2,217 matches
-
casa în care a locuit, lăsându-și urmele pe făină, dacă are nevoie de ceva273. Românii din comuna Fundu Moldovei, județul Suceava cred că sufletul mortului, părăsind pământul, trebuie să treacă printr-un foc, pentru a ajunge la un loc răcoros unde așteaptă "judecata cea mai de pe urmă" 274. 3. FOCUL Element dual al naturii, care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încă de tot îmbrățișarea bărbatului"), și poeta ajunge să se confeseze, degenerând în reportaj: "De aceea, când mă întorc aici, mi se pare/ ceru-i mai străveziu ca oriunde,/ Și-s luceferii mai mulți,/ că vântul îmi mângâie fața mai răcoros." " Tocmai ieșeam din arenă", "Portretul din Fayum", "Oricine și ceva" ne trimit la L. Blaga, la Barbu și la Arghezi. Transformările o uimesc și parcă o neîncredere în armele ei o handicapează: " Stai acasă, i-am spus/ speriatului, zburlitului suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Palat de nuntă și cavou" (Oul dogmatic); în viața telurică, melcii se împreunează în "fiori ușori", simbolizând instinctualitatea oarbă; ei au existența stereotipă, de la începuturile obscure ale lumii: "Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!"; sens solar, cântecul pur "în limpezimi răcoroase" (In memoriam); pretext pseudo-baladesc, cu note romantice într-o baladă în care Crypto ("regele ciupearcă") aspiră la iubirea lui Enigel "lapona mică, liniștită"; incompatibilitate, sens transcendental amintind de Luceafărul eminescian (Riga Crypto și lapona Enigel); simboluri mitice barbiene; soarele ("cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
temperatură medie. • Îngășământul de roșii, granulat, va determina înflorirea cactusului la Crăciun. • Pentru a crește sănătos, cactusul și celelalte plante suculente au nevoie de multă lumină. Butașii de cactus • Butașul de cactus trebuie lăsat în aer liber într-un loc răcoros, bine aerisit și ferit de razele soarelui până când se formează un fel de clei, cicatrizarea tăieturii fiind astfel completă. Dacă aceasta nu este bine făcută, butașii de cactus riscă să putrezească înainte de a da rădăcina. Pentru a evita apariția unor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cont de rotația culturilor și de o bună asociere a plantelor. Peluza (însămânțareă • Semănați în aprilie sau în mai, în funcție de regiunea unde locuiți. Toamna semănați între sfârșitul lui august și începutul lui septembrie. Semănatul trebuie făcut pe timp liniștit și răcoros - trebuie evitată semănarea în perioadele caniculare. • Prima etapă în pregătirea solului înainte de semănarea gazonului constă în analiza acestuia pentru a-i cunoaște calitățile (elemente fertilizante, pH etc.Ă. În funcție de rezultatele obținute, veți face intervențiile necesare pentru a-l îmbunătăți. În
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
bună... mai ales liniște... la Berck, de pildă, pe malul oceanului, într-un sanatoriu de acolo... Curios lucru sanatoriu pe care îl pronunțase medicul aduse deodată în Emanuel o amintire suavă și plină de soare, ca o adiere de briză răcoroasă în atmosfera înăbușitoare a cabinetului medical. Anul trecut la Tekirghiol, unde stătuse o lună să-și îngrijească presupusul reumatism (așa diagnosticaseră toți doctorii durerile de spate), tot timpul fusese obsedat de ideea că foarte curând va trăi într-un sanatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
face posibilă evadarea printr-o breșă neașteptată în curgerea clipelor ce întemnițează ființă. Pentru Quasimodo intervalul dintre spargerea fremătătoare a valurilor de țărm oferă prilejul pătrunderii într-o altă dimensiune a imaginației: Ție îți aseamăn viața mea de om, / plajă răcoroasă, care, atragi prundișul și lumina / și cu noul val uiți / valul căruia îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor în limpezimea nopții (Plajă răcoroasă, trad
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
plajă răcoroasă, care, atragi prundișul și lumina / și cu noul val uiți / valul căruia îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor în limpezimea nopții (Plajă răcoroasă, trad. PS).332 Mișcarea valurilor reda ciclicitatea ritmurilor naturale ancestrale. Eliberându-se din strânsoarea lor poetul pășește în atemporalitate și trăiește o experiență senina, singulară. Accede astfel către o dimensiune unică, plăsmuita de imaginație: o zonă de liniște ce se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
