2,809 matches
-
asupra întregului tot unitar. Trebuie evitată supraîncărcarea sălii cu simboluri sau cu flori, pentru a nu se crea o atmosferă densă-apăsătoare. De aseme-nea trebuie evitate spațiile libere sau nesimetricul, care dau o senzație de dezordine și superficialitate, aspecte care se răsfrîng negativ asupra sistemului. Atmosfera care trebuie creată prin această aranjare a sălii trebuie să fie caldă, primitoare, în care participanții să se simtă cît mai bine, să emane specific al sistemului dar să ofere și o senzație de libertate oamenilor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
unitar al aranjării sălii trebuie coroborat cu totalitatea persoanelor care vor intra în sală, astfel încît totul unitar global rezultat să emane transparență, bună dispoziție, în general o ambianță plăcută impregnată de specific al sistemului. O aseme-nea ambianță se va răsfrînge în mod pozitiv asupra tuturor participanților la conferința de presă, care vor promova mai departe, la rîndul lor, pă-rerile bune, funcționînd ca niște multiplicatori de imagine. O conferință de presă derulată la un astfel de standard îi va atrage și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
zic așa să fie nevoie să fac un colaj exact pentru kilt-ul unui scoțian, pe care în rest îl desenam cu creioane colorate sau cu acuarele! Kilt-ul, sau fustanela, cum îi zicea mama cu dispreț; dispreț care se răsfrângea și asupra mea în calitate de autor al unui desen care, prin însăși alegerea subiectului, un scoțian cu kilt, trăda admirație pentru ceva ce merita mai degrabă dispreț. Auzi colo, bărbat cu fustanelă! Dacă unchiu-meu a vândut ceasul de argint, banii încasați
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
bătea din pupa era suflarea grijulie a creatorului. Deși mult mai sofisticat, n-avea soarta plină de romantism a bărcuțelor, pe care le vedeam prin filme plutind pe pârâiașe în jos, săltând, fragile și grațioase, peste vălurele în care se răsfrângea, cu sclipiri mișcătoare de nestemate, soarele de primăvară. Apoi preferințele se îndreptau spre aeroplane. Coala de hârtie era îndoită altfel, colț spre margine de jos în sus, colț spre margine de sus în jos, noi vârfuri proeminente, extrase dintre pliuri
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Dansam cu tata. Ne aflam amândoi pe un debarcader în formă de U, înconjurat de pădure, închizând între cele trei laturi ale sale un mic golf de apă clipocitoare, ceva mai întins decât un bazin de înot, în care se răsfrângeau în pete instabile de verde coroanele umbroase ale copacilor. În vals mă roteam cu tata înaintând către capătul dinspre larg al debarcaderului, el un pic jenat, dar și amuzat totodată să danseze cu fiul său, ca între doi bărbați tandri
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Funcția socială organizatorică a activității sportive își are sorgintea în nevoia societății de a afirma morala dominantă a membrilor societății, membri care posedă diferite calități fizice (relație de tip: atacă și fugi!), calitate psihică devenită putere politică, calitate care se răsfrânge asupra membrilor din întreaga societate (de aici sportul indivizilor cu dizabilități), menținându-se astfel solidaritatea societății prin elemente fizice și psihice, solidaritatea care depinde de activitatea cerebrală, dar, în special de activitatea organizatorică (organizatorii sud-africani ai Campionatului Mondial de Fotbal
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
La nivel individual, preotul-confesor este chemat în mod constant să cultive o viață spirituală profundă, deschisă la lucrarea Duhului Sfânt, alimentând un program personal de rugăciune și de meditare a cuvântului lui Dumnezeu, fiind fidel practicii sacramentale, care să se răsfrângă apoi în caritate evanghelică față de cei în nevoie. El este invitat să își dea interesul să își dezvolte „acea sensibilitate umană care îi permite să înțeleagă nevoile și să accepte doleanțele, să intuiască dorințele neexprimate, să împărtășească speranțele și așteptările
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
loc în perioada imediat premergătoare celebrării sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei momente: a) curățirea inimii sale - pentru a putea lăsa ca lucrarea lui Dumnezeu să pătrundă în el și, prin el, să se răsfrângă asupra penitentului. Starea de har sfințitor face ca preotul să se deschidă cu totul lucrării milostivirii lui Dumnezeu. În această intenție, el poate face un act de căință sau, dacă este nevoie, trebuie să se spovedească, pentru a fi cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Uneori, procesul dialogic are de suferit pentru că nu ține cont de acest lucru. Biserica subliniază faptul că în celebrarea sacramentului, confesorul va trebui să țină cont de diferențele trăsăturilor de personalitate, care îi face diferiți pe penitenți și care se răsfrâng în viața lor spirituală și sacramentală. Există diverse tipuri de penitenți, însă, după unii autori, cei mai des întâlniți pot fi prezentați în patru grupuri, în funcție de implicarea lor și de frecvența cu care apelează la sacramentul reconcilierii: 1) penitenții lacși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o parte bună, atunci Trianon-ul a fost pentru România locul în care ni s-a făcut dreptate. Nu totală, dar în bună măsură. De aceea, interesul românilor pentru cunoașterea evenimentelor prilejuite la încheierea Păcii, după primul război mondial, s-a răsfrânt - vrând-nevrând - și asupra locațiilor în care s-au desfășurat îndelungatele și viforoasele tratative. Să recunoaștem, a fost și acesta un câștig al nostru, care neam dovedit întotdeauna interesați de realitățile altor popoare.
