mai căutată, în special de către studenți, acesta fiind și motivul reluării comentariilor pe marginea ei. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile cărții, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
lui Paul Goma și a altora de același calibru". Mai departe, Aristarc are un cuvînt și despre inflația de scriitori din USR-ul postdecembrist, d-sa mirîndu-se de la înălțimea unui profesionalism nedubitativ și nelovit de exces lingvistic (chiar deloc!) că rîndurile sindicatului nostru de breaslă au crescut ca aluatul în copaie. Problema e că nu ajunge să-ți iei pseudonimul Aristarc ca să fii și critic. Așa că, dacă tot vorbim de calibru, nu ne-am grăbi să-l preferăm pe Vintilă Horia
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
70 s-a reîntors la Iași. - V-am ascultat la Universitatea din Bacău, unde, împreună cu profesorul Constantin Ciopraga, ne-am întîlnit cu studenții, rostind răspicat ceea ce credeți cu privire la manulele școlare și la prezența în paginile lor a literaturii. - în primul rînd vreau să spun că manualele acestea alternative erau necesare față de manualele anterioare, în care se povestea conținutul unui text și așa mai departe. Însă aceste manuale nu pot face abstracție de o serie de criterii indispensabile în discutarea literaturii:criteriul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
tulbure, emanând o căldură stranie, amețitoare,/ călăuzindu-și noul venit printre șiruri de ouă de libărci/ fosforescente ca niște neoane, printre costumele portocalii ale/ ceferiștilor (...) atent la lumea aceea, manasia se uită într-o parte, salutând/ cu multă afecțiune la rându-i, până ce lumea,/ rotundă și aurie, umplută cu săpun, explodă// și se auzi un pleoscăit și se auzi un schelălăit când manasia/ și primul ceferist își uniră privirile într-o limbă de șarpe./ limba încremeni// țăranul se depărta apropiindu-se
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
era la București, întreprinderile sale au purtat amprenta incoativității. Fie ca bibliotecar la secția muzicală a BCS-ului, fie în calitate de cronicar al României literare sau comentator devotat al celebrelor ,Concerte dezbatere" de la Sala Radio, intervențiile sale au avut în primul rând semnificația unor începuturi de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
blindat cu o atare rutină fecundă, transmisiblă care, plecând de la felul său de a formula și de a exprima idei, face posibilă abordarea și conștientizarea deprinderilor artistice, chiar și la nivelul debutanților într-ale limbajului muzical. Aceasta înseamnă în primul rând talent pedagogic, dar și intuiție managerială. Un talent și o intuiție care te împiedică să simplifici o gândire dincolo de expresia ei originară (pentru că altminteri ar deveni banală), dar și să o amplifici peste limita ei de permeabilitate (în acest caz
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere a Uniunii Scriitorilor din aprilie 1983, ce se anunța furtunoasă și, într-adevăr, cel numit "Oșanu" ascultă sfatul amicului cu grade. La rându-i, acesta își notează cu grijă părerile clujanului despre criticul N. M. (Nicolae Manolescu?), în privința căruia "nu garantează că nu ar avea ceva negativ în el, dar e un om cu prestigiu consolidat". Ca între prieteni, "Oșanu" își mărturisește și
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
de inventar. A doua precizare este că aceleași fraze și expresii nu trebuie luate ŕ la lettre. Limbajul epocii cu pricina implica un cod, mai ales când era vorba de o conversație cu ofițeri de Securitate. Și nu în ultimul rând, cred că nu e firesc să-l judecăm pe un scriitor de reputația, și morală, de care s-a bucurat Augustin Buzura, după spusele altora, uitând spusele proprii, din atâtea cărți, din Blocnotes în special, cu caracter net anticomunist, deloc
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
clare, spuse limpede, pe înțelesul tuturor. Pentru tot mai mulți, literatura nu (mai) este decât o prelungire a faptelor diverse din presa cotidiană, a telenovelelor și a filmelor. De ce se bucură de audiență jurnalele și cărțile de memorii? În primul rând ele completează cu date inedite informația legată de anumite evenimente istorice: un fost deținut poate oferi mărturii șocante legate de regimul carceral din anii regimului comunist, o personalitate istorică relevă resorturile secrete care au dus la luarea unei anumite decizii
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
capodoperei lui Goethe. Mult mai interesante și mai credibile sunt observațiile directe ale "diaristului". Ochiul de prozator al lui Gheorghe Crăciun funcționează fără reproș, observațiile sale au precizia acordului fin. Neliniștea vârstei de trecere este admirabil surprinsă în numai două rânduri: "Îmbătrânirea. Oriunde întâlnești din întâmplare o oglindă simți nevoia să (te) privești în ea. Nu ești așa de respingător pe cât credeai. Încă ești suportabil." Care este rostul unui asemenea jurnal de idei? Admiratorilor prozei lui Gheorghe Crăciun o asemenea operă
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
