2,406 matches
-
care duratele sunt supuse augmentării și diminuării prin intervenția interpretării. E. Cernea Sălaj Muzica secolului al XX-lea lansează o nouă viziune asupra structurilor ritmice - moduri ritmice, poliritmie, ritmul cu valori adăugate, ritmul recurent, personajele ritmice. Prin exemplul din Constantin Râpă - op. cit., 2001, volumul I, pagina 274 și 2002, volumul II, pagina 97, vrem să ilustrăm aceste realizări originale în care monotonia ritmului cu durate mari este întreruptă prin intervenții armonice sau dimpotrivă prin desfășurări figural motivice, cu durate mici și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
adevăr un simulacru de traseu, un șir de stâlpi electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dar când ieși și îți arunci privirile asupra mulțimii de maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri care se dărâmă și de mormane fetide din tot soiul de resturi, cloace bogate în emanații morbide: atâtea lucruri inutile și atâta sărăcie! atâta lux și atâta mizerie! cu-adevărat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
adânc, că se precipită mai degrabă decât curge și că orice cădere de pe bac ar fi mortală. Așa că nu ne temem a mărturisi că punem cu mare satisfacție piciorul pe malul stâng. Drumul de la Siret până la Galați ocolește sau traversează râpe accidentate, pante abrupte periculoase. Într-adevăr, există chiar alături o șosea nou-nouță, pietruită; dar pietrele nu sunt sparte; se așteaptă de câțiva ani un cilindru compresor pentru a face șoseaua practicabilă! Galațiul are o populație de patruzeci și cinci de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau orbiți de fulgere și de grindină; apa ne șiroia pe corp și se aduna în diligență; uraganul ne ridica vehiculul și amenința să ni-l poarte în râpe, aceasta a fost situația noastră timp de trei ore nesfârșite. Ajungem în sfârșit la poșta din Berhegiu*. Printr-un noroc nesperat, găsim aici un han. Un foc mare ne usucă; o masă copioasă, improvizată din conservele noastre, ne pune pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dogoritoare, așa că ofițerul mergea în fruntea trupei sale cu o enormă umbrelă deschisă, cu chipiul sub braț și o basma de batist în mână; nu lipsea decât un evantai pentru a completa acest tablou. Tot avansând și după ce am străbătut râpa, traversăm frumoase pâlcuri de boschete și culturi bogate; e pământul de la Stânca, aparținând familiei Roznovanu. Drumul trece pe sub zidurile castelului. Am vizitat această frumoasă locuință, aflată pe o înălțime ce domină valea Prutului și de unde se vede o mare parte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dl Catargiu, lovit în jugulara dreaptă și în șina spinării, căzu fulgerat; moartea fu instantanee. Nu se afla niciun martor în apropierea mașinii; asasinul putu să scape sărind balustrada șoselei. Pistolul fu găsit sub mașină; se descoperiră de asemenea în râpă o bluză și o barbă falsă de care ucigașul se debarasă în cursul fugii. Prefectul de poliție, consternat, nu putu să-l urmărească pe asasin; câțiva trecători veniți în fugă la zgomotul împușcăturii își oferiră ajutorul. Nu mai rămăsese decât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ci, mai degrabă, o primejdie pentu soarta fiecărui turc în parte. Se brânceau unii pe alții în smârcuri, în troiene, în fața săgeților și a sulițelor moldovene. Parcă abia acum vedeau în ce capcană strâmtă au intrat aici, între dealuri, păduri, râpi, mlaștină, copaci și potrivnici iviți de pretutindeni. Pierzându-și dintr-o dată nădejdea în victoria pe care, până atunci, o crezuse cu desăvârșire a lui, Soliman Pașa a sunat ruperea luptei și grabnica retragere spre miazăzi. Așa cum se întâmplă adesea cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
mergi niciodată și stai la pat. Și, pentru că tata nu o să mai poată face față la atâtea treburi gospodărești, o să vindeți vacile, oile, porcii, nu o să mai puteți crește păsări sau să cultivați În grădină mai nimic. Se duce de râpă, gospodăria. - Aoleo, maică, păi, dacă este așa, nu mă mai operez! - Stai liniștită, mamă, că ești pe mâini bune. Eu te fac bine, Îmi cunosc meseria, totul vă datorez vouă, care ați avut grijă să mă educați și să mă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