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
luminată de Steaua, ce strălucea de sus. Asupra Pruncului suflau boii, făcându-I căldură. „Craii smeriți s-au închinat Dându-I aur, smirnă, tămâie, Ca unui Mare Împărat, Care-a sosit din veșnicie.” Și toată adorația lor pentru Fiu se răsfrângea și asupra Măicuței Domnului care I-a dat viață. Noaptea, li s-a arătat în vis Îngerul care le-a spus să nu se mai întoarcă prin Ierusalim, deoarece Irod vrea să omoare Pruncul. Așa că au plecat pe alt drum
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mi se lăsa și deplina libertate de a face ce vreau. Și nu eram niciodată mai atent și mai vesel cu o femeie decât atunci când veneam din patul alteia, ca și cum recunoștința pe care o simțeam față de una s-ar fi răsfrânt asupra tuturor celorlalte. De altminteri, oricât de tulburi și de complicate ar fi părut simțămintele mele, rezultatul pe care-l obțineam era limpede: păstram în jurul meu toate acele iubiri pentru a mă sluji de ele când voiam. Nu puteam, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
din cele mai minunate priveliști negative? Vedeți la stânga noastră acel morman de cenușă numit de cei din dună, digul cenușiu, la dreapta, plaja vânătă la picioarele noastre și, in față, marea de culoare leșiatică și cerul nemărginit în care se răsfrâng apele palide? Un adevărat infern, dar un infern nu prea fierbinte. Numai linii orizontale, nici o strălucire, spațiu incolor, viață moartă. Nu așa arată oare sfârșitul lumii, neantul, văzut și pipăit? Nici țipenie de om, da, asta mai cu seamă, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
era deocamdată departe și rămăsese la ideea că verișoara Lina trebuia să dea. Cum nu-și discuta opiniile, își spusese lămurit punctul de vedere. Fără energie, fără pavăza efectivă a lui Rim, buna Lina luase calea servitudinii. Nemulțumirea ei se răsfrângea asupra fetei, pretextul neobosit al pretențiilor lui Lică. La fiecare vizită se întreba cu ciudă ce nevoi mai are, ce s-a mai întîmplat copilei. Ea, care iubea toți copiii, tocmai pentru Sia avea respingere. Nu dorea, nu cerea să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
își rărise acum vizitele, trimitea să o cheme, spunând că se simte rău. Alerga alarmată spre marea lui mulțumire că a putut să o sperie și, de la ușă, îi punea vreo întrebare despre cai și grajduri - vreo întrebare ce se răsfrângea asupra lui Lică. Plictiseala sau încurcătura femeii erau pentru el o desfătare. Le pândea, se bucura de încurcătură, inventa dificultăți; emitea pretenții, cuteza amenințări deghizate, înainta în strategia lui, perfid și fricos totodată, si visul lui era să poată într-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care trebuiau să participe la ultima masă a Palatinului, pentru care se făceau pregătiri de multă vreme ca pe masa cea de taină să poposească mrene din strâmtoarea Siciliei, mrene grase, mari și cu burțile plesnind de icre coapte, stridii, răsfrânte pe tăvi ca niște gulere de la cămașa de mire, din Maiendros, buze late și grase de crap, cu mustățile încă la vedere, din Skiathos, scoici viu colorate, cu valvele abia deschise, aduse din Paloris și, mai ales din Methymna și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
să converseze cu cei rămași în casă. Seara ieșeau să facă mișcare, ca Maier Melțer care, țeapăn și disprețuitor la cei optzeci de ani, se plimba izbind cu cârja în bordură. Avea privire pătrunzătoare și un nas mare deasupra buzelor răsfrânte în grimasă. Cu glasul său zgomotos care nu ținea cont de nimic, la fiecare marfă întreba de preț, aprobând cu capul. Din uliță pornea la vale o hudiță. În colț era o frizerie. Aici, în odaia prietenoasă și scundă, patronul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
toată lumea se mira. Iar la un pahar de vin simt plăcere să țin discurs.” Lică râde cu înduioșare. „Totdeauna mie mi-a plăcut să vorbesc. Și înainte, zic, așa am avut o memorie că țineam discurs despre orice. Acuma...” Lică răsfrânge cu tristețe buzele și scutură din cap. „Uite, nu țin minte... Cum dracu’ îi spune ?!” Frizerul se oprește cu ochii țintă în chiuvetă, pocnește din două degete apoi scutură din cap și ridică foarfeca cu hărnicie. - Nu-mi aduc aminte