carei punct culminant este odihnirea ființei în portul atemporalității. Starea de armonie este rodul abandonului și e posibil că autorul ermetic să fi preluat această idee și să o fi redat, în cheie personală, în pierderea de sine din Port răcoros: și fiecare pauză e cer în care mă pierd. În versurile lui Salvatore Quasimodo liniștea pauzelor dintre spargerea valurilor poate fi echivalata cu spațiile infinite în care poetul se pierde, întrerupând asemenea lui Leopardi, legăturile cu orice spațiu și cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ideologiei răufăcătoare, asupra mai multor generații supuse laolaltă aceleiași soarte: Am obosit să mă nasc din idee,/ Am obosit să nu mor -/ Mi-am ales o frunză,/ Iată din ea mă voi naște,/ După chipul și asemănarea ei, ușor/ Seva răcoroasă o să mă pătrunză/ Și nervurile îmi vor fi fragede moaște;/ De la ea o să învăț să tremur, să cresc,/ Și de durere să mă fac strălucitoare;/ Apoi să mă desprind de pe ram/ Ca un cuvânt de pe buze./ În felul acela copilăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
actului creator, îi identificăm, adesea, versuri ordonate sub forma unei rețete, străbătute, din când în când, de nervuri, sub forma unui strigăt: " Mi-am ales o frunză,/ Iată din ea mă voi naște,/ După chipul și asemănarea ei, ușor/ Seva răcoroasă o să mă pătrunză/ Și nervurile îmi vor fi fragede moaște;/ De la ea o să învăț să tremur, să cresc,/ Și de durere să mă fac strălucitoare;/ Apoi să mă desprind de pe ram/ Ca un cuvânt de pe buze./ În felul acela copilăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de formă. Pigmentarea merelor sau legumelor de seră este afectată. La mere este favorizată apariția sticlozității, iar în depozit a opărelii. Produsele se maturează în ritm accelerat, sunt lipsite de aciditate, dar mai bogate în glucide. Toamnele cu nopți mai răcoroase favorizează sinteza antocianilor și pigmentarea merelor. Recoltarea se recomandă a fi efectuată în perioadele cu temperatură moderată, evitându-se orele de prânz din zilele călduroase, când produsele au un nivel al metabolismului ridicat și sunt mult mai expuse la o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu nuanțe cărămizii. Adesea culoarea rămâne prea deschisă. Muscat Ottonel, creat în 1852 (Robert Moreau, Angers, Franța) Soi pentru vinuri aromate. Boabe mijlocii sferice, ușor discoidale, galben verzui cu pruină albicioasă, pulpă suculentă, aromă intensă de muscat. Preferă climat mai răcoros, care nu degradează aromele. Produce 6-8t/ha Blaj, 8-10 t/ ha Valea Călugărească 10-12 t/ ha (Iași Vaslui) până la 14-16 t/ha Odobești, Transilvania 198-207 g/L (3, 42, 7 g/L acid), Drăgășani 212 g/L (3, 3 g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în acele rețele și, după ce se va strecura tot roiul, se leagă fundul sacului cu pânza și sacul se duce în un loc răcoros sau în chelărie, sau într-o groapă înadins săpată în pământ, acolo se scutură sacul de sus în gios în știubeiul unde tot roiul cade în lăcașul pregătit, legându-se cu pânza, se duce la prisacă și toată operația se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-și contemple făptura în treime și nici un rost nu-și mai găsea limanul de-atâta fantastă mutilare de-i zice arătare. Pe ici pe colo doar câte-un grămătic se minuna prea tare făcând să i se topească și roua răcoroasă de-atâta inspirată levitare chiar Verbul, neprihănit, se opri o clipă și adăsta din neîncetata-i descălecare să vadă cum arată genunea vocalelor pe cale de transfigurare și chiar uita de sine și de atât uman prezent incoerent și indecent ci
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
care o ducem”. În primul rând, credem că tov. Hușanu mirosise „pozitiv” grătarele de la cele trei restaurante mai acătării din Vasluiul acelor ani (Ungureanu, Coțubaș și Ciocoiu) dar se și dedulcise la vinul bun pe care-l aveau aceștia prin răcoroasele beciuri. Mai credem că „pe linie de partid”, tov. Zota nu-i era chiar „tovarăș de luptă” ci, mai degrabă, un rival. Pâra lui Bighiu l-a scos, probabil, din circuitul și circul politic comunist de mai târziu. Speculații. Deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