DOMNULE TRASK. DAR AȘ DA ORICE SĂ ȘTIU CE AVEȚI ÎN CAP. \ ASCULTĂ, RALPH, SPUSE MARIN GRAV, CE VOI FACE EU VA FI INUTIL DACĂ TU NU-ȚI ÎNDEPLINEȘTI CUM TREBUIE SARCINILE. DACĂ TU DAI GREȘ, TOTUL SE DUCE DE RÂPĂ. AFIRMAȚIA ERA LOGIC ADEVĂRATĂ. SCUDDER TREBUIA SĂ-ȘI FI DAT SEAMA DE ASTA FIINDCĂ SE GRĂBI SĂ RĂSPUNDĂ: FACEȚI GRIJI. SUNTEM ÎN STARE SĂ FACEM O HARTĂ, ȘI O VOM FACE. APĂSĂ PE BUTONUL INTERFONULUI. \ Dan, vino încoace. CÂND I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în ținutul Dorohoi mai subzista, dar într-o formă ușoară 246. Apoi, din raportul nr. 8 745 al Isprăvniciei ținutului Bacău, din 2/14 august 1848, către Departamentul Treburilor din Lăuntru al Moldovei reiese că "unii din locuitorii satelor Răpile [Rîpele] și Filipești, îngroziți de boala holerei, s-au arătat cu tânguire că din locuitorii ce se trimit în această pază a hotarelor se îmbolnăvesc de această boală a holerii și din necăutare unii și pier, ... iar pe alții din ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-și revină. Seara, când țâncul dormea, noi îl căutam. Încercam să-l trezim ca să vorbim cu el, să-l rugăm să vină iar, să nu o părăsească și el. Îl căutam prin curți, prin livezi, pe deal la nisipărie, toată râpa era scormonită. Îl vroiam pentru ea și nu înțelegeam de ce s-a îndepărtat de mămaia. Eram năuci, nu știam dacă îl strigam pe el, nu știam numele lui. Căutam ceva ce nu înțelegeam. Doar ea îl cunoștea. Nu l-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Dacă ne scoți afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci." 32. " Duceți-vă", le-a zis El. Ei au ieșit, și au intrat în porci. Și deodată, toată turma s-a repezit de pe rîpă în mare, și a pierit în ape. 33. Porcarii au fugit, și s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse și cele întîmplate cu îndrăciții. 34. Și iată că toată cetatea a ieșit în întîmpinarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
materiale de război, lung, scârțâind și pufăind, părea un monstru din altă lume, pornit să înfrunte tinerețea firii. Locomotiva se târa încet, așteptîndu-se parcă să-i iasă în cale vreun dușman, se strecura ca o șopârlă uriașă pe sub coastele și râpele nepăsătoare, ferindu-se de amenințări închipuite la fiecare cotitură. Într-un vagon rezervat pentru ofițeri, Apostol Bologa stătea pe coridor, la o fereastră lăsată în jos, sorbind nesăturat priveliștea munților, care-i aminteau valea Someșului și-l făceau să uite
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îl ostenea, își ștergea mereu gâtul cu batista udă și sudorile îi picurau neîncetat din păr pe gât, fierbinți, și se prelingeau pe sub guler, pe spate... În sfârșit pădurea se rări și gardul de sârmă dispăru tocmai la marginea unei râpe care se ridica spre cer ca un zid. Bologa stătu acolo să răsufle o clipă și să se răcorească. La poalele râpei găsi altă cărare. Ușurat și odihnit porni în vale și coborî poate cinci minute. Apoi cărarea ocoli o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe sub guler, pe spate... În sfârșit pădurea se rări și gardul de sârmă dispăru tocmai la marginea unei râpe care se ridica spre cer ca un zid. Bologa stătu acolo să răsufle o clipă și să se răcorească. La poalele râpei găsi altă cărare. Ușurat și odihnit porni în vale și coborî poate cinci minute. Apoi cărarea ocoli o stâncă și se îngustă ca un coridor între peretele râpei și tulpinile brazilor. De-abia acuma începea Bologa să simtă aievea oboseala
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
stătu acolo să răsufle o clipă și să se răcorească. La poalele râpei găsi altă cărare. Ușurat și odihnit porni în vale și coborî poate cinci minute. Apoi cărarea ocoli o stâncă și se îngustă ca un coridor între peretele râpei și tulpinile brazilor. De-abia acuma începea Bologa să simtă aievea oboseala. Îl dureau picioarele, și genunchii parcă-i erau străini. Se dezvățase de marșuri și azi a umblat atât de mult. Părul îi era ud și de sub casca înfierbîntată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
urlă șomaju-n noi și voi vorbiți de fotbal! Nu mai pot eu de grija lu’ Corpodean... Se aude din boxe La calu’ bălan, iar Sandu Își mai toarnă vin În pahar. Măcinăm vorbe ca proștii, iar țara se duce de râpă. Ne pieptănăm ca baba În fața oglinzii, iar țara e-n vâlvătăi. Să vină pompierii, inima să-mi stingă, fredonează Gore, În derâdere... Mai lasă, mă, țara, că nici să dormi nu mai poți, tu parlamentar trebuia să te faci. Dădeai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu ar fi Învățat pe dinafară, de atâta timp, tot ce scrie pe ea. Ehe, Gore, acu’ faci pe satisfăcutu’, nenică, da’ ia să vii tu la pretenaru’ Șpriț peste o vreme ca să-i spui că România se duce de râpă. Că e cu un picior În groapă. Sau cu lumânarea pe piept. Păi nu te iau de-o aripă și te duc În curtea școlii? Așa-ți fac, te iau pe sus și-ți zic uite, Gore, aci trebuia să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cică nu mai are gustul de altădată... Așa o fi, că eu beau mai mult bere, ulei nu gust! He, he, nici bunica nu mai e ce-a fost... 18.07.2009 Politică și... anderuărld Gicule, se duce țara de râpă, mă... Se duce de a berbeleacul, e pe o pantă descendentă, cum au zis ăia ai lu’ Voiculescu, de la antena a treia și mare minune de nu și or face și antena a patra, ca să se uite la ea morții
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
scrumul din scrumierele În care stau chiștoacele la taifas, un fel de șezătoare a micilor vicii care dăunează foarte grav sănătății, vorba ălora de după calupurile publicitare. Mda, ascultați-mă pe mine, că am experiența dezastrelor naționale, se duce țara de râpă, că bani de pensii nu mai sunt, bani de salarii nu mai sunt, femeiul ne-a dat și când o să ne ia am dat de dracu’, datoria externă crește de zici că i-au pus și drojdie, plus că vine
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Tot scoți și la loc nu mai bagi nimic. Nu e În regulă, deloc, da’ se poate și mai rău. Și se aprinsese Sandu Șpriț imediat, lovind cu pumnul În politica de pe Dâmbovița și bombănind că se duce țara de râpă. Și n-are cine să o mai scoată din groapă, că știți și voi, mortul de la groapă nu se mai Întoarce. Ba se-ntoarce, dacă e strigoi, sare Gore nitamnisam. Sau vampir. Am văzut anderuărld, trei serii, e cu vampiri
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
veni zile când o să ne uităm la pompe ca la muzeu, de unde bani? Armaghedon, varianta de Dâmboviță apă dulce, cin` te bea nu s-ar mai duce. Aiurea! S-ar duce mâncând nori. Aștia ai lu` Sandu duc țara de râpă. Sandule, nu te ambala, nu da ochii peste cap, consumă-ți vinul liniștit și bea mai repede, se Încălzește. Unde sunt frapierele de altădată? Aș putea să zic u sont le frapie dantan? Hai că le am cu franceza, de la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mi văd de viața mea nenorocită. Păi de ce?, m-au Întrebat. Uite de-aia, de chichi-bambus, fiindcă ați adus la cașcaval numai șulfe, numai știfturi, numai hoți, numai lingăi, numai ciurucuri, numai nasoale și alte dandanale. Ați dus țara de râpă, iar eu nu iert asta! În mine strigă Bălcescu, se zbate Vladimirescu și urlă dorul de glie! Am făcut o cerere și am plecat cu fruntea sus. Am ieșit pe ușă demn, mă! Mai apar câteva batiste, iar unul care
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cum copilul` bolnav de friguri al lu` Preda lua coroniță și pe urmă leșina? Habar nu aveți, vă dați culți și citiți, da` ați pierdut esențialul, ați trecut prin școală numa` ca să admirați tablourile cu voievozi. Se duce țara de râpă... Sărăcimea Învăța, acu` nici acces nu mai are. Noi - se uită și la Gicu și la Sandu, cu privire fixă, ca și cum i-ar supune unui interogatoriu - ne-am trăiat traiul, ne-am mâncat mălaiul, dăm examene pe-aci, prin cârciumă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]