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
atât de tare, încât literalmente îmi vine să dau spargere la mu zeu și să plec cu el. Era „Le soir qui tombe“ al lui Magritte: o fereastră spartă, cioburi lungi așezate sub ea în picioare și soarele de amurg răsfrânt în ele sub unghiuri diferite... Am ieșit apoi în orașul plin de animație (era în sezon, când Parisul pute a pipi și a languste), am răscolit vreo două Tati-uri, am cinat destul de de vreme la restaurantul „Le Levant“ (era
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
plajă. Era ca de obicei pustie. S-a uitat de jur împrejur, printre stânci, dar n-a zărit nimic. A înotat ca de obicei, apoi a mâncat acolo pe plajă, pâine cu salam și roșii cu brânză. Undele mării se răsfrângeau într-un clipocit melodic, iar apa albăstruie licărea ușor peste pietre. Codrin părea toropit de soarele arzător în mijlocul unui peisaj atemporal parcă. Razele soarelui îl învăluiau ușor, stârnindu-i erotismul. Ar fi dat orice să aibă alături o femeie, să
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
brăzdează, cu aurul din raze, pământul plin de gânduri, răspunsuri și ntrebări. Tăriile de sus, uscatul și fluidul, ca sufletul și trupul, formează o-armonie, salvată prin IUBIREA care dislocă vidul, unind ceea ce este cu ce-ar putea să fie. Răsfrânte-n noi sunt toate: și cerul și pământul și noaptea înstelată și ziua, mai ales căci încă din Geneză-n mod minunat CUVÂNTUL a pus în despărțire un astfel de-nțeles. Și dacă despărțirea-i liantul ce ne-adună, înseamnă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
felul: - N'ya dru ham tai, Neggen? Vocea ei părea tulburată și suna ca o întrebare. Tonul bărbatului era mai ridicat. - Doamne, Dumnezeule, spuse el. Rubri, ce bolboroseală mai e și asta? Șocul resimțit la acest schimb de replici se răsfrânse și asupra lui Gosseyn. Îi trebuiră câteva secunde pentru a se obișnui cu sentimentul neașteptat că el era într-un fel responsabil pentru ceea ce se întâmplase cu acești oameni. Adresându-se lui Neggen, întrebă: - Soția ta? Omul dădu din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Îngrozit, am realizat, de asemenea, că uitasem să țin socoteala, și așa am început să număr cele douăzeci de bătăi puternice dintr-un punct oarecare, și am adăugat zece, apoi alte zece, ca un fel de autopedepsire care să se răsfrîngă asupra puterii noastre fără minte. Numai atunci am ridicat privirea. Eram singuri. Echipajele care luaseră startul la stînga și la dreapta noastră erau cu aproape două lungimi în urmă. Puteam să văd spinările vîslașilor, dar, de asemenea, zvîcnetul nerăbdător al
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ori și-ar fi oferit un mic semn de respect. Aceia care locuiau aici au procedat așa pentru că demnitatea li se potrivea ca o haină croită anume pentru ei. Și așa cum se întîmplă și cu hainele bune, demnitatea clădirilor se răsfrînge și asupra locuitorilor. În felul acesta dobîndeai armonia, nu printr-o uniformitate forțată, ci printr-o intimă îmbrățișare a diferențelor. În toată varietatea ei, această stradă părea să aibă o mai mare unitate decît a noastră, unde n-ai fi
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
un efect liniștitor asupra celorlalți, care-l ascultau rezemați de spătarele scaunelor, cu fețele din ce în ce mai destinse. - Am montat ecrane vibratoare care funcționează pe principiul reflectării. Când vom pătrunde în sala mașinilor, vom folosi aceste ecrane în așa fel, încât să răsfrângă asupra monstrului toate undele emise de el. În plus, avem o rezervă mare de energie electrică, pe care-o putem descărca asupra lui cu ajutorul unor dispozitive mobile. Oricât de tari i-ar fi nervii, capacitatea lui de absorbție a energiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]