așa. Dar, de dragul demonstrației, să admitem că, într-adevăr, în "Orizont" sunt recenzate cu predilecție cărțile editurii menționate. În consecința tezei cu "precupețismul", ar trebui ca serviciile aduse Editurii Humanitas să dea roade, iar "recenzenții" de la "Orizont" să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil că dl Gavrilescu va fi uimit să afle că absolut nici unul din "recenzenții" (mă includ între ei) revistei din Timișoara nu a publicat vreodată, fie și un singur rând, la excelenta editură
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil că dl Gavrilescu va fi uimit să afle că absolut nici unul din "recenzenții" (mă includ între ei) revistei din Timișoara nu a publicat vreodată, fie și un singur rând, la excelenta editură bucureșteană! A doua afirmație, ce se vrea un argument puternic în susținerea aceleiași teorii, potrivit căreia aș fi parte a rețelei de "elitiști" ce practică pe scară largă "întrajutorarea", îmi arată cât de jalnică e poziția pe
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de inventariat ca marcă stilistică din pricina unei anumite seriozități a enunțurilor, au fost supuse, rînd pe rînd, unui joc al abandonurilor și recuperărilor. Iar dacă abandonul nu a fost total, și nici recuperarea definitivă, înseamnă că acestea au supraviețuit tacit în esență și au trecut doar prin anumite prefaceri de suprafață, nelipsite nici ele de
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de inventariat ca marcă stilistică din pricina unei anumite seriozități a enunțurilor, au fost supuse, rînd pe rînd, unui joc al abandonurilor și recuperărilor. Iar dacă abandonul nu a fost total, și nici recuperarea definitivă, înseamnă că acestea au supraviețuit tacit în esență și au trecut doar prin anumite prefaceri de suprafață, nelipsite nici ele de semnificație. Gili
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
Mihai Mănescu / Stela Lie, adică al unei clase de grafică, el se așază, oarecum natural, într-o dublă ipostază: mai întîi, în acel spațiu al acuității privirii și al pregnanței expresiei legate nemijlocit de perspectiva graficianului și, în al doilea rînd, în lumea voluptuoasă și densă a culorii pe care vocația pictorului o subînțelege în mod natural. Acest dualism constitutiv, dacă îi putem spune așa, se regăsește deopotrivă în gîndirea plastică a lui Gili Mocanu și la nivelul construcției propriu-zise a
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
să-i determine și pe alții să îmbrățișeze creștinismul și, în final, prin mucenicia lor să biruie Hristos”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 14. footnote>. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre fugă (trad. St. Bezdechi, Cluj, 1925, p. 79 ș.u.) Sf. Atanasie pare a se fi inspirat din aceste rânduri. (n.s. 286, p. 55) footnote>. De altfel, cine s-ar îndoi ca să se ferească de astfel de primejdii, câtă vreme Însuși Iisus nu numai că S-a retras în urma celor întâmplate lui Ioan, ci ne dă și nouă această învățătură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au ajuns în fața lui Hilarianus, au început să-i spună prin gesturi și semne din cap: - Tu ne pedepsești, ziceau ei, pe noi, iar Dumnezeu te va pedepsi pe tine. Înfuriată de aceasta, mulțimea a cerut să fie bătuți pe rând cu bice de către gladiatori. Iar ei s-au bucurat, desigur, fiindcă au îndurat ceva și din patimile Domnului. Dar Cel care a zis: Cereți și veți primi (Mt. 7, 7; 21, 22; Mc. 11, 24; Lc. 11, 9; In. 16
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chipul acesta, într-o clipă se despicau în două trupurile nenorociților pe care-i chinuiau în acest fel. Și astfel de chinuri nu durau numai câteva zile sau numai un timp oarecare, ci ele s-au prelungit ani de-a rândul<footnote Tâlcuirea Pr. Bodogae: Πετροσ, cel cu credința tare ca piatra. Cei trei martiri Gorgoniu, Dorotei și Petru erau mari demnitari la palatul imperial și aveau serviciu de praepositi cubiculi, adică un fel de majordomi ai palatului. În martirologiul roman
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
li se întindeau trupurile așa Țintuiți cu anumite unelte și li se smulgeau din încheieturi mădular după mădular. În astfel de torturi călăii aveau ordin să lovească în orice parte a trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în burtă, în pulpă ori în obraz. Alții erau atârnați de o singură mână undeva într-o hală și erau lăsați să stea spânzurați în felul acesta: această suferință întrecea în cruzime pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bucura, căci el nu va învia spre viață (II Mac. 7, 14), ci spre ocară și rușine veșnică”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXV, în PSB, vol. 8, p. 371) „Dacă și perii capului cuiva sunt numărați și, în primul rând, desigur, ai celor care sunt chinuiți pentru Iisus, atunci vom mărturisi pe Fiul lui Dumnezeu în fața celor ce sunt oameni, iar nu dumnezei, pentru ca Acela pentru care vom da mărturie să ne răspundă, mărturisind despre noi în fața lui Dumnezeu și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]