CRISTEA M., 1964 - Soiul de porumb Suceava 1, Broșură; 22. CRISTEA M., 1965 Cultura porumbului în zona premontană. Un hibrid dublu de porumb favorabil zonei premontane. Editura Ceres București; 23. CRISTEA M., 1966 - Cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase, Editura Ceres București; 24. CRISTEA M., 1967 Caracterizarea agro biologică a hibridului dublu 99, Probleme agricole, nr.12; 25. CRISTEA M., 1967 Din preocupările de cercetare științifică a Stațiunii Experimentale Agricole Suceava. Comunicări de botanică . A V-a Consfătuire de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Moșneaga. Angajându-se cu totală dăruire și discernământ în activitatea de cercetare, Mihai Cristea își asumă sarcina de a crea soiuri și hibrizi de porumb timpuriu, cu productivitate superioară, organisme apte să atingă maturitatea deplină, adaptate condițiilor climatice umede și răcoroase specifice zonei de nord a Moldovei, comparativ cu populațiile locale de porumb, cultivate în acea perioadă. Conceperea unei scheme originale de selecție, adecvată obiectivelor propuse, i-a permis ca în decurs de 4-5 ani să realizeze două soiuri de porumb
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
timpuriu, cu sarcina de a crea soiuri și hibrizi de porumb mai productivi, de bună calitate și cu perioada de vegetație scurtă. Aceste cerințe erau impuse de situația dificilă în care se găsea cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase, în acea perioadă folosindu-se în cultură numai populații locale, mai bine adaptate la condițiile respective, însă mai slab productive. Aplicând o schemă de selecție corespunzătoare scopului propus, dr. M. Cristea a reușit ca în anii 1961 1962 să realizeze
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
unei valoroase lucrări monografice unanim apreciată și premiată de Academia Română. Este autor și coautor și la alte lucrări cu caracter monografic, la numeroase publicații științifice, creator de hibrizi de porumb zonați și cultivați cu succes de agricultorii din zonele mai răcoroase din nordul țării. Ca director s-a dovedit un excelent manager al Stațiunii de cercetări agricole Suceava, prin dezvoltarea bazei tehnice a acesteia, prin crearea unor condiții favorabile activității de cercetare, prin sprijinul acordat formării cercetătorilor tineri, reprezentând o personalitate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pe țară, cu sarcini de a crea soiuri și hibrizi de porumb productivi, de bună calitate și cu perioadă de vegetație scurtă. Aceste cerințe erau impuse de situația dificilă în care se realiza cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase și în care se foloseau în cultură numai populații locale, slab productive și sensibile la atacul bolilor și dăunătorilor. Realizarea primelor soiuri de porumb: Suceava 1 și Hângănesc de Suceava, pentru zona de nord a Moldovei, folosind selecția în masă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
decenii (1956-1997), este practic imposibilă în spațiul acestui articol dar toate realizările sunt sintetizate în rândurile următoare. Crearea soiurilor și hibrizilor timpurii, productivi și toleranți la temperaturi scăzute, încât să poată fi cultivați cu succes în zonele muntoase și submuntoase, răcoroase și mai puțin prielnice porumbului, întâmpină mari dificultăți, nu numai la porumb ci la toate plantele cultivate, datorită unei legi care domină lumea vegetală conform căreia cu cât durata vegetației este mai scurtă cu atât productivitatea soiurilor și hibrizilor, caracterizați
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și anume un hibrid dublu Suceava 95 (omologat în 1975), hibrizii trilineali: Suceava 108 (1980) Suceava 99 (1985) și Suceava 97 (1989), toți timpurii, toleranți la temperaturile scăzute de la începutul vegetației, hibrizi care au ocupat anual suprafețe mari în zonele răcoroase. Omologarea și extinderea în producție a hibrizilor timpurii creați la Stațiunea de Cercetări Suceava a continuat și după evenimentele din decembrie 1989 lansându-se: hibridul Montana (1992) destinat producerii făinii de porumb grișate, Nordic (1995) și Bucovina (1997). Aceste cultivare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ale căror caracteristici principale le-am învățat în facultate (HT - Suceava 99 și HT - 100 din câte îmi amintesc) i-am văzut ulterior cultivați pe suprafețe mari în nordul Moldovei fiind mult apreciați pentru precocitatea lor productivă în condițiile climatice răcoros și a solurilor mai puțin fertile din zona Moldovei. Porumbul, ca plantă cultivată, a reprezentat principala preocupare a vieții domnului ing. dr. Mihai CRISTEA și pe lângă activitatea de creare a hibrizilor timpurii el a avut și alte preocupări legate